Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

36 de echipe europene dispută astăzi de la aceeași oră, 22.00, ultima etapă a fazei principale a Ligii Campionilor. Doar Arsenal și Bayern și-au asigurat prezența în optimi. Câteva echipe se luptă pentru a ocupa celelalte șase locuri rămase disponibile pentru calificarea directă, iar celelalte vizează clasarea între locurile 9-24 pentru a intra în play-off.

Se anunță o seară nebună în Champions League. Nu mai puțin de 18 meciuri se dispută la aceeași oră, 22h, în ultima etapă a fazei principale. Doar Arsenal și Bayern stau liniștite pentru că au obținut deja prezența în optimi după parcursuri aproape perfecte.

Mai sunt 6 locuri disponibile pentru calificarea directă în optimi și alte 16 pentru calificarea în playoff-ul pentru optimi, a cărui tragere la sorți va avea loc peste 2 zile, pe 30 ianuarie, la Nyon. Aproape toate cele 18 meciuri sunt capete de afiș, unele dintre ele putând oricând să constituie adevărate finale ale competiției.

La Paris vine Newcastle. Ambele echipe au 13 puncte, sunt vecine de clasament, locurile 6 și 7 și vizează calificarea directă în optimi.

Același obiectiv pentru Manchester City, care are tot 13 puncte, dar cum a fost învinsă surprinzător în etapa trecută în Norvegia de Bodo/Glimt ar trebui să ia toate cele 3 puncte acasă cu Galatasaray, locul 17, 10 puncte pentru ași vedea visul cu ochii.

Liverpool, locul 4 cu 15 puncte vine după 3 victorii consecutive și  primește vizita surprinzătoarei Qarabağ, echipa azeră căreia nimeni nu-i dădea vreo șansă la debutul în grupă, dar care acum, cu o etapă înainte de final, este aproape sigură de prezența în play-off.

La Dortmund, Cristi Chivu își va da testul de maturitate cu Inter într-o înfruntare arbitrată de românul Istvan Kovacs. Internazionale a început tare competiția cu 4 victorii consecutive după care au urmat 3 înfrângeri și acum are nevoie de un succes în Germania poate a se califica direct în optimi. Problema este că și Dortmund își dorește același lucru. Cel mai bun să câștige.

Barcelona a obținut o victorie de poveste la Praga în etapa trecută, dar i-a mai lipsit un gol pentru a se situa în primele 8. Acum pare a avea o misiune ușoară pe propriul teren in fața danezilor de la Copenhaga care sunt pe locul 26 in grupă.

Și Arsenal are aproape acontate cele 3 puncte diseară. O primește acasă pe Kairat Almaty, codașa grupei. Aceeași situație și pentru Bayer Leverkusen în confruntarea de acasă cu Villarreal.

Atlético joacă la Madrid cu Bodø/Glimt și o victorie o duce aproape sigur în optimi, dar trebuie să fie atentă la norvegieni, pentru că aceștia se agață de orice pentru a prinde un loc în primele 24 de echipe.

Benfica lui Mourinho trage și ea speranțe să prindă un ultim loc în top 24, dar misiunea pare aproape imposibilă, pentru că la Lisabona nu vine oricine ci Real Madrid.

Și internaționalul român Vlad Dragomir mai speră la playoff-ul optimilor, dar pentru asta ciprioții de la Pafos trebuie să treacă pe propriul teren de Slavia Praga și să aștepte și celelalte rezultate.

Și celălalt român prezent în Ligă, Denis Man poate merge mai departe în competiție însă trebuie ca echipa sa campioana Olandei PSV să obțină un rezultat bun la Eindhoven cu Bayern München. Scenariul pare posibil pentru că Bayern e deja calificată, dar campioana Germaniei nu este obișnuită să slăbească pedala de accelerație mai ales că în ultimul meci în Bundesliga a pierdut surprinzător casă cu Augsburg.

Conaționala lui PSV, Ajax, 6 puncte în 7 meciuri, are meci greu la Amsterdam contra lui Olimpiakos. Grecii ocupă ultimul loc ce merge în playoff și au ambiții mari, să treacă în faza superioară a competiției.  Și Napoli, ultima sub linie trebuie să facă un meci mare pentru a trece de Chelsea aflată pe locul 8, ultimul ce merge direct în optimi.

