Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Invitatul emisiunii este domnul Cristian Preda, politolog, profesor, scriitor și om politic, autorul volumului ”Ideologii și ideologi în România contemporană”, apărut la Editura Humanitas, o carte de interes nu doar pentru mediul academic, ci și pentru orice cititor care dorește să înțeleagă ce ni se întâmplă astăzi.

Discutăm astăzi cu domnul Costică Brădățan, autor și profesor de filozofie, despre volumul său ”A muri pentru o idee - despre viața plină de primejdii a filozofilor”, apărut la Editura Spandugino.

Autoritățile de la Chișinău au anunțat că au reușit să remedieze pana de curent masivă de sâmbătă, când Republica Moldova și Ucraina au fost afectate de un blackout parțial care a vizat mai multe localități, inclusiv Chișinău și Bălți. Întreruperile au început după ora 10:40 dimineața, pe fondul unei avarii majore în sistemul energetic ucrainean, provocată de condiții meteo severe și deconectări în cascadă ale liniilor de înaltă tensiune. Curentul a fost restabilit în câteva ore, însă incidentul a scos la iveală vulnerabilități tehnice, infrastructurale și de comunicare. O corespondență de Liliana Barbăroșie.

- Pana de curent a fost din nou folosită pentru a promova falsuri despre relația dintre România și Republica Moldova pe rețelele de socializare. Unul din cele mai mari Fake News-uri care se propagă în spațiul public atunci când se vorbește despre Republica Moldova are legătură cu energia electrică. „Republica Moldova primește curent gratis din România”, spun anumite conturi din social media. Vitalie Cojocari a verificat informațiile și ne explică ce nu este în regulă cu această afirmație, în „Cronica lui Vitalie”.

- Republica Moldova nu a pierdut „nici măcar o zi” în procesul de aderare datorită formulei noi, convenite de Uniunea Europeană, prin care negocierile continuă la nivel tehnic, chiar dacă în plan politic există blocajul cauzat de Ungaria în raport cu Ucraina, declară invitatul de astăzi, Nicu Popescu, emisarul special al președintei Maia Sandu pentru afaceri europene. În același interviu, emisarul își exprimă și poziția în chestiunea unirii.

- Peste 20 de țări ale OSCE au cerut evaluarea angajamentelor Georgiei pe domeniul drepturilor omului, încălcate prin derapajele antidemocratice ale puterii de la Tbilisi. Detalii – în rubrica Impact Regional semnată de Angela Grămadă, directoarea asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.

- Începe o vizită oficială de trei zile a președinților parlamentelor din statele baltice.

- Cetăţenii Republicii Moldova care lucrează peste hotare au trimis mai mulți bani acasă anul trecut: aproape 2 miliarde de dolari.

- Meteorologii au emis un nou cod galben pentru zilele următoare, vremea va fi extrem de rece.

Autoritățile de la Chișinău anunță că au remediat consecințele penei masive de curent de sâmbătă, cea mai mare de la începutul războiului din Ucraina. A cedat un segment care trece prin Ucraina al liniei de la Vulcănești – Cuciurdan, din sudul țării, pe unde Republica Moldova importă curent din România. Incidentul tehnic, alături de alte probleme tehnice apărute în sistemul energetic ucrainean, afectat de bombardamentele rusești, a declanşat sistemul automat de protecţie, a anunțat ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu. Acesta a subliniat că până la conectarea liniei de tensiune înaltă, duminică alimentarea Republicii Moldova s-a făcut din România prin intercoenxiunile de tensiune joasă în regim de insulă. Duminică la prânz, datorită faptului că a scăzut consumul, Republica Moldova și-a acoperit peste 94 la sută din consum din producție proprie.

Ministrul Energiei a mai anunțat că pe parcursul acestui an vor fi instalate 200 MW de sisteme de stocare a energiei, ceea ce va permite o folosire mai previzibilă a energiei regenerabile produse ziua.

***

Astăzi începe o vizită oficială de trei zile a președinților parlamentelor din statele baltice. Programul prevede întevederi cu conducerea Legislativului de la Chișinău, cu președinta Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu dar și cu vicepremierii Cristina Gherasimov Valeriu Chiveri, responsabili de Integrare Europeană, respectiv, de regiunea transnistreană. Marți, cei trei lideri baltici vor susține discursuri în cadrul unei ședințe solemne a Parlamentului, care va inaugura sesiunea de primăvară.

***

Cetăţenii Republicii Moldova care lucrează peste hotare au trimis acasă anul trecut aproape 1,66 miliarde de dolari, o creștere cu 3% față de anul precedent, iar majoritatea transferurilor vin din statele Uniunii Europene. Bani trimişi de cei care lucrează în străinătate continuă să aibă un rol important în economia Republicii Moldova, scrie TVR Moldova. Conform datelor publicate de Banca Naţională a Moldovei, aproximativ 70% din remitenţe provin din Italia, Franţa, Germania, Irlanda şi România. La polul opus sunt statele din CSI, cu o pondere de doar 1,8%.

