Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Premierul Ilie Bolojan este obligat să facă reforma administrației publice, declară într-un interviu la RFI liderul PNL Dâmbovița, Virgil Guran. El recunoaște că există nemulțumiri și în Partidul Național Liberal. Virgil Guran critică pe de altă parte PSD, care l-a atacat în ultima vreme pe premier.

Virgil Guran, despre PNL: ”Nu are rost să ne ascundem, trebuie să spunem adevărul, este clar că sunt primari, poate destul de mulți, de la PNL care sunt nemulțumiți de măsurile care vor veni acum”.

Despre Ilie Bolojan: ”Misiunea lui Ilie Bolojan este foarte dificilă, ingrată chiar. El acum trebuie să ajungă la niște rezultate, cu măsuri care nu sunt deloc pe placul oamenilor (...), deci este obligat să ia aceste măsuri și este clar că sunt supărați mai ales primarii care au anumite probleme în teritoriu în momentul de față, inclusiv cei de la PNL”.

Despre reforma administrației publice: ”Sunt convins că reforma în mare parte va reuși. Mulți primari deja la nivel local și-au cam luat măsurile de restructurare”.

Jurnal de știri

O rezoluție simplă pentru acasă este verificarea atentă a consumului de energie. Stinge luminile inutile de prin casă când te plimbi dintr-o cameră într-alta și scoate din priză aparatele pe care nu le folosești frecvent.

Pe termen lung, aceste gesturi mici devenite obiceiuri îți vor reduce facturile și amprenta de carbon. 

Dacă ești un consumator mai avansat, poți plănui punerea de panouri solare, lumini intermitente și, în general, sisteme inteligente de alimentare.

Final de aventură europeană pentru FCSB după egalul 1-1 înregistrat pe Arena Națională cu Fenerbahce Istanbul. Campioana României a părăsit Europa League cu fruntea sus la finalul unei partide în care a ratat multe ocazii. Evoluția de ieri seară le dă încredere roș-albaștrilor că vor ajunge în play-off în Superligă.

Presa internațională a reacționat imediat după ce Uniunea Europeană a desemnat Corpul Gardienilor Revoluției din Iran (IRGC) drept organizație teroristă. Prin această mișcare, UE deschide cadrul pentru alte măsuri restrictive la adresa republicii islamice, spun comentatorii.

Deutsche Welle notează că această mișcare simbolică este un  răspuns la reprimarea brutală a protestelor din Iran. Între timp, Bruxelles-ul a impus, de asemenea, sancțiuni împotriva a 15 oficiali iranieni și a altor șase „entități”.

Mișcarea, așteptată, vine după ce Franța și Italia au declarat că vor sprijini măsura, după ce anterior s-au opus acesteia.

Franța, în special, a ezitat să desemneze IRGC drept grupare teroristă din cauza îngrijorărilor legate de modul în care acest lucru i-ar afecta pe europenii deținuți în Iran. Franța este, de asemenea, dornică să mențină relații diplomatice cu Teheranul.

Le Figaro este de părere că măsura va spori presiunea asupra regimului de la Teheran.

În 2023, Parlamentul European îndemnase deja cele 27 de state membre să adauge IRGC pe această listă neagră în urma represiunii asupra mișcării ”Femeie, Viață, Libertate”. Fără niciun rezultat.

Citeste siMărturii din Iran: „Și-au masacrat propriul popor”; medici arestați pentru că au tratat răniți

FirstPost notează la rândul său că Uniunea Europeană pune acum Garda Revoluționară din Iran pe lista grupărilor teroriste, alături de Al-Qaeda și Hamas.

Această desemnare este un răspuns direct la rolul IRGC ca principal motor al represiunii dar și ca element esențial în  „axa rezistenței” care desfășoară acțiuni destabilizatoare din străinătate.

Această „includere pe lista neagră” este mai mult decât simbolică. Prin adăugarea IRGC pe lista organizațiilor teroriste, UE declanșează un cadru cuprinzător pentru alte măsuri restrictive.