Meci interesant și la Bilbao unde Atletic aflată în coada topului 24 o primește pe Sporting sigură de playoff, dar cu gânduri de top 8. Situație asemănătoare în întâlnirea din Principat dintre Monaco și Juventus.

Pentru a se situa în primele 24, belgienii de la Union St Gilloise trebuie să facă meciul vieții pentru a o învinge pe Atalanta, care ocupă un călduț loc 13, dar speră la mai mult. Tot în Belgia se deplasează Marseille care ar trebui să ia minimum un punct pentru a fi sigură de playoff. Singurul meci care practic nu contează pentru gazde este cel al lui Eintracht care o primește la Frankfurt pe Tottenham, o posibilă candidată la optimi.

Așadar diseară ne așteaptă 18 super-meciuri. Să înceapă spectacolul!

Cum a ajuns Grindeanu să se bazeze pe un obscur baron PNL ca să-l dea jos pe Bolojan / Ce-l împiedică să scape de premierul ”kamikaze” (G4Media) - Vicepremierul Oana Gheorghiu: În 2026, cartea de identitate electronică va putea fi folosită drept card de sănătate și portofoliu de diplome (Europa Liberă) - Prețul energiei. De ce are România cel mai scump curent electric raportat la puterea de cumpărare (Cotidianul) - Relația comercială România-India: Structura schimburilor – cât de mare e oportunitatea pentru exportatorii români (CursDeGuvernare)

Ipoteza unui guvern minoritar, avansată de premierul Ilie Bolojan pe fondul blocajului reformelor economice, a declanșat un val de critici privind riscul de instabilitate financiară. În timp ce PSD invocă bariere constituționale și amenință cu moțiunea de cenzură, analiștii avertizează că un executiv fără majoritate ar deveni vulnerabil la șantaj politic. 

„Guverenele minoritare sunt permanent santajate din Parlament. Și nu pot supraviețui decât făcând compromisuri și mai mari decât le-ar face un guvern cum este acesta, de coaliție. Pentru că oricând poate exista o majoritate de contact care să facă o moțiune de cenzură. Cel mai probabil, guvernul Bolojan nici nu va apuca să spună un cuvânt și va veni moțiunea de cenzură din partea PSD, UDMR și AUR”, explică politologul Andrei Țăranu pentru „Adevărul”, punctând că e „foarte probabil” și ca „o parte din PNL să sprijine o asemenea moțiune de cenzură după marile tensiuni care au fost provocate de hotărârile domnului Bolojan”.

„Singurul lucru pe care ni-l spune această declarație este că domnului Bolojan a început să-i placă la Palatul Victoria”, concluzionează politologul. 

Șeful PSD Sorin Grindeanu vrea neapărat să scape de Ilie Bolojan. Îl acuză în privat că distruge baza electorală a PSD prin măsurile de reducere a deficitului-record lăsat de Ciolacu. Dar marja de mișcare a lui Grindeanu e mai redusă decât pare. Președintele Nicușor Dan tocmai a transmis un mesaj de sprijin pentru premier, iar votul pentru o moțiune de cenzură depusă de AUR ar atrage, probabil, ostracizarea PSD la Bruxelles. Așa că singura carte pe care Grindeanu o are în mânecă e baronul PNL de Ilfov Hubert Thuma, un sforar de partid fără anvergură, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.

Thuma e perceput drept cârtița PSD în PNL, iar majoritatea liberalilor nu vor să repete soluția Ciucă, când partidul devenise la propriu anexa PSD.

La cum arată acum lucrurile, șansele PSD de a-l scoate pe premier din Palatul Victoria înainte de septembrie, când se încheie PNRR, sunt mai degrabă reduse.

Dar toate calculele pot fi date peste cap fie de un eveniment neprevăzut de tip lebădă neagră, fie de un val de proteste și nemulțumiri sociale care să măture guvernul cu tot cu premier. Următoarele două luni vor fi decisive pe toate cele patru planuri: stabilitatea coaliției, bugetul pe 2026, șefii SRI și SIE, șefii parchetelor.

Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță că, până la finalul lui 2026, noua carte de identitate electronică va îndeplini și rolul de card de sănătate, iar cloud-ul guvernamental va fi operaționalizat.

Vicepremierul Oana Gheorghiu are printre responsabilități coordonarea reformării companiilor de stat și accelerarea digitalizării în instituțiile publice.

