Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Poloiștii români s-au întors bucuroși de la Belgrad, acolo unde au terminat pe locul 8 Campionatul European, obținând biletele pentru Mondialele de anul viitor de la Budapesta. Tricolorii au pierdut în ultimul meci în fața naționalei din Muntenegru  la o diferență de șase goluri. Obiectivul principal al României este acum calificarea la Jocurile Olimpice de la Los Angeles.

Echipa națională de polo s-a clasat pe poziția a 8-a la Campionatul European de la Belgrad, loc decis în urma duelului cu Muntenegru, înfrângere 15-21, iar tricolorii și-au asigurat prezența la următorul Mondial care va avea loc anul viitor la Budapesta.

În total, poloiștii antrenați de Bogdan Rath au disputat 7 meciuri la Belgrad Arena, bilanțul fiind de 3 victorii și 4 înfrângeri. În grupa D, românii au învins Slovacia și Turcia și au pierdut la scor contra Italiei.

În faza a doua a urmat o înfrângere cu Croația, o victorie cu Georgia și încă o înfrângere cu Grecia, urmată de acest ultim rezultat negativ în meciul pentru locurile 7-8 contra Muntenegrului.

Tricolorii aveau obiectivul atins atunci când au intrat în bazin contra muntenegrenilor: clasarea între primii 8. Îl puteau îmbunătăți cu o treaptă, deși era dificil având un bilanț istoric de 14 înfrângeri și un egal contra adversarilor, campioni continentali în 2008.

Cel mai recent duel între cele două naționale s-a consumat la Jocurile de la Paris în 2024, încheiat cu un scor onorant, 7-10. Acum tricolorii au fost conduși tot meciul, iar de trei ori s-au aflat la o singură lungime de muntenegreni, care s-au desprins decisiv în sfertul al doilea, și au câștigat lejer la final scor 21-15.

Chiar și așa poloiștii trebuie felicitați. Polo-ul a fost singurul sport de echipă prezent la Jocurile de la Paris, s-a calificat pentru a treia oară consecutiv la Mondiale și este pe drumul cel bun pentru o nouă participare la Jocuri, cele din 2028 de la Los Angeles.

Calificarea pentru LA se decide la Mondiale sau la turneul preolimpic ce va avea loc în  aprilie 2028. Unul dintre tricolorii care au avut o evoluție apreciată la Belgrad, Tudor Fulea, s-ar bucura enorm, dacă acest turneu preolimpic va fi organizat la noi în țară.

Îngerul păzitor din poarta Naționalei Marius Țic este bucuros că tricolorii și-au îndeplinit obiectivul, dar spune că și-ar fi dorit mai mult dela turneul european din Belgrad. Pentru selecționerul Bogdan Rath drumul până la Los Angeles este încă lung.

Pentagonul a publicat, vineri, noua Strategie de Apărare Națională – a nu se confunda cu Strategia de securitate publicată de Casa Albă. Documentul marchează o schimbare de priorități fără precedent. China încetează a mai fi văzută drept amenințarea principală. Iar în ce-i privește pe aliații europeni, ajutorul militar american va deveni „limitat”. De partea lor însă, europenii sunt gata să-și asume propria apărare, după cum arată rezultatele unui recent sondaj de opinie.

Noul raport de 34 de pagini urmează Strategiei de Securitate Națională a SUA publicate în decembrie anul trecut, care afirma că Europa se confruntă cu colapsul civilizației și nu prezenta Rusia drept o amenințare pentru SUA. La acea vreme, Moscova declara că documentul era „în mare măsură în concordanță” cu viziunea sa.

Citeste siDispariţia „ameninţării ruse” din strategia de securitate naţională a SUA, un lucru pozitiv (Kremlin)

Potrivit noii strategii publicate de Pentagon, securitatea Europei devine o preocupare secundară, sugerând că aliații de pe Vechiul Continent ar trebui să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria apărare.

În schimb, Groenlanda devine o de preocupare centrală pentru securitatea internă a Statelor Unite – așadar, o continuare a discursului cu care președintele Donald Trump a generat atâta iritare în rândul europenilor.

Potrivit strategiei, Statele Unite vor rămâne implicate în Europa, căreia, la nevoie, îi vor acorda un sprijin ”critic dar limitat” în timp ce Washingtonul va da prioritate apărării teritoriului național.

