Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Acum, aproape de sfârșitul primei luni din acest an, analiștii economici observă ce se întâmplă cu raportul de schimb euro-dolar. În ultimele luni, a devenit o constantă creșterea monedei europene în raport de dolar, iar la începutul acestei săptămâni euro a ajuns chiar la pragul simbolic de 1,20 pentru un dolar, o valoare care nu a mai fost atinsă din iunie 2021.

Această întărire a monedei europene nu este pusă pe seama calităților ei, ci pe slăbirea dolarului. Dar, creșterea euro obligă oficialii europeni să fie în gardă, pentru că influențele asupra inflației, creșterii economice și competitivității mărfurilor europene sunt multiple.

Într-o postare pe rețeaua Linkedin, guvernatorul Băncii Franței și membru în Consiliul guvernatorilor al Băncii Centrale Europene (BCE) a scris că banca centrală urmărește aprecierea euro și impactul potențial asupra reducerii ratei inflației. Și a completat că evoluția euro în raport de dolar este unul dintre factorii care va fi avut în vedere, în următoarele luni, în ceea ce privește deciziile de politică monetară și implicit dobânzile din zona euro.

Analiștii pieței financiare văd o scădere a încrederii în moneda americană. De la instalarea lui Donald Trump la Casa Albă pentru al doilea mandat, dolarul a scăzut cu 15% față de euro. Tensiunile diplomatice și comerciale generate de SUA, presiunile repetate care au venit de la președintele american asupra Rezervei Federale și schimbările surprinzătoare de politică economică au slăbit încrederea investitorilor în dolar.

Mulți specialiști subliniază că imprevizibilitatea politicii economice a dus la diminuarea încrederii în moneda americană. Cu toate acestea, Donald Trump este mulțumit de valoarea monedei americane. De altfel, și în primul său mandat, președintele american a avut o politică a dolarului „slab”. Dar, în același timp, multe dintre declarațiile președintelui SUA au dus la o creștere a volatilității pe piața valutară.

Așa cum se întâmplă cu toate monedele care au perioade de creștere, se află într-o o situație duală, adică o creștere a monedei euro în raport de dolar poate fi benefică sau negativă în funcție de poziția din economie a companiei.

Astfel, creșterea euro în raport de dolar este un handicap serios pentru sectoarele economice orientate către export. Industria auto și, în general, sectorul industrial, sunt domenii cu multe companii exportatoare care sunt dezavantajate de o monedă europeană puternică în raport de dolar.

De asemenea, companiile europene care produc și exportă mărfuri de lux nu sunt deloc fericite cu evoluția euro-dolar. În ceea ce privește statele membre, Germania cu o industrie puternic orientată către export este vulnerabilă în fața creșterii euro și acest dezavantaj vine după ce anul trecut SUA au impus tarife vamale mărfurilor care vin din Uniunea Europeană.

Dacă un euro puternic scumpește exporturile lucrurile stau invers cu mărfurile importate, mai ales în ceea ce privește materiile prime energetice care sunt tranzacționate în dolari. În felul acesta, inflația poate rămâne la un nivel scăzut, iar puterea de cumpărare a gospodăriilor din zona euro se îmbunătățește. Companiile importatoare, cum sunt cele din industria chimică, din sectorul de aviație sau din construcții au un avantaj atunci când moneda europeană crește față de cea americană. Mai mult, o inflație care se menține la cote scăzute va deschide calea pentru ca BCE să reducă în continuare dobânzile, iar acest lucru va susține creșterea economică.

În același timp, creșterea euro reaprinde dezbaterea referitoare la echilibrul sistemului monetar internațional. Desigur, ar fi o naivitate să creadă cineva că euro va înlocui dolarul, dar interesul crescut al investitorilor în moneda europeană este evident.