Ea a explicat la one2one că unul dintre obiectivele majore ale Guvernului, în 2026, este numirea, până la 31 martie, a unor noi șefi la marile companii de stat, în urma unor concursuri și realizarea planurilor de restructurare pentru măcar trei firme deținute de autoritățile publice.

Prețul energiei electrice în București este de patru ori mai mare decât în Budapesta, raportat la puterea de cumpărare, scria Profit.ro, la începutul săptămânii.

Puterea mică de cumpărare, taxele și comoditatea și factorii care cresc prețul energiei, susține Dumitru Chisăliță președintele Asociației Energia Inteligentă.

„Cauza internă care determină cel mai mare preț la energie este fiscalitatea din România. Discutăm de TVA, discutăm de accize, discutăm de diverse taxe care sunt la vedere sau nu sunt la vedere. Toată această fiscalitate face ca prețul energiei electrice să fie mare.”

Prețul energiei electrice este determinat și de comoditate. Doar 2% dintre români sunt dispuși să facă eforturi pentru a schimba furnizorul de energie, potrivit unui studiu recent.

În prezent, prețul energiei electrice în zona de sud-est a Europei este cu până la 20-21 de euro pe megawatt mai mare decât în zona vestică. 

Asociația Energia Inteligentă atrage atenția că, după liberalizare, dacă aceasta se va produce de la 1 aprilie 2026, costurile vor crește considerabil.

Plăți mai mari pentru un apartament cu 2 camere de: 150 – 1500 lei/an

Plăți mai mari pentru o casă de: 300 – 3000 lei/an.

Integral în Cotidianul.

Încheierea cu succes a negocierilor UE-India pe un acord de liber schimb ce va elimina sau reduce 90% din tarifele vamale indiene oferă României o nouă și imensă piață de desfacere și practic o nouă oportunitate de creștere a exporturilor, după acordul cu Mercosur.

În 2023 India a fost al 2-lea partener comercial asiatic al României, în fața Japoniei și Coreei de Sud, informează CursDeGuvernare.

Relația comercială este puternic subdezvoltată: India ocupă poziția 40 ca partener al României la exporturi (0,25%), se plasează pe locul 24 la importurile țării noastre (0,71%) și pe locul 15 în rândul țărilor cu care România înregistrează deficit comercial.

”Mama tuturor acordurilor comerciale”. Așa a numit președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, documentul semnat cu India, la New Delhi. Comentatorii subliniază importanța strategică a acordului semnat de Uniunea Europeană.

„În lumea de astăzi, dominată de confruntarea dintre China și Statele Unite, puterile de mijloc au o singură strategie posibilă: să caute alianțe în afara acestor doi monștri care vor să le maltrateze. (...) Exact asta își propun astăzi Europa și India”, sintetizează comentatorul rețelei de radio RTL.

Le Point  notează că „acest acord comercial este susținut de un parteneriat de securitate și apărare semnat simultan marți dimineață. Într-un context geopolitic tensionat, UE urmărește să își reducă dependența de China prin diversificarea lanțurilor sale de aprovizionare către India”. (Sursa: Toute l’Europe).

Potrivit analizei ziarului austriac Der Standard, „Există o narațiune pe care partidele de dreapta și extremă dreaptă din Europa o exploatează și care este acum susținută și de Casa Albă. Se spune cam așa: UE se îndreaptă spre colaps. (...) Prin acordul UE- India și acordul finalizat cu Mercosur, Europa își găsește noi aliați și noi piețe. În același timp, oferim o narațiune alternativă la cea promovată de Trump: cooperarea poate produce câștigători. Opuneți-vă mai ferm adversarilor Europei, adresați-vă prietenilor: așa pot funcționa lucrurile în această nouă ordine mondială.” (Sursa: Eurotopics).

Citeste siO zonă de liber-schimb de 2 miliarde de persoane: UE semnează un vast acord comercial cu India

Times of India salută la rândul său „un pas semnificativ pentru exporturile indiene, într-un moment în care țara încearcă să se îndepărteze de Statele Unite, în urma impunerii de către președintele Trump a unor tarife de 50%”.

The Guardian amintește că ”India, cea mai mare țară din lume, cu o populație de 1,4 miliarde de locuitori, este, de asemenea, una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din lume și este pe cale să devină a patra cea mai mare economie în acest an, potrivit Fondului Monetar Internațional.