După cum amintește Euronews, IRGC a fost înființată în 1979 după Revoluția Iraniană, fiind însărcinată cu asigurarea supraviețuirii Republicii Islamice și dejucarea oricăror semne de rebeliune.

Corpul și-a extins enorm puterile de-a lungul timpului și controlează acum aspecte ale politicii, economiei și societății din Iran, devenind practic un „stat în stat”.

Citeste siCrimă instituțională, doliu interzis și tăcere forțată: calvarul familiei unei tinere ucise în Iran

Se estimează că deține între 125.000 și 190.000 de soldați, cu unități armate, marine și aeriene, sub comanda supremă a liderului suprem Ali Khamenei.

Întrebat dacă includerea pe lista neagră ar putea pune în pericol contactele diplomatice dintre Europa și Iran, Kallas a spus că „aceste riscuri au fost calculate”.

Ministrul olandez de externe, David van Weel, a declarat că, dacă Teheranul ar alege să întrerupă canalele diplomatice ca represalii, acest lucru ar fi în „împotriva interesului lor”.

Și, după cum subliniază Washington Examiner, mișcarea Europei, de mult timp luată în considerare, va pune o nouă presiune asupra Iranului, deoarece economia sa se confruntă deja cu dificultăți sub greutatea sancțiunilor internaționale.

Rămâne însă neclar ce va decide Trump cu privire la utilizarea forței, deși a amenințat că o va folosi ca răspuns la uciderea demonstranților pașnici și cu privire la posibile execuții în masă.

Suveranitate energetică, în domeniul metalelor rare, în apărare și securitate... Dar ce-ați spune despre suveranitatea europeană în domeniul digital? În această privință, dependența Europei de Statele Unite este aproape totală. Dar instituțiile europene vor să schimbe situația.

După episodul Groenlandei, chestiunea dependenței digitale a Europei de America provoacă îngrijorare. „Ce s-ar întâmpla dacă Statele Unite ne-ar restricționa sau chiar ar bloca accesul la Gmail, Teams, Amazon Web Services sau i-ar priva pe producătorii noștri de anumite componente sau materii prime esențiale?”, întreabă jurnaliștii Le Nouvel Obs, citat de Toute l’Europe.

Îngrijorarea se resimte și în Parlamentul European. Legislativul a adoptat săptămâna trecută o rezoluție în care recunoaște în mod explicit că Uniunea Europeană depinde de țări terțe pentru pentru mai mult de 80% din produsele, serviciile, infrastructura și proprietatea sa intelectuală.

În plus, Europa este aproape „absentă din sectorul hardware-ului și „reprezintă mai puțin de 10% din producția mondială de semiconductori, mult în urma Asiei și a Statelor Unite”.

Această dependență este un factor de vulnerabilitate economică, strategică și democratică, spun experții. Infrastructura critică, serviciile cloud, programele de mesagerie sau de securitate cibernetică pot deveni tot atâtea arme. Precum a fost dependența de măști în prima parte a pandemiei. Sau dependența de gazul rusesc.

În acest context, Parlamentul European solicită o „Lege privind dezvoltarea cloud și a inteligenței artificiale”, care ar trata aceste două domenii nu doar ca simple piețe digitale, ci ca infrastructuri strategice complete.

Provocarea – notează revista franceză Usine Digitale - nu mai este doar de a reglementa actorii existenți, ci de a permite apariția unor infrastructuri europene capabile să concureze.

Dar unele lucruri deja încep să se întâmple.  După cum informează colegii noștri de la France 24, în Germania, de exemplu, „autoritățile landului Schleswig-Holstein tocmai au abandonat Microsoft în favoarea soluțiilor open-source, dar nu fără dificultăți.

În Franța, guvernul a anunțat luni că platformele americane de videoconferință Microsoft Teams și Zoom vor fi înlocuite în cadrul departamentelor guvernamentale de o soluție națională, Visio.