Prima zi de concediu medical nu mai este plătită începând cu 1 februarie. Măsura se aplică până la 31 decembrie 2027 și face parte din pachetul de reducere a cheltuielilor bugetare din sistemul de sănătate. O măsură menită să reducă abuzurile și concediile fictive, au spus guvernanții, în timp ce reprezentanții asociațiilor de pacienți au cerut ca unele categorii de bolnavi să fie scutite de la neplata primei zile de concediu medical. Normele de aplicare a OUG sunt gata și în faza de nuanțare, spune la RFI, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la RFI că acele concedii medicale, repetitive, pentru același cod de boală, vor fi exceptate de la neplata primei zile de concediu medical.

"De exemplu, un pacient oncologic care are nevoie de radioterapie și care la 10 zile sau 2 săptămâni merge la ședința de radioterapie. Este același cod de boală, concediul medical este repetitiv și atunci o nuanțare, o ajustare a normei inițiale ar fi ca pentru aceste situații să fie plătită prima zi. În ceea ce privește alte afecțiuni, o parte a reprezentanților asociațiilor de pacienți a venit cu o idee cu care sunt de acord, și este deja în lucru la Ministerul Sănătății, și anume de a regândi codificarea bolilor, astfel încât bolile cronice să fie mult mai clar definite, urgențele mult mai clar definite. Gândiți-vă că acum bolile rare sunt încadrate la boală obișnuită. Codul de boală 01. Ori, nu este corect și cred că, într-adevăr, această regândire și reașezare va fi importantă nu doar din perspectiva concediilor medicale, ci în general pentru sistemul de sănătate.", a explicat ministrul Sănătății.

Potrivit acestuia, "normele de aplicare a ordonanței privind concediile medicale sunt gata deja, acum le nuanțăm. Poate nu va fi 1 februarie și va fi 10 februarie, dar vor fi gata luna viitoare. Normele sunt simple pentru că nu discutăm aici de acte normative grele. E un ordin de ministru comun între Ministerul Sănătății și președintele CNAS. Prin aceste norme, încercăm să diminuăm daunele pentru oamenii care chiar au o problemă și nu au nicio vină, pentru că alții, în loc să apeleze la zilele de concediu de odihnă, apelează la aceste lucruri care sunt, pe lângă altele, nu doar imorale, ci și ilegale.". 

Fenomenul "concediilor medicale fictive" a scăpat de sub control în iunie 2025, spune la RFI, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății. 

"În prima mea săptămână de mandat, am ieșit public și am spus că România plătește milioane de zile de concediu medicale fictive. Am prezentat un grafic în care se vedea cum joia începea să crească numărul de concedii medicale și să scadă, brusc,  duminică, către luni. Înainte de sărbătorile legale, înainte de Ziua Copilului, înainte de tot felul de evenimente sau atunci când apăreau acele două-trei zile când se puteau realiza punți. Numărul de concedii medicale era foarte mare. Însumat, vorbeam de câteva milioane de concedii medicale pe an care puteau fi considerate fictive, ținând cont că, statistic, ele nu respectau o liniaritate, erau ieșite din context. Și atunci am făcut primele modificări legislative, de fapt, în componenta din zona concediilor medicale. Controale nenumărate, o presiune publică pe care eu am pus-o pe acest subiect și îmi aduc aminte că la fiecare intervenție publică explicam povestea concediilor medicale fictive. Dădeam exemple peste exemple, astfel încât să crească presiunea publică și să încercăm să reducem acest fenomen. De ce este important să reducem acest fenomen? Așa cum am spus și atunci, spun și acum practic eu luam de la gura bolnavilor din spital, a oamenilor cu adevărat bolnavi care aveau nevoie de tratamente, de diagnostic, de investigații. Luam de la gura lor și mutam acești bani pentru a plăti concediile inventate ale unora.. (...) În decembrie 2025, am făcut o analiză și am ajuns următoarea concluzie: fenomenul a început să scadă. Nu suficient, dar a început să scadă. Și gândiți-vă că în urma acestor măsuri despre care vorbim, s-au economisit pentru sistemul de sănătate, în medie, 120 de milioane de lei pe lună, un miliard și jumătate de lei pe an.", a mai spus ministrul. 