Acordul este unul dintre cele mai cuprinzătoare semnate vreodată de India, iar Narendra Modi a subliniat că acesta reprezintă aproximativ o treime din comerțul global, numindu-l cel mai mare acord de liber schimb din istorie”.

Și o atenționare de la Süddeutsche Zeitung:

„Democrații europeni nu ar trebui să-și facă iluzii. Guvernul prim-ministrului Narendra Modi urmărește o politică de genul ”India pe primul loc”, pe care o vinde drept ”naționalism cultural”, bazată pe valorile tradiționale hinduse. (...) Modi și președintele Vladimir Putin se înțeleg bine.

India cumpără petrolul ieftin al lui Putin. Iar în septembrie, 65 de soldați indieni au participat la un exercițiu militar în Rusia.

Europenilor s-ar putea să nu le placă toate acestea, dar a ridica toate aceste probleme nu va fi de ajutor în acest moment. (...)

Prelegerile și aroganța postcolonială ar fi contraproductive. India este un gigant  și nu va permite nimănui să o minimalizeze.” (Sursa: Eurotopics).

Ce se mai întâmplă pe frontul diplomatic al războiului din Ucraina? Prima rundă de negocieri tripartite Ucraina-Rusia-Statele Unite s-a încheiat fără mari progrese, dacă este să-i dăm crezare purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Colegii noștri de la redacția RFI în limba ucraineană au analizat stadiul discuțiilor.

După cum transmite RFI Ucraina, foarte multe detalii despre negocieri nu au fost anunțate oficial. În schimb, au început să apară postări pe canalele de propagandă rusești potrivit cărora Rusia va plăti despăgubiri pentru refacerea Ucrainei.

Oficial, niciuna dintre delegațiile din Emiratele Arabe Unite nu a vorbit despre acest subiect și nu au existat rapoarte media citând surse din cercurile de negociere.

Atunci când se așază la masa negocierilor și încep să formuleze cerințe pe care Ucraina nu le acceptă, rușii numesc acestea "cauze profunde ale războiului", pe care vor să le elimine.

În mod tradițional, lista lor includea, de exemplu, "denazificarea și demilitarizarea" Ucrainei, dar din când în când aceste cereri dispar. În schimb apar altele precum "opriți persecuția Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei". Așa s-a întâmplat la Abu Dhabi.

Expertul ucrainean în relații internaționale Stanislav Zhelikhovsky vede aici o tactică de tergiversare din partea Rusiei. Și acest lucru este cel mai bine ilustrat de faptul că Moscova nu își schimbă cererile și vorbește despre "formula Anchorage" — ceva convenit de Donald Trump și Vladimir Putin la reuniunea din Alaska din august 2025, fără a se cunoaște prea multe detalii.

Citeste siNegocierile de la Abu Dhabi: În căutarea unei formule de a ieși din război

Rușii se referă la Anchorage ca la ceva care a fost deja convenit, însă  fără ca Ucraina să fie de față.

Delegațiile probabil vor reveni la masa negocierilor pe 1 februarie.

Pot exista puncte ale planului de pace care ar putea fi convenite.

Dar, mai devreme sau mai târziu, problema teritoriilor va deveni o linie roșie. Și de-abia atunci va fi clar dacă decizia va fi de a pune capăt ostilităților sau dacă agresiunea rusă va continua.

Participarea activă a Statelor Unite poate deveni forța motrice care va conduce negocierile spre sfârșitul așteptat — sfârșitul războiului și un acord de pace echitabil pentru Ucraina.

Dar acest lucru nu se va întâmpla atâta timp cât Statele Unite joacă rolul de mediator care, din când în când, difuzează narațiuni rusești și pune constant presiune pe Ucraina.

Potrivit președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, un document privind garanțiile de securitate este deja pregătit, dar trebuie semnat de Volodimir Zelenski și de Donald Trump, iar apoi votat de parlamentele țărilor.

De partea sa, președintele Consiliului de Administrație al Institutului de Politici Mondiale, Viktor Shlinchak, subliniază că absența Europei la masa negocierilor aduce riscuri pentru Ucraina.

În primul rând, pentru că atunci când doar Washingtonul și Moscova rămân la masa negocierilor cu Ucraina, există întotdeauna tentația de a include problema ucraineană în acorduri geopolitice mai largi — privind stabilitatea strategică, China sau controlul înarmărilor.