Potrivit experţilor, contribuţia reală din partea migranţilor este aproape dublă, dacă ţinem cont şi de canalele neoficiale de transfer în numerar și echivalează astfel volumul exporturilor Republicii Moldova.

***

Meteorologii au emis cod galben de ger pentru perioada 1-3 februarie. Vremea va fi extrem de rece, în special pe durata nopții și dimineților. Temperatura minimă va scădea până la -20°C și chiar mai jos. Autoritățile recomandă precauție maximă și evitarea expunerii prelungite la frig în intervalul menționat.

Autoritățile din România au raportat în 2025 că majoritatea apelor pentru băut sunt conforme cu standardele de sănătate, calitatea ei fiind superioară mediei europene. Poți apela la apa de la robinet, filtrată simplu acasă, sau poți cere gratuit carafe cu apă în restaurante în loc să o cumperi pe cea îmbuteliată, întrucât legea obligă astăzi localurile s-o ofere. 

Astfel, vei stimula un consum responsabil, în contextul în care pierderile de apă din rețea rămân semnificative. În România, pierdem undeva între 40% și 60% din apa care trece prin rețelele de alimentare.

Guvernul este dator cetățenilor să facă acele reforme pe care le-a promis, declară într-un interviu la RFI deputatul Radu Mihaiu, vicepreședinte USR. El comentează de asemenea relațiile tensionate din coaliția aflată la guvernare.

Radu Mihaiu, despre reforma administrației: ”Să mai dăm afară din pilele de partid, să mai dăm afară din cei care nu muncesc, din nași, unchi, nepoți și așa mai departe, din administrație. Asta este o direcție. Să rămână cei care muncesc și să avem o administrație mai suplă și mai eficientă”.

Despre prioritățile noii sesiuni parlamentare: ”O parte importantă din aceste priorități ține de reforma administrației, atât centrale, cât și locale. De asemenea, o parte importantă este corectarea legilor justiției, pentru că avem niște situații complicate acolo. Avem o miză în digitalizare, care să înlesnească reforma statului”.

Despre pachetul de relansare economică dorit de PSD: ”Este o poziționare de negociere (a PSD-n.r.), culmea, deși PSD spune că este nenegociabil, evident, este o poziționare de negociere. Pachetul de reformă administrativă a fost agreat și asumat de coaliție. Sigur că ne dorim cu toții relansarea economică, însă înainte să adoptăm ceea ce este nevoie, tot apar lucruri noi și noi și noi”.

Jurnal de știri

În urma victoriei obținute în finala cu Novak Djokovici de la Australian Open, Carlos Alcaraz a atins mai multe borne impresionante și a stabilit și un nou record. Spaniolul , a devenit cel mai tânăr jucător din istoria tenisului masculin care s-a impus de-a lungul carierei la toate cele 4 turnee de Grand Slam. Finala de la Melbourne a fost o simbolizare a schimbării de generații în tenis.

Ieri, pe 1 februarie 2026, pe Rod Laver Arena din Melbourne, s-a desfășurat una dintre cele mai așteptate finale din istoria tenisului modern. Într-un duel al generaților, tânărul star Carlos Alcaraz, l-a învins în patru seturi pe legendarul Novak Djokovic într-un ultim act memorabil la Australian Open 2026.

Meciul a început într-un ritm electrizant: Djokovic a intrat în meci cu o determinare clasică, dominând schimburile și forțând greșeli ale adversarului, ceea ce i-a adus câștigarea primului set la doi. Dar acesta avea să fie ultimul moment de control real al sârbului în această finală.

Pe măsură ce meciul a progresat, Alcaraz a arătat prospețimea, și-a regăsit ritmul, intensitatea și creativitatea care îl definesc. Spaniolul a folosit un joc variat, cu mutări inteligente și schimburi dinamice, iar forța sa fizică impresionantă i-a permis să răspundă cu precizie presiunii lui Djokovic

Astfel, Alcaraz a întors scorul câștigând următoarele seturi: 6-2 în setul al doilea, apoi 6-3 în al treilea, după care sârbul a cerut intervenția medicilor, prevestind parcă finalul duelului.

În setul decisiv, al patrulea, ibericul a construit un avantaj crucial și l-a închis cu 7-5 după o serie de schimburi tactice și puncte de mare intensitate. Când ultimul punct a fost jucat după trei ore și două minute ale unui spectacol de anduranță, strategie și emoție, Alcaraz a fost aclamat de tribune în picioare.