"În septembrie 2025, am reușit să introducem 41 de molecule noi de medicamente în lista de compensate, cele mai multe pentru oncologie, boli rare,  medicamente care așteptau să intre în listă de peste doi ani și jumătate. Am investitit în ambulatoriul de specialitate  din spitalele publice, ceea ce înseamnă un acces mai crescut pentru oameni la servicii de screening, diagnostic și tratament care nu necesită internarea în spital. Am lansat patru programe noi de screening pentru cancer: mamar de col uterin, colorectal și de prostată. Vorbim despre screening-ul neonatal, unde am crescut de la trei patologii la 19. (...) Iar banii au venit nu doar din concediile medicale ci și din alte măsuri.  (...) Este pentru prima oară în ultimii 10 ani, când Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări de Sănătate nu au intrat în noul an cu datorii la farmacii și la furnizorii de produse pentru programele naționale", explică Alexandru Rogobete. 

"Discuția inițială a fost foarte simplă Dacă la 6 luni, adică în  luna iulie, observăm o scădere abruptă a acestui fenomen al concediilor fictive, și ajungem într-un interval care poate fi suportat, să zic, de către stat, măsura poate fi oprită.", a conchis ministrul Sănătății. 

 Donald Trump a amenințat Iranul cu o intervenție militară și a amintit regimului de la Teheran de acțiunea SUA în Venezuela. Președintele american s-a aratat totusi dispus sa negocieze. Astazi se implineste o luna de la debutul celor mai ample proteste care au rascolit republica islamica.

Deplasarea are loc intr-un moment in care Germania insistă pentru o Uniune Europeană cu „două viteze”, în încercarea de a depăși blocajele decizionale. Berlinul propune discutii in cadru restrans, iar Bucurestiul nu a fost invitat la discutii.

Premierul trebuie să înțeleagă că nu e dictator, spune deputatul PSD Adrian Câciu. Fostul ministru de Finanțe crede că România poate ajunge la alegeri anticipate, dacă pică Guvernul actual. El crede ca desi acum sunt tensiuni, această Coaliție va continua.

Iar măsura afectează calitatea educației. Pentru că cei mai bine pregătiți dascali, preferă să plece decât să dea lunar din salariu și peste o mie de lei pe transportul la scoala si inapoi. In aceste conditii si performanțele elevilor scad. 

Dănuț Ștefan Briceag a obținut 2 medalii de argint în competițiile de schi adaptat de la Jasna (Slovacia). Performanța este cu atât mai impresionantă cu cât a fost singurul sportiv din competiție care a concurat pe dual-schi, un echipament destinat începătorilor, în timp ce toți ceilalți sportivi au concurat pe mono-schiuri, echipamente de performanță construite pentru competiții de nivel înalt. Despre această performanță vorbim cu Dănuț Ștefan Briceag și Ionuț Stancovici, de la Caiac SMile.

Sunt povești care nu încep cu o medalie și nu se termină cu aplauze. Sunt povești care încep cu o pierdere, continuă cu o decizie grea și se transformă, pas cu pas, într-o revenire pe care nimeni nu o mai credea posibilă. Așa este povestea lui Dănuț Ștefan Briceag și a echipei Caiac SMile, o poveste despre curaj, tenacitate și despre cum sportul poate reda direcție acolo unde părea că nu mai există.

În perioada 7–9 ianuarie 2026, la Jasna, în Slovacia, sportivul clubului Caiac SMile a urcat pe podium cu două medalii de argint, obținute în proba de slalom M, categoria sitting: una în Cupa FIS și una în Cupa Națională. Tot la Jasna, Dani a mai ocupat locul 7 în proba de slalom uriaș M din Cupa Națională și locul 8 în proba de slalom uriaș din Cupa FIS.

În 2017, viața lui s-a schimbat radical în urma unui accident de motocicletă. 