Dar, după cum arată Le Monde, astăzi dependența digitală a europenilor de americani este la cele mai înalte cote:

„Pe lângă găzduirea de date (Amazon, Microsoft și Google), giganții americani domină căutarea online (Google), asistenții inteligenți artificiali (OpenAI, Google și Meta), mediile mobile (Google și Apple) și desktop (Microsoft).

De asemenea, rețelele sociale și videoclipurile (Meta, X și YouTube)”. Toate acestea ar trebui – de preferință, cât mai repede – să-și găsească echivalenți europeni”

Șantierul, așadar, se anunță enorm – dar Europa se arată decisă acum să-l înceapă.

Pentru realizarea acestei rubrici a fost folosit drept sursă portalul Toute l’Europe.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

STENOGRAME Cum promitea avocata Adriana Georgescu intervenții la șeful DNA, președinte sau premier (G4Media) - Cum s-a aliat PSD cu AUR ca să-l blocheze pe Ciucu. Matematica voturilor la fiecare proiect major respins... prin abținere (SpotMedia) - ANA, chatbotul ANAF, tânăra față a unei birocrații bătrâne (Libertatea) - Ce planuri are compania americană de investiții Carlyle cu activele Lukoil din România (Europa Liberă) - Mama Anei Maria Bărbosu, reacție fermă în dosarul fiicei sale: „Nu ne temem de influențele americane. Indiferent cum se va termina acest caz, am vrea un singur lucru” (Gazeta Sporturilor)

Nicușor Dan, despre tensiunile din Coaliție: Nu există alternativă la Bolojan. Un guvern minoritar e puțin probabil în momentul ăsta (Digi24)

Președintele Nicușor Dan a declarat, joi la Digi24, că funcționează coaliția, chiar dacă „cu opinteli”. Șeful statului a mai precizat că toți liderii partidelor de guvernare vor respecta protocolul coaliției și crede că e puțin probabil să avem pe viitor un guvern minoritar.

Șeful statului a evitat evită să spună dacă este de acord cu afirmaţia că PSD blochează reforme propuse de Guvern. În opinia sa, fiecare din partidele astea are un public şi se întâmplă că publicurile lor îşi doresc altceva.

Nicuşor Dan afirmă că speră ca ”foarte curând” să formuleze propunerile pentru şefia serviciilor de informaţii. Dan susţine ideea ca viitorii şefi ai serviciilor secrete să fie din afara partidelor politice. Şeful statului precizează că, ”în mod oficial, niciunul din partide nu a emis nicio pretenţie” pe acest subiect, reprezentanţi ai partidelor propunându-i nu nume, ci criterii.

Avocata Adriana Georgescu din Baroul București, arestată pentru 30 de zile după ce a fost prinsă în flagrant luând șpagă 60.000 de euro, vorbea despre șeful DNA, premierul și președintele României ca despre apropiați la care avea acces oricând și cărora le putea cere orice, conform unor documente consultate de G4Media.

Însăși avocata îi spune, însă, investigatorului sub acoperire că omul de afaceri constănțean Jean Paul Tucan nu o crede când spune că aceasta va reuși să ajungă la Nicușor Dan.

Mai multe grupuri politice din Consiliul General s-au aliat, în ședința de joi, 29 ianuarie, și l-au ținut în șah pe primarul Ciprian Ciucu (PNL). I-au respins cea mai mare parte dintre proiectele pentru tăieri de costuri, audituri și creșteri de încasări.

A fost practic vorba despre o alianţă ad-hoc între PSD, AUR, PMP şi PUSL (partidul susţinut de Antenele lui Dan Voiculescu), care a decis să se opună mai ales prin… abţinere.

Spotmedia a obținut informațiile și vă arată cine și cum a votat la fiecare proiect major care a picat.

Peter Barbu, jurnalist și scriitor, admite că a fost plăcut surprins când a cunoscut-o pe ANA, chatbotul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). 