Spaniolul, care nu a împlinit încă 23 de ani, nu doar că și-a adjudecat primul trofeu la Australian Open, ci a intrat în istoria sportului alb doborând un record care stătea în picioare de aproape 90 de ani. Concret, Alcaraz a devenit, la 22 de ani și 258 de zile, cel mai tânăr jucător din istoria tenisului masculin care s-a impus de-a lungul carierei la toate cele 4 turnee de Grand Slam, întrecându-l pe Don Budge, care a reușit această performanță la 22 de ani și 355 de zile, în 1938.

De asemenea, trofeul de la Melbourne este cel de-al șaptelea titlu de Grand Slam cucerit de Carlos Alcaraz, care l-a egalat astfel pe Bjorn Borg la numărul de turnee majore câștigate, în era Open, înaintea împlinirii vârstei de 23 de ani.

În plus, spaniolul de 22 de ani a devenit doar al șaselea jucător de tenis care a bifat un Career Grand Slam în era Open, după Rod Laver, Andre Agassi, Roger Federer, Rafael Nadal și Novak Djokovic.

Nu în ultimul rând, prin succesul fabulos de la Antipozi, Carlos Alcaraz a devenit jucătorul care, de la inaugurarea circuitului ATP în 1990, a avut nevoie de cele mai puține apariții pe tablourile principale pentru a câștiga 25 de trofee.

La festivitatea de premiere, Carlos Alcaraz a avut un discurs elogios la adresa lui Nole, pe care l-a considerat mereu un model, după care a adăugat că prin cucerirea primului său trofeu la Melbourne și-a luat o piatră de pe inimă pentru că în fiecare an și-a dorit enorm să câștige în Australia, dar până acum a dezamăgit mereu.

La final a ținut să trimită și câteva săgeți celor care se îndoiau că poate câștiga la Melbourne, în condițiile în care în finalul anului trecut s-a despărțit pe neașteptate de Juan Carlos Ferrero, omul care l-a transformat în cel mai bun jucător din lume.

Djokovici a susținut și el un discurs emoționant, în care și-a felicitat adversarul, care este mai tânăr cu 16 ani decât el. Sârbul a găsit și puterea de a glumi. L-a "avertizat" pe Alcaraz că vrea să-i mai fie adversar încă 10 ani de acum încolo și că datorită prezenței lui Rafael Nadal din tribune, a simțit că joacă împotriva a doi spanioli. Totodată, însă, Djokovic a lăsat de înțeles că, ajuns la 39 de ani, finalul carierei sale este aproape.

Finala Australian Open 2026 dintre Alcaraz și Djokovic nu a fost doar un meci de tenis — a fost o simbolizare a schimbării de generații în sport, un spectacol de tenacitate, talent și maturitate emoțională. Seara s-a încheiat cu ridicarea trofeului de către un tânăr campion, Alcaraz, ce promite să definească următorul capitol din istoria tenisului mondial.

Guvernul eurosceptic de la Bratislava a intrat serios în vizorul Comisiei Europene. Executivul de la Bruxelles a lansat vineri o anchetă asupra Slovaciei cu privire la represiunea statului de drept . Este vorba despre încercarea de a desființa biroul de protecție a denunțătorilor din țară.

După cum notează Politico, acțiunea Bruxelles-ului vine pe fondul unor presiuni puternice din partea europarlamentarilor și a ONG-urilor de a acționa împotriva guvernului lui Robert Fico. Acesta este acuzat de represiune împotriva instituțiilor independente și, de asemenea, există suspiciuni de fraudă care implică fonduri agricole ale UE.

Guvernul condus de liderul populist de stânga Robert Fico vrea să înlocuiască biroul care îi protejează pe denunțătorii anticorupție cu o nouă instituție a cărei conducere ar fi numită politic.

Bruxellels-ul a acordat Bratislavei o lună pentru a răspunde la întrebările sale înainte de a lua măsuri suplimentare – ceea ce ar putea include, în cele din urmă, reducerea fondurilor europene livrate către Slovacia.

De la revenirea la putere în 2023 pentru un al patrulea mandat, partidul SMER al lui Fico a luat măsuri pentru a desființa instituțiile anticorupție, inclusiv Parchetul Special, care se ocupa de cazuri de corupție de mare anvergură, și NAKA, o unitate de poliție de elită însărcinată cu combaterea crimei organizate.

Declarat de orientare social-democrată, partidul SMER al lui Robert Fico a fost exclus din rândul familiei europene de centru-stânga, după ce s-a aliat la guvernare cu forțe de extremă dreapta, anti-UE și anti-NATO.

Înainte de lansarea anchetei, executivul UE a făcut presiuni asupra Slovaciei să renunțe la represiunea împotriva instituțiilor independente – un apel rămas fără rezultat.

Comisarul UE pentru buget, Piotr Serafin, i-a cerut lui Fico să nu desființeze biroul de protecție a denunțătorilor în timpul unei întâlniri la Bratislava din decembrie, potrivit a doi oficiali ai Comisiei citați de Politico.