În schimb, UE înseamnă sancțiuni la adresa Rusiei, bani, reconstrucție și garanții pe termen lung.

Expertul subliniază, de asemenea, că  negocierile coincid cu dorința Moscovei de a reveni la statutul de "parte implicată" și nu de agresor.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Guvernul obligă persoanele fizice cu „activități economice” să întocmească și să transmită facturi electronice. Este un obiectiv realist? Sigur, este un program complet nepregătit.

În urmă cu vreo două săptămâni, pe un grup de WhatsApp al unei publicații cu care colaborez s-a născut o mică revoltă. Șefii le cereau colaboratorilor să se înregistreze la ANAF în spațiul privat virtual (SPV). Fără nicio altă explicație.

Oamenii s-au impacientat și au reacționat. Au sunat la cunoștințele pe care le aveau la ANAF și au întrebat ce poate însemna acest lucru, iar răspunsul funcționarilor fiscului a fost clar: persoanele fizice nu pot emite facturi. Atunci, colaboratorii media au crezut că li se pregătește ceva, obligația de a-și înființa o firmă sau de a se înregistra ca persoane fizice autorizate și se gândeau că vor avea nevoie de un contabil, de softuri specializate și multe altele. Cu alte cuvinte, alți bani, altă distracție.

De fapt, lucrurile stau altfel și ele explodează acum, la sfârșitul lunii ianuarie a.c. Concret, prin ordonanța trenuleț apărută anul trecut, cu o zi înainte de Sărbătoarea Crăciunului, se introducea o nouă prevedere legislativă. Tradusă ea suna așa: toate persoanele fizice care au „activități economice” trebuie să se înscrie în Registrul RO e-factura și apoi să emită factură electronică. Primul pas pentru a te înscrie în registru era acela de a te înregistra în spațiul privat virtual de la ANAF.

Mai exact, ordonanța trenuleț a venit cu o revoluție fiscală. Adică, obligă persoanele fizice care desfășoară „activități economice” să emită facturi electronice, bineînțeles, sub incidența Registrului RO e-factura.

Dacă asta nu este o schimbare fiscală extraordinară, atunci care ar putea fi? Să obligi un milion, două sau trei milioane de persoane care fac „activități economice” să se înroleze în SPV, să se înregistreze în registrul e-factura, să facă facturi și să le trimită beneficiarilor nu este deloc simplu. În special, într-o țară cu o educație economică precară. Mai ales într-o țară în care, cu câțiva ani în urmă, un fost șef al ANAF nu știa să completeze o factură.

Citeste siReguli noi pentru cei cu drepturi de autor | Cum emiți factură electronică

Pentru o lucrare atât de amplă ar fi fost nevoie de o campanie de informare care să se deruleze cel puțin un an de zile, pentru ca oamenii care au „activități economice” să știe ce au de făcut.

A vorbit vreodată premierul României despre faptul că guvernul pune câteva milioane de cetățeni să facă facturi electronice? A scos șeful ANAF vreun cuvințel despre cum pot să facă e-facturi contribuabilii persoane fizice? A explicat vreodată ministrul finanțelor că există o nouă prevedere legală care obligă milioane de oameni să facă facturi electronice? A fost vreun ministru din guvernul României care a „ciripit” ceva despre schimbarea legislativă? Nici vorbă.

Tot guvernul a tăcut mâlc și a mers pe ideea că milioane de cetățeni vor citi ordonanța trenuleț între Crăciun și Revelion, vor înțelege paragrafele legale care îi obligă să facă factură și la o săptămână de la Sărbătoarea Sfântului Ion vor fi deja înrolați în SPV, vor fi gata înregistrați în registrul e-factura și se vor grăbi să facă facturile electronice și să le trimită în sistemul ANAF. Ar fi hilar, dacă nu ar fi revoltător. S-a mers pe ideea comodă că necunoașterea legii nu este o scuză pentru nerespectarea ei.