Înainte de accident, Dănuț Ștefan Briceag a fost sportiv de performanță. A început luptele la vârsta de 10 ani, a câștigat primul titlu de campion național în 2008 la lupte greco-romane, iar între 2009 și 2011 a dominat luptele libere, câștingând titlul de campion național de 3 ori. În 2012, la doar 18 ani, a devenit campion european la lupte libere, ajungând la apogeul carierei sale sportive.

După accident, a urmat o perioadă în care Dani și-a reconstruit viața în Marea Britanie. Din exterior, totul părea stabil. Din interior, însă, lipsea exact acel lucru care îl definise dintotdeauna: competiția, sensul, lupta pentru ceva mai mare decât el.

„Niciun salariu, nicio casă mare sau mașină scumpă și nicio siguranță financiară nu puteau umple golul. Simțeam că timpul trece pe lângă mine și că mă pierd pe mine”, spune Dani.

La 30 de ani, a făcut un gest radical: a vândut tot și s-a întors în România, cu gândul că trebuie să se redescopere.

Dani a ajuns în taberele de schi adaptat Caiac SMile fără să știe exact la ce să se aștepte. Ceea ce a găsit acolo a fost mai mult decât inițiere sportivă. A fost sprijin real, fizic și psihic, motivație, structură și, poate cel mai important, încredere.

„Nu mi s-a spus nicio clipă că nu pot. Din momentul în care m-am pus prima dată în scaunul de schi, am simțit ceva ce nu mai simțisem de mult. Am simțit că acolo îmi e locul.”

În doar două zile, Dani a învățat să schieze independent. La mai puțin de două săptămâni, a participat la prima competiție națională de sit-ski din România, pe care a câștigat-o. Atunci a înțeles că drumul lui nu s-a oprit, ci abia începe.

Povestea taberelor de schi adaptat Caiac SMile a prins viață acum 8 ani, dintr-o idee simplă: sportul trebuie să fie accesibil tuturor. Primele echipamente au fost construite dintr-un scaun cu rotile pe care au fost sudate lame de schiuri. Nu existau bugete mari, nici echipamente patentate, ci doar dorința sinceră de a reda libertatea persoanelor cu dizabilități.

În timp, proiectul a crescut și s-a transformat într-un sistem funcțional care a schimbat vieți și mentalități: pârtii accesibilizate, monitori acreditați, legislație schimbată, echipamente acreditate aduse în premieră în România, experiențe extreme precum heli-ski și, mai ales, o comunitate unită prin sport.

„ Am început proiectul de iarnă cu un scaun pe care am sudat două lame de schi. Nu aveam bugete, nu aveam echipamente sofisticate, dar aveam un vis: să ducem România la un alt nivel și să le redăm oamenilor libertatea și încrederea prin sport. La fel ca Dani, la fel ca monitorii noștri – Vasi, Adi, Bogdan, Angela – sunt atât de mulți oameni care s-au vindecat prin sport. Oameni care au arătat că pot atinge imposibilul, că sunt motivați să facă lucruri care nu s-au făcut până acum. Împreună, punem România pe harta sportului adaptat.” - Ionuț Stancovici, președintele Asociației Caiac SMile

La Jasna, nu s-au obținut doar medalii. Bianca Stan Munteanu, antrenoarea secției de para ski a clubului Caiac SMile, a devenit primul antrenor din România selectat ca arbitru principal la o cursă para internațională, atât în competițiile FIS, cât și în Cupa Națională.

„Un antrenor bun poate duce un sportiv la un nivel la care nici nu și-ar fi imaginat că poate ajunge, atâta timp cât are cu cine să lucreze. Dani este unul dintre cei mai motivați sportivi cu care am avut șansa să colaborez. Munca noastră de la Jasna a adus României un podium și a demonstrat că sportul adaptat românesc are o echipă capabilă să schimbe reguli, percepții și mentalități. Sunt extrem de mândră de ceea ce am realizat împreună.” relatează Bianca, antrenoarea secției de para ski a clubului și a Federației Internaționale de Schi din România

Pentru Dănuț Ștefan Briceag, medaliile de la Jasna nu sunt un final, ci o confirmare a direcției alese.