Washingtonul – se afirmă în document - a neglijat mult timp „interesele concrete” ale americanilor și nu dorește să confunde interesele americane „cu cele ale restului lumii. Astfel că o amenințare la adresa unei persoane aflate într-o cu totul altă parte a lumii nu poate fi considerată aceeași ca și la adresa unui american”.

Dacă în 2018, în precedentul mandat al lui Donald Trump, Pentagonul descria China și Rusia drept „puteri revizioniste”,  și o „provocare centrală” la adresa securității SUA, acum abordarea se schimbă.

Rusia este văzută drept o amenințare gestionabilă de către aliații europeni de pe flancul estic. Cât privește China, documentul precizează că relațiile cu marea putere asiatică trebuie să rămână respectuoase. Taiwanul nu este menționat, deși în numeroase documente anterioare apărarea insulei se afla în centrul preocupărilor strategice ale Washingtonului.

De partea lor, europenii sunt gata să-și asume propria apărare independent de Statele Unite.

Un amplu sondaj de opinie european realizat de Cluster 17 și publicat de revista franceză Le Grand Continent relevă o ruptură fără precedent în felul în care europenii percep Statele Unite.

Circa 73% dintre europeni consideră acum că Uniunea trebuie să se bazeze exclusiv pe ea însăși pentru a-și apăra independența.

Europenii se declară pregătiți să folosească și forța în acest scop - inclusiv împotriva aliatului lor istoric, SUA. În proporție de 81% ei consideră că o operațiune militară americană în Groenlanda ar constitui „un act de război împotriva Europei”, iar 63% susțin trimiterea de trupe europene pe insulă.

44% dintre europeni îl consideră acum pe Trump ca fiind un dictator, iar o majoritate absolută (51%) îl consideră un „dușman” al Europei. Pentru 64% dintre respondenți, politica externă americană este definită prin cuvintele  „recolonizare” și „prădare”.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Tensiunea crește în Minneapolis, capitala statului Minnesota după ce Alex Pretti, un american în vârstă de 37 de ani, a fost ucis sâmbătă de agenți federali anti-migrație.

Orașul este zguduit de câteva săptămâni de proteste împotriva prezenței agenților federali, la mai puțin de trei săptămâni de la moartea lui Renee Good, o americancă împușcată mortal de un agent. Comentatorii se arată îngrijorați de posibilitatea escaladării protestelor, în timp ce Donald Trump acuză o tentativă de insurecție.

„Anxietate, epuizare și tensiune crescândă”, relatează Minnesota Star Tribune. Împușcăturile au amplificat tensiunile care au crescut de când agenții federali au lansat o intensificare a măsurilor de control în Minnesota.

Time notează că  ”împușcăturile au loc la o zi după ce mii de oameni au ieșit vineri pe străzile din Minnesota, închizând afaceri și încetând lucrul, într-un protest de masă împotriva represiunii administrației Trump privind imigrația în acest stat.

Demonstrația ”ICE afară din Minnesota: Ziua Adevărului și Libertății”, organizată de lideri comunitari, membri ai clerului și sindicate, a cerut o întrerupere economică de tipul „fără muncă, fără școală, fără cumpărături”.

În postarea sa de sâmbătă după-amiază, Trump i-a acuzat pe primarul din Minneapolis, Jacob Frey, și pe guvernatorul Walz de incitare la insurecție”.

Citeste siSUA: Evenimentele din Minneapolis cresc riscul producerii unei noi paralizii bugetare

Newsweek transmite că ”demonstrațiile au izbucnit în Minneapolis, New York, Washington și Los Angeles, cu oameni înfruntând temperaturile sub zero grade din Minnesota pentru a se confrunta cu agenții federali.

Înregistrările video cu martori care au circulat online par să-l arate pe Pretti ținând un telefon în loc de o armă, deși nicio înregistrare video nu arată clar dacă avea o armă de foc în mână în momentul împușcăturilor.

Secretarul pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a declarat că Pretti a încercat să „împiedice o operațiune de aplicare a legii” și a întrebat de ce era înarmat, deși nu a spus dacă a scos sau a fluturat o armă”.