Încă un detaliu: milioane de cetățeni cu „activități economice” - să zicem, șoferi de companii de ridesharig, mici agricultori, crescători clandestini de porci, zugravi amatori, frizeri ambulanți, mecanici auto care lucrează în garaje, meseriași care fac mobilă în podul casei, cofetari amatori, comercianți online – ar fi trebuit să se înregistreze în registrul e-factura până la 15 ianuarie a.c. Ridicol. Tot până la 15 ianuarie a.c. ar fi trebuit să intre în vigoare procedura privind organizarea și înscrierea în registrul e-factura prin ordin al președintelui ANAF. Doar că ordinul era în transparență publică abia în data de 15 ianuarie a.c.. La final, trebuie să declar următoarele: în calitate de jurnalist am pledat întotdeauna pentru măsuri care să reducă evaziunea mare sau mică (acesta este, probabil, scopul facturării electronice), nu sunt afectat în niciun fel de această legislație, nu sunt consultant fiscal, deci ar putea să existe unele devieri de cifre sau de interpretare. Dar, să crezi că în două săptămâni poți obliga milioane de cetățeni să facă facturi electronice este o dovadă nu doar de naivitate, ci de-a dreptul o lipsă de realism economic.

Premierul Ilie Bolojan„nu exclude” un guvern minoritar, fara PSD, însă a subliniat că „nu e o ipoteză de lucru” și că „e de dorit să avem stabilitate politică”. Intr-un interviu acordat postului nostru, el a vorbit și despre atacurile venite din partea liderilor social-democrati, despre care a spus că „trec peste o anumită limită” și „nu ajută la rezultatele Guvernului”.

În cadrul sesiunii Consiliului Europei, sefa statului   a sugerat că nu vrea ca Republica Moldova să ajungă sub „ocupația Rusiei”, acesta fiind motivul pentru care a spus ca ar vota DA in cazul unei consultari populare. Sefa statului a cerut accelerarea procedurilor de aderare la UE. 

Anuntul a starnit deja reactii. Ordinea şi siguranţa publică pe teritoriul italian sunt garantate de statul italian", a transmis ministrul de Interne. Va reamintesc, doi cetățeni americani au fost uciși în Minnesota în incidente separate în care au fost implicați agenți federali. 

UE şi India comercializează deja bunuri şi servicii în valoare de peste 180 de miliarde euro pe an, susţinând aproape 800 000 de locuri de muncă în blocul comunitar.  

Institutul Italian de Cultură din București prezintă pe 29 ianuarie 2026 la ora 19.00, în Aleea Alexandru 41, București, documentarul "Sindromul Italia", un documentar care scoate la iveală un adevărat fenomen medico-social, un film care vorbește despre o boală ignorată de societate, o boala care le afectează pe îngrijitoarele plecate la munca in strainătate. Vorbim despre documentarul "Sindromul Italia", cu producătoarea Cristina Iordache.

Filmul vorbește despre complexitatea Sindromului Italia, o boală ignorată de mass-media care le afectează pe îngrijitoarele din alte țări, un rezultat direct al condițiilor grele de viață și de muncă. Multe femei sunt forțate să-și părăsească țările de origine, casele, familiile și emigrează în căutarea unui loc de muncă pentru a încerca să le asigure  un viitor mai bun copiilor  lor, lăsați adesea în grija bunicilor sau singuri. Multe dintre ele devin îngrijitoare și îi îngrijesc pe bătrânii noștri. Documentarul explorează totodată și provocările integrării culturale, evidențiind impactul profund pe care îl au asupra acestor femei și asupra familiilor lor.

Filmul pornește de la povestea a doi psihiatri ucraineni care în 2005 au început să observe niște simptome recurente de suferință psihică la foarte multe femei din Europa de Est care se întorceau din Italia: insomnie, anxietate, depresie, atacuri de panică și, în cazurile mai grave, halucinații și tendințe de sinucidere. Aceste femei aveau ceva în comun: toate lucrau ca îngrijitoare. Cei doi psihiatri au denumit această afecțiune Sindromul Italia. Documentarul urmărește viața Corinei, o femeie afectată de acest sindrom după mai mulți ani de muncă în Italia și care încearcă încet-încet să-și reconstruiastă viața după multe suferințe și pe cea a Nataliei, o femeie care trăiește pe propria-i piele condițiile dure de lucru ca îngrijitoare în Italia, izolată la mii de chilometri depărtare de copiii ei, singură. Două femei care se reflectă permanent una în cealaltă și care luptă cu toată ființa pentru un alt fel de viitor.