„Taberele Caiac SMile nu mi-au oferit doar lecții de schi și distracție. Mi-au amintit cine sunt și cine pot deveni. Îmi doresc să particip la cât mai multe competiții, să acumulez puncte și să ajung la Jocurile Paralimpice de iarnă.”

Povestea lui este încă o dovadă că, atunci când sportul este folosit ca instrument de vindecare și reconstrucție, imposibilul devine doar o etapă intermediară.

Jurnal de știri

Rusia țintește intenționat distrugerea sistemului energetic al Ucrainei, care trece acum prin una dintre cele mai grele ierni de la începutul agresiunii rusești. În ultimele săptămâni, seriile de atacuri cu rachete și drone au dus la pene de curent, care durează și câte 19 ore pe zi, și la întreruperi de încălzire în orașe mari, în timp ce temperaturile au scăzut sub minus 15 grade. Acesta este contextul. În ceea ce privește oamenii, adevărul este că ucrainenii îngheață, la propriu, în propriile apartamente. În secolul 21, în mijlocul Europei. „Cineva va muri de frig. Nu pe front, nu de la bombardamente, ci pur și simplu în propriul apartament”, scrie o locuitoare din Cernăuți pe rețele de socializare. Liliana Barbăroșie aduce detalii.

- Două războaie au loc în acest moment în Europa, unul care distruge orașe și altul hibrid, care erodează democrațiile. Dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri în Moldova”, avertizează președinta Maia Sandu într-un discurs ținut în deschiderea sesiunii de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Valeria Vițu aduce detalii.

- România a interzis la începutul acestei săptămâni unui cetățean al Republicii Moldova traversarea graniței. Este vorba de Natalia Morari, candidat la alegerile prezidențiale de peste Prut, fostă jurnalistă de televiziune. Care au fost motivele? Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

- Invitată specială de astăzi este Odile Renaud-Basso, președinta Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Discuția care a avut loc la Bălți, în nodul Republicii Moldova, s-a concentrat pe investițiile realizate de BERD,  securitatea energetică, sprijinul pentru mediul de afaceri și apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Un interviu realizat de Ecaterina Tanasiiciuc.

- Problema transnistreană este folosită de Rusia împotriva Republicii Moldova, spune Maia Sandu la Strasbourg.

- Autoritățile anunță că tot mai mulți agenți economici din Transnistria se înregistrează la Chișinău, iar Uniunea Europeană este principala piață pentru exporturile regiunii separatiste.

- Condițiile meteo continuă să fie extrem de nefavorabile în Republica Moldova – poleiul extrem domină de câteva zile agenda autorităților și discuțiile din spațiul public.

Problema transnistreană este folosită de Rusia împotriva Republicii Moldova, iar autoritățile de la Chișinău au depus eforturi mari ca să mențină pacea în regiune și să nu fie atrase în război, a declarat președinta Maia Sandu în cadrul discursului ținut în plenul APCE. Aceasta a subliniat că în prezent are loc o reintegrare treptată a cetățenilor moldoveni care locuiesc în Transnistria, primul pas fiind cel economic. Tot mai mulți cetățeni de acolo aleg să-și perfecteze actele și să deschidă conturi bancare în Republica Moldova, iar majoritatea exporturilor din regiunea separatistă merg spre Uniunea Europeană.

***

Biroul pentru reintegrare din cadrul Guvernului de la Chișinău a anunțat că tot mai mulți agenți economici din regiunea transnistreană se înregistrează la Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova. O creștere moderată, dar constantă, de 107 companii noi înregistrate în ultimii doi ani. În total în Transnistria activează 2.478 de companii cu înregistrare la Chișinău, ceea ce le permite să opereze exporturi. Сifra reflectă nu doar conformarea la cadrul legal național, ci și fortificarea spațiului economic unic al Republicii Moldova, subliniază Biroul pentru Reintegrare.