Ziarul francez La Croix observă că ”tragedia, produsă în circumstanțe care încă necesită clarificări, a declanșat noi adunări la Minneapolis, în ciuda unor temperaturi de -20°C.

Dar în Congres se așteaptă ca furia democraților să se manifeste în zilele următoare: aceștia ar putea bloca adoptarea unui proiect de lege bugetar în Senat, care include finanțarea Departamentului de Securitate Internă, care controlează ICE, împingând țara spre o închidere parțială începând cu 31 ianuarie”.

Citeste siFoștii președinți Bill Clinton şi Barack Obama fac apel la americani să ia atitudine după evenimentele din Minneapolis

Editorialistul ziarului The New York Times consideră că ”după ultimele trei săptămâni de brutalitate din Minneapolis, nu mai este posibil să spunem că administrația Trump încearcă pur și simplu să guverneze această țară. Încearcă să ne mențină într-o stare de frică permanentă - o frică de violență de care unii ar putea, la un moment dat, să scape, dar în care nimeni nu va fi vreodată cu adevărat în siguranță. Aceasta este acum noua noastră realitate națională. Teroarea de stat a sosit”.

Le Figaro vede un oraș Minneapolis ”în pragul insurecției”.

Potrivit ziarului, ”protestatarii și-au exprimat adesea temerile că demonstrațiile ar putea escalada în revolte, oferind administrației Trump un argument pentru a trimite armata invocând controversata Lege a Insurecției.

În orașul în care a murit George Floyd, un bărbat afro-american ucis de un ofițer de poliție în timpul unei arestări în 2020, situația ar putea deveni rapid explozivă”.

Dar mai departe de creşterile de taxe şi impozite, ce urmează? Tot aşteptând un plan de relansare economică al premierului sau un plan de ţară al preşedintelui, trece timpul şi riscăm să pierdem anul economic şi de business 2026 (Ziarul Financiar) - Coada – marcă înregistrată a Epocii de Aur. Securitatea, despre înfometarea țării sub Ceaușescu: „Mă lupt cu viața, mă lupt cu foamea” (Europa Liberă)

Adrian Câciu, fostul ministru de Finanțe și al Fondurilor Europene, conturează, într-un interviu pentru „Adevărul”, imaginea în care ne regăsim pe plan economic și politic, în contextul scandalurilor care macină coaliția de guvernare, cu ecou până în Parlamentul European.

De la abordarea privind Consiliul de Pace al lui Trump la Mercosur sau măsurile economice interne, pare ca zilnic se adună subiecte care mai degrabă despart decât să unească Coaliția. Fostul ministru Adrian Câciu spune care sunt nemulțumirile PSD, de la relația cu premierul Ilie Bolojan la cea cu USR, și în ce condiții rămâne formațiunea la guvernare.

Posibilitatea ieșirii PSD la guvernarea depinde de consolidarea dialogului dintre formațiunile din coaliție, spune Adrian Câciu: „Dialog pe teme importante... Vorbim de temele curente de buget. Investițiile, banii pentru proiectele din Anghel Saligny, plățile făcute pentru PNRR, elementele de deficit. Multe, multe, multe. Dacă acest dialog s-ar consolida, cred că n-ar trebui să fie o problemă cu această coaliție. Evident, vor fi niște teste complicate și grele de trecut. Și sper să se treacă aceste teste. Și cel mai important va fi legea bugetului”.

Integral în ziar.

Premierul Ilie Bolojan anunţă că nu se mai pune problema unor alte majorări de taxe şi impozite în 2026 , că bugetul începe să-şi revină şi a reintrat în nişte parametri mai normali (vezi execuţia bugetară pe cash pe 2025), că România/Guvernul, prin măsurile luate şi rezultatul bugetar produs şi-a recâştigat credibilitatea pe pieţele externe, iar dobânzile la care se împrumută Ministerul Finanţelor au scăzut.

Ca o paranteză, în ţară, PSD, principalul partid de guvernare, îi desfiinţează premierului Bolojan execuţia bugetară pe 2025, îl critică peste tot pentru majorările de taxe şi impozite, devenind chiar mai vehement împotriva premierului decât AUR, principalul partid de opoziţie.