"Sindromul Italia" este un documentar regizat de Ettore Mengozzi, avându-l ca director de imagine pe Giacomo Betti. Este o co-producție Bloom Media House (Italia) și East Movies (Romania) și e susținut de MIC (Ministerul Culturii din Italia), de Emilia Romagna Film Commission și de Institutul Italian de Cultură din București. Producători executivi: Marco Chiappa și Francesca Cimolai (Bloom Media House).

Regizorul Ettore Mengozzi s-a născut la Arezzo în 1989. După licența în Psihologie obținută în 2012 s-a înscris la Civica Scuola di Cinema Luchino Visconti din Milano absolvită în 2016. A pus bazele colectivului Super35 cu care a scris și a regizat mai multe videoclipuri, spoturi publicitare și scurtmetraje. În 2018, cu scurtmetrajul Sirena a câștigat concursul Campari-Created by Passion, iar în 2019 a regizat scurtmetrajul Briciole, distribuit de Esen Studios și selecționat la mai multe festivaluri internaționale. În paralel cu cariera de regizor, continuă ca autor, realizând mai ales câteva podcasturi începând din 2021. Dintre acestea: „The italian job”, „I Will Survive” și „Fantasma – il caso Unabomber”. În 2023 a colaborat ca autor la realizarea podcastului Elisa True Crime „Delitti invisibili”. Sindromul Italia este primul său lungmetraj.

"Sindromul Italia" a fost selectat la BIO TO B (BIOGRAFILM) Pitch 2022 și la Balkan Documentary Center Discovery Workshop 2022. 

Jurnal de știri

Premierul Ilie Bolojan a acordat un interviu RFI, în care a vorbit despre reforma administrației publice, tensiunile din coaliție, relația cu Republica Moldova și vizita la Berlin.

Ilie Bolojan, despre reforma administrației publice și măsurile de relansare economică: ”Până la finalul acestei săptămâni, vom lua o decizie cu privire la modul în care cele două proiecte de legi vor fi trecute prin Parlament. Există posibilitatea angajării răspunderii sau adoptarea prin Ordonanţă de Orgenţă şi vom închide acest lucru până la finalul acestei săptămâni, în aşa fel încât în cel mai scurt timp posibil să putem demara procedura de promovare a acestor legi”.

Despre tensiunile din coaliție: ”Aritmetica parlamentară de astăzi ne duce către situația în care dacă dorim să avem o stabilitate politică, dacă vrem să avem o majoritate stabilă, care este o condiție necesară pentru astfel de măsuri care nu sunt populare, subliniez, ai nevoie de partidele care pot face această majoritate și în mod evident aceste partide, așa cum este formată această coaliție, sunt necesare pentru a avea această majoritate”.

Întrebat despre un eventual Guvern minoritar: ”Într-o situație de criză politică, am mai ajuns la guverne minoritare. Nu exclud că în perioada următoare nu se pot întâmpla astfel de lucruri, dar cred că pentru țara noastră este de dorit să avem o stabilitate politică, este de dorit să avem politici predictibile și comportamente responsabile ale partidelor politice (...). Nu am vrut să spun că asta este o ipoteză de lucru, am vrut să vă spun că atunci când apar crize politice, în situații de Parlament pulverizat, la un moment dat, guvernarea poate să funcționeze și sub forma unui Guvern minoritar, dar acest lucru nu este de dorit, ar fi o situație limită și eu, personal, nu încurajez această situație, atâta timp cât este posibil, indiferent cine este premier, ca să ne înțelegem bine”.

Cum ar vota Ilie Bolojan la un eventual referendum pentru unirea României cu Republica Moldova: ”În condițiile în care s-ar pune problema unui astfel de referendum și în țara noastră, eu aș vota DA”.

Dacă îți propui în 2026 să faci și mișcare și să depinzi cât mai puțin de mașini sau alte mijloace de transport, împrietenește-te cu bicicletele sau trotinetele.

Chiar dacă orașele noastre nu au încă cea mai prietenoasă infrastructură pentru două roți, poți plănui un traseu care să te facă să te simți în siguranță – un mix de străzi mai liniștite cu traversări de parcuri, în funcție de zonele parcurse. 

Nu uita că dincolo de emisii reduse, e o manieră de a economisi bani și timp, mai ales în orele de vârf. Poate chiar și mulți nervi, dacă ne gândim, dincolo de trafic, și la înghesuiala din autobuze sau metrouri, mai ales dimineața și seara...