Totuși, în decembrie 2025, parlamentul slovac a adoptat un proiect de lege care scurta mandatul actualului director și slăbea protecția denunțătorilor. Acesta urma să intre în vigoare la 1 ianuarie, dar instanța supremă a Slovaciei a suspendat decizia contestată pentru a verifica dacă aceasta respectă Constituția.

Slovacia face deja obiectul unei alte proceduri de încălcare a dreptului comunitar, lansată de Comisie în noiembrie, din cauza unei reforme care consacră doar două genuri în constituție.

Reamintim că fenomenul corupției din Slovacia a intrat în atenția publică odată cu asasinarea în stil mafiot a jurnalistului slovac de investigații Jan Kuciak și a  logodnicei sale, Martina Kušnírová,

Ei au fost uciși în februarie 2018, la domiciliul lor, provocând o criză politică majoră și demisia guvernului condus tot de Robert Fico.

Kuciak investiga legături între crima organizată și politicieni, inclusiv fraude fiscale ale unor oameni de afaceri apropiați puterii. 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Departamentul de Justiție al SUA a publicat ceea ce descrie ca fiind partea finală a „Dosarelor Epstein”. Șterse la puțin timp după publicare, dar salvate imediat de mai multe instituții media, dosarele ridică semne mari de întrebare asupra relațiilor dintre infractorul sexual și personalități precum Donald Trump, Elon Musk sau Bill Gates. Presa internațională a reacționat imediat.

După cum transmite NBC News, Departamentul de Justiție a eliminat temporar și a republicat un fișier care includea un rezumat al plângerilor depuse la Centrul FBI împotriva Amenințărilor, cu referințe la Jeffrey Epstein și Trump. Dar nu există nicio indicație că informațiile au fost verificate.

”Departamentul de Justiție nu a răspuns imediat la întrebările despre motivul pentru care fișierul a fost eliminat și de ce a fost compilat”.

BBC, instituție media pe care Donald Trump a dat-o în judecată pentru că i-ar fi editat în mod deliberat un discurs din timpul atacării Capitoliului, în ianuarie 2021, a început publicarea în amănunt a dosarelor.

Potrivit BBC, dosarele conțin într-adevăr referințe la numeroase personalități asociate anterior cu Epstein, inclusiv fostul șef al Microsoft, Bill Gates, care a negat vehement o acuzație de natură sexuală.

Însă, este puțin probabil ca mulți susținători din baza MAGA să fie mulțumiți; ei au crezut mult timp că există o conspirație pentru a-i proteja pe cei bogați și puternici care erau conectați la Epstein.

Corriere della Sera vorbește despre acuzații extrem de grave, cum ar fi o relație sexuală a lui Donald Trump cu o fată de 13 ani.

Trump ar fi organizat licitații de fetițe la Mar-a-Lago, în compania lui Epstein și Elon Musk.

”Victimele și-au exprimat nemulțumirea față de Departamentul de Justiție”, relatează The Wall Street Journal. Acestea s-au plâns de „ascunderea informațiilor care ar trebui să fie publice, în timp ce în alte cazuri, identitățile victimelor au fost dezvăluite în mod eronat”.

CNN, la rândul său, se concentrează pe cazul lui Howard Lutnick, actualul secretar al Comerțului din SUA, care ar fi „planificat întâlniri cu Epstein mult după data la care acesta a declarat că ar fi întrerupt orice contact”.

Dar mai multe publicații observă legături suspecte cu Moscova ale infractorului sexual.

Tabloidul german Bild , de exemplu, scrie că noile dezvăluiri sugerează că Epstein a colectat materiale compromițătoare despre figuri influente în numele Moscovei.

Epstein ar fi adus tinere din Rusia în Statele Unite pentru a le folosi ca „momeală” pentru politicieni, miliardari și membri ai familiilor regale, iar fotografiile și videoclipurile au ajuns apoi la FSB.

Presă extrem de proastă pentru noul documentar despre prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump.

The Atlantic titrează:

”Documentarul despre Melania Trump este o rușine.

Filmul exorbitant surprinde starea putredă a industriei divertismentului”.

Pentru The Guardian, „este unul dintre acele filme rare pe care nimic nu le poate salva”.

Ziarul britanic face și o referire la Germania nazistă, comparând-o pe soția lui Donald Trump cu Eva Braun, soția lui Adolf Hitler.

Vorbind despre bugetul de 75 de milioane de dolari, National Public Radio spune că suma a alimentat „speculațiile de la Hollywood cu privire la ceea ce Amazon crede că a cumpărat prin producerea filmului”. În timp ce USA Today, concluzionează că „a batjocori documentarul Melaniei Trump este o formă de patriotism”.