ANA arată bine, e tânără, inspiră încredere, doar că solicitată să rezolve o problemă reală Ana nu a putut.

De aceea, scrie contributorul Libertatea, ANA nu este decât o „tichie digitală” pe chelia premierului. Este un motor de căutare care extrage texte de pe site-ul îmbâcsit și stufos al ANAF și le reproduce ca un robot – cum altfel? ANA este învățată să caute în site, îndrumându-l pe utilizator. Dar ea abia învață și parcă „vorbește” ca ministrul Alexandru Nazare. Dacă această premieră, anunțată cu mândrie de ANAF, reprezintă „o etapă în digitalizarea instituției”, înseamnă că cei care se ocupă de această afacere habar n-au ce este digitalizarea.

Reprezentanții fondului de investiții Carlyle spun pentru Europa Liberă că vor să mențină operațiunile din prezent ale Lukoil din România – inclusiv angajații – dacă acordul preliminar de cumpărare semnat cu compania rusească va fi parafat.

Carlyle și Lukoil au semnat în această săptămână un acord preliminar pentru activele companiei petroliere rusești din Orientul Mijlociu, Africa, Asia Centrală, Mexic, România și Bulgaria. Valoarea tranzacției nu a fost încă stabilită.

Autoritățile române spun că nu au fost notificate despre acest subiect. Consiliul Concurenței ne-a transmis că, dacă se va ajunge la o tranzacție efectivă, aceasta ar putea fi verificată direct de Comisia Europeană.

Lukoil are în România o rețea de peste 300 de stații de carburant – al treilea cel mai important lanț de benzinării din țară – precum și rafinăria Petrotel de la Ploiești, unde se prelucrează o cincime din necesarul de carburanți ai României.

Pompilia Bărbosu lansează o invitație la calm după ce Tribunalul Federal Elvețian a decis să trimită spre rejudecare la TAS cazul fiicei sale legat de medalia de bronz de la sol, la JO Paris 2024. Avocații americancei Jordan Chiles au obținut revizuirea speței, dar mama gimnastei din Focșani e convinsă că „lucrurile se vor termina cu bine”.

„Tratăm în continuare cu calm și răbdare această poveste. Vrem să credem că se va lua în continuare în calcul cronometrul oficial, adică proba depusă de Federația Internațională, singurul timeing valabil pentru absolut toate concurentele”, a spus Pompilia Bărbosu, mama Anei, într-o declarație exclusivă pentru GSP.

„Indiferent cum se va termina acest dosar, am vrea ca lumea să rămână cu frumusețea interpretării Anei la sol”.

Cu ocazia interviului acordat RFI România, premierul Ilie Bolojan a afirmat că a sesizat Parchetul în cazul Eximbank pentru suspiciuni de delapidare a banilor publici. Este vorba despre o serie de credite devenite neperformante acordate mai multor companii. Ieri, Exim Banca Românească a transmis un comunicat de presă în care se fac o serie de precizări referitoare la mecanismul de garanții de stat și de credite subvenționate. De fapt, cazul creditelor neperformante acordate unor firme deschide o temă extrem de sensibilă, dar și total netransparentă.

Să facem puțină istorie. Eximbank, înainte de a se transforma în bancă comercială și de a lua denumirea de Exim Banca Românească, a funcționat ca o societate bancară mai specială. În sensul că banca avea rolul de a susține activitatea de export a companiilor românești. Cu această misiune, Eximbank a acordat credite cu dobânzi preferențiale sau garanții în contul statului sau în contul băncii.

În principiu, mecanismul de susținere a exporturilor este util pentru economie și se folosește în multe state europene. Un model de funcționare sunt de exemplu garanțiile Hermes, din Germania.

În România, problema este că tot procesul de susținere a exporturilor a fost total netransparent. Nimeni nu știe la nivelul publicului larg care sunt sumele garantate de stat sau creditele oferite și mai ales nu se știu decât unele dintre companiile beneficiare.