Uniunea Europeană rămâne principala destinație pentru exporturile companiilor din regiunea transnistreană, cu o cotă de 71% din totalul activităților comerciale. Principalele destinații au fost România, Polonia și Italia. Ponderea importurilor din Uniunea Europeană în totalul importurilor în regiunea transnistreană a constituit 48%.

***

Condițiile meteo continuă să fie nefavorabile în Republica Moldova – poleiul extrem domină de câteva zile agenda autorităților și discuțiile din spațiul public. Școlile în multe localități sunt închise, iar elevii vor studia online până la sfârșitul săptămânii, pe drumuri se circulă în condiții extrem de dificile, a crescut numărul de accidente rutiere și de adresări la secțiile de traumatologie de la urgență.

Poleiul și vântul puternic au rupt copaci și linii de curent electric, zeci de localități au rămas fără lumină ore în șir. În dimineața zilei în jur de 15 mii de consumatori rămâneau fără curent electric.

Din cauza poleiului circulația camioanelor de mare tonaj este sistată ieri la ieșirea, cât și la intrarea în Republica Moldova. În această dimineața autoritățile au anunțat că circulația a fost reluată, în condiții de iarnă.

Guvernul de la Chișinău a activat protocoalele de criză pe tot teritoriul țării. Ziua de muncă începe săptămâna aceasta la ora 9.00, pentru a reduce riscurile asociate deplasării în condiții dificile de circulație, iar instituțiile sunt îndemnate să-și treacă angajații la program online, acolo unde este posibil.

A fost mobilizată și armata pentru a ajuta autoritățile, iar agenții economici au fost obligați să efectueze lucrări de înlăturare a gheții pe teritoriile adiacente sediilor gestionate.

Meteorologii prognozează și în zilele următoare temperaturi de între +5 grade ziua și -3 noaptea, cu ploi slabe care vor favoriza în continuare formarea poleiului, dar și cod galben de ceață.

Deputatul PSD Adrian Câciu îi reproșează premierului Ilie Bolojan atitudinea dictatorială. Fostul ministru de Finanțe vorbește la RFI despre reforma administrației publice și măsurile de redresare economică.

Adrian Câciu, despre reforma administrației și măsurile de relansare economică: ”Din punctul meu de vedere, cel mai bine ar fi ca amândouă pachetele de măsuri să treacă prin asumarea răspunderii, pentru a trece pe un alt nivel de adoptare, la nivel de rang de Legislativ, pentru că asumarea răspunderii se face în fața Parlamentului, Ordonanța de Guvern ar putea fi ulterior atacată pe bucăți de către diverse entități”.

Despre disputele din coaliție: ”Cred că putem să avem dialog în continuare, adică aș vrea să fiu optimist, dar chestiunea asta radicală pe care o pune pe masă nu ține și sper să nu fim puși în situația să se vadă care este forța reală a PSD”.

Despre Ilie Bolojan: ”Din punctul meu de vedere, domnul Bolojan trebuie să facă un singur lucru și simplu, să înțeleagă că nu este dictator, să înțeleagă că este premierul unei coaliții, să înțeleagă că această coaliție este formată din partide care au fost trimise în Parlament de către oameni și reprezintă electorate, poate diferite, dar electorate, categorii de cetățeni, care au dorințele lor, nevoile lor și care trebuie acoperite”.

Înainte de a cumpăra haine, tot mai multe persoane își reorganizează dulapul și redescoperă piese uitate. Combinarea creativă a hainelor pe care le ai deja reduce nevoia de noi vizite în mall-uri.

Astfel că-ți poți face din asta nu doar o rezoluție, cât un obicei pe viață: înainte de a explora cabinele de probă, fă mici inventare a ce ai deja, ce n-ai mai purtat de mult timp și poate fi scuturat de praf și stilizat într-o nouă manieră.

Pentru o garderobă ținută în frâu, poți aplica și una dintre regulile minimalismului – pentru o haină nouă adusă în dulap, renunți la una veche.

Jurnal de știri