Să spunem că o anumită restructurare bugetară a fost cât de cât făcută la nivelul cifrelor, mai urmează restructurarea administraţiei cu 10%, dar mai departe?, întreabă directorul editorial ZF.

În acest moment nu există ceva concret pentru mai departe, deşi companiile, investitorii, businessul şi economia tot aşteaptă să vadă care este următorul pas al Guvernului.

Pe de altă parte, aceelași ziar de business anunță că Guvernul a avizat în 2025 peste 500 de investiţii şi tranzacţii de peste 2 mil. euro în România, cele mai multe din ultimii trei ani.

Practic, în perioada 2023-2025 România a beneficiat de mai bine de 1.000 de investiţii de peste 2 mil. euro, realizate fie de companii străine, fie româneşti. E vorba atât de investiţii de la zero, cât şi de extinderi sau de tranzacţii

Într-un demers contra minciunii, cu sprijinul fundației Konrad Adenauer, Europa Liberă publică azi un reminder despre cozile la alimente și la... orice în ultimul deceniu de comunism. Anii '80, anii FOAMEI, au fost anii în care laudele la adresa conducătorului Nicolae Ceaușescu atinseseră apogeul.

Securitatea avea atunci informatori inclusiv la cozi.

Aceste turnătorii au devenit acum, involuntar, mărturii extrem de sincere, neretușate de niciun fel de propagandă, despre cum se trăia, cu adevărat, în așa-zisa Epocă de Aur:

„Ieri am stat la coadă la ouă, dar bineînțeles că n-am ajuns, căci s-au terminat. S-au dat în continuare pui (mai mult vrăbii, mortăciuni). Aspectul lor mă îmbia să-i arunc în găleata de gunoi, dar nu mi-am permis acest lucru, acum, în epoca de aur”.

Un cetățean din Alba Iulia ajunsese la limita disperării. Mărturia sa e consemnată sec într-unul din dosarele Securității.

„Mă lupt cu viața, mă lupt cu foamea, căci în afară de cartofi și pâine prăjită nu am nimic”.

„Până acum, am luat 200 de grame de salam de persoană”, aflăm din mărturia altei persoane. „În locuință avem câteodată doar 15 grade”.

„E de groază fiindcă, la puținul salam pe care-l bagă, nu ajungem, coada nefiind coadă, ci o grămadă de oameni disperați care nu mai țin cont de nimic”, aflăm din alt raport al Securității bazat pe turnătorii similare.

O serie de date prezentate de premierul Ilie Bolojan arată dezechilibrele bugetare care există la nivel local. În medie, salariile costă de patru ori mai mult decât încasările din impozite și taxe locale, iar veniturile administrației locale se bazează de fapt pe bugetul de stat.

Nu ar trebui să trecem atât de repede peste informațiile publicate pe pagina de Facebook de către premierul Ilie Bolojan. Trebuie precizat că toate datele au aceeași sursă, adică prim-minstrul guvernului României și dincolo de eventualul subiectivism de care ar putea fi bănuit premierul, cifrele sunt oficiale și relevante.

Tema analizei este administrația locală din România și o serie de comparații la nivel european. Astfel, veniturile administrației locale românești depind într-o proporție mare de bugetul de stat, respectiv, veniturile proprii sunt în valoare totală de 1,51% din PIB, în timp ce transferurile de la buget reprezintă 7,51% din PIB.

Diferența este vizibilă și arată că trebuie făcut ceva: fie o schimbare a modelului de finanțare a administrației locale, fie o restructurare de personal, fie o reorganizare administrativă, fie câte ceva din fiecare. Deocamdată, premierul Ilie Bolojan a inițiat o reducere a cheltuielilor de personal. Este un demers util, fără îndoială, dar care ar trebui completat de măsuri de reformă.

Analiza oferă și o comparație la nivel european, adică în România, transferurile de la buget reprezintă 83% din totalul veniturilor administrației locale, în timp ce media europeană este de 51%. Totodată, veniturile din impozitele și taxele locale reprezintă doar 0,74% din PIB, în timp ce la nivelul Uniunii Europene procentajul este, în medie, de 3,68% din PIB.