Mai important este că alături de Eximbank apare una din instituțiile cele mai discrete ale statului român. Este vorba despre Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări. Comitetul a existat sub un alt nume încă din anul 1991. În anul 2007, noul Comitet se redenumește, dar își păstrează, în esență, aceeași utilitate, adică susținerea exporturilor. Pretextul schimbării titulaturii este intrarea României în Uniunea Europeană și racordarea la instituții de același tip din Europa, doar că în România nu există nicio informație despre activitatea concretă a Comitetului interministerial. De exemplu, ar fi interesant de văzut care sunt companiile care au primit facilități, ar trebui să se știe totalul garanțiilor de stat acordate și volumul creditelor cu dobândă preferențială. De asemenea, ar trebui să fie publicate sumele care nu au mai fost rambursate de companiile care au primit credite sau garanții pentru a înțelege care au fost costurile plătite de stat în contul susținerii activității de export.

Comitetul interministerial nu a produs niciun bilanț public. Este un fel de „gaură neagră” din care nu se știe ce sume sunt plătite și nici ce fonduri sunt rambursate.

În aceste condiții, este realist să credem că nu mai putem știi ce s-a întâmplat cu susținerea exporturilor până în anul 2007, dar pentru ultimii ani Corpul de control al prim-ministrului ar trebui să facă o vizită la Comitetul interministerial.

Dacă, bineînțeles, va fi posibil, pentru că dacă privim componența Comitetului vom vedea că este populat cu reprezentanți ai guvernului. Mai exact, prin hotărârea de guvern de înființare, Comitetul interministerial este format din 13 membri dintre care președintele este un secretar de stat din Ministerul Finanțelor, respectiv coordonatorul Direcției generale de trezorerie și datorie publică, un vicepreședinte este un secretar de stat de la Ministerul Economiei, iar un al doilea vicepreședinte este chiar șeful Eximbank. La cei trei se adaugă 10 membri, secretari de stat de la Ministerul Finanțelor, ANAF, Ministerul Administrației și Internelor, AVAS, Ministerul Agriculturii și de la Secretariatul General al Guvernului.

Doar citind instituțiile reprezentate în Comitetul interministerial ne dăm seama că un control și mai multă transparență nu vor fi ușor de impus, pentru că premierul ar trebui să calce prea multe „mușuroaie”. Ar fi interesant de văzut cum a primit fostul combinat Sidex credite în valoare de 300 milioane de euro, dar și sumele garantate de stat care nu s-au mai întors niciodată la buget. După cum stau lucrurile, nu avem nicio șansă să aflăm răspunsul la aceste întrebări.

Noul motiv de tensiune in Coalitie, refoma administratiei care bate pasul pe loc din cauza neintelegerilor dintre partide, ajunge in atentia presedintelui care i-a chemat la discutii, separat, pe liderii formatiunilor politice. In ultima perioada atacurile PSD la adresa Guvernului Bolojan s-au întețit. Intalnirile au loc si în contextul în care președintele trebuie să numească șefii serviciilor de informații pentru care are nevoie și de aprobarea partidelor aflate la guvernare. 

Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, alaturi de ministrul Justiției, Radu Marinescu au fost invitați la o ședință a unei Comisii din legislativul european dar nici unul nu s-a prezentat in persoana. La întâlnire a fost și jurnalista Recorder Andreea Pocotilă, una dintre realizatoarele documentarului „Justiție capturată”. 

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a depus un denunț penal, într-un dosar care investighează decesul a 500 de minori, în perioada comunista dar si dupa Revolutie, plus 38 de beneficiari care au depăşit vârsta de 18 ani. Pacintii au murit  la Căminul-spital pentru deficienți nerecuperabili Moreni-Ţuicani,din județul Dâmbovița, cei mai mulți din cauza înfometării și a bolilor. 

Iar deputaţii francezi au abrogat, în unanimitate, noţiunea de «datorie conjugală» între soţi. Altfel spus, e nevoie de consimţământ chiar şi în sânul unui cuplu căsătorit.