Premierul Bolojan arată și cauzele pentru care există o diferență atât de mare. Este vorba despre excepțiile frecvente care reduc baza fiscală, despre un nivel scăzut al taxelor și impozitelor (ne place sau nu să recunoaștem, dar este o realitate) și despre o colectare redusă. Am aflat cu ocazia creșterii taxelor și impozitelor locale că nu există un nivel crescut de plată. Este și o contrazicere a ideii că populația își achită cu maximă corectitudine obligațiile de plată către localități. Se poate ca nivelul redus de colectare să fie valabil doar pentru anumite taxe sau impozite sau pentru unele zone, dar, indiferent de situație, creșterea gradului de colectare ar trebui să fie o prioritate chiar pentru administrațiile locale.

Premierul adaugă și o serie de date referitoare la raportul care există între salariile din administrație și încasările din taxele locale. În România, cheltuielile cu salariile din administrația locală ajung la aproximativ 3% din PIB, ceea ce înseamnă de aproape patru ori mai mult decât veniturile obținute din taxele și impozitele locale, care sunt de 0,74% din PIB.

Spre deosebire de România, în Uniunea Europeană situația este echilibrată, în sensul că totalul cheltuielilor cu salariile reprezintă 3,6% din PIB, iar veniturile din taxele și impozitele locale sunt de 3,68% din PIB. Este limpede că există un dezechilibru major în România între încasările din taxe și impozite ale administrației locale și cheltuielile cu salariile.

De ce s-a ajuns aici? Pe de o parte, pentru că a existat o creștere a numărului de angajați (greu de spus în ce măsură creșterea numărului de funcționari din primării a fost justificată de creșterea calității serviciiilor publice). Pe de altă parte, tema încasărilor reduse la bugetele locale este din nou evidentă.

În fine, analiza prezintă și alocările pentru investiții. La acest capitol, România depășește media Uniunii Europene, cu 2,98% din PIB față de 1,56% din PIB. Se poate spune că România, în special în teritoriu, are nevoie de investiții și implicit de dezvoltare.

De asemenea, există programe de investiții finanțate de la bugetul de stat sau cu fonduri europene. Problema este că în unele cazuri efectele investițiilor la nivel local nu sunt vizibile în creșterea economică. În concluzie, dezechilibrele financiare în administrația locală sunt majore. Ceva trebuie schimbat.

Viitorul nostru nu e făcut din biții de pe calculator, de combinațiile de 0 și 1 cu care scriem aplicațiile din telefon și din calculator. Viitorul e plămădit de ce face mintea noastră cu aceste coduri.

Tehnologia este despre cum transformi un gând într-un produs sau un serviciu cu ajutorul codurilor. Inteligența artificială nu este decât ecoul minții noastre într-un algoritm. Iar mintea noastră e ceva extrem de complex și de diafan.

Există însă metode care ne permit să ne clarificăm mintea și gândurile înainte de a face ceva. Astăzi vom vorbi despre un subiect care îmi este foarte drag, despre coaching. Mai precis despre ICF România, adică International Coaching Federation România.

Este o organizație cu sediul central în Statele Unite care a devenit un fel de Mecca a coachilor. Avem și un capitol românesc al acestei organizații emblematice. ICF România organizează în fiecare an cea mai mare conferință de coaching din Europa de Est. În 2026 sunteți așteptați la această conferință pe 4 și 5 martie și vă puteți lua un bilet de la adresa coachingfederation.ro.

L-am invitat la « Noi venim din viitor » pe actualul vice-președinte și viitor președinte pentru 2026, pe Claudiu Gura. Claudiu lucrează în IT, este Enterprise Architect la Raiffeisen Bank după ce a lucrat la Vodafone și alte companii. Este coach și mentor, se ocupă benevol de copiii dornici să învețe să programeze în proiectul CoderDojo și co-fondator la Vlaraone Global Coaching unde se ocupă de arhitectura gândurilor.

Mai multe despre el și proiectele lui găsiți pe pagina: coachingfederation.ro. Tot la această adresă vă puteți procura biletele pentru conferința anuală ICF România, cea mai mare conferință de coaching din Europa de Est: coachingfederation.ro

Întâlnire cu Dana Siman, arhitectă originară din România, stabilită de aproape douăzeci de ani în Réunion, departament francez de peste mări, situat la puțin sub 700 km est de Madagascar, în Oceanul Indian.

Jurnal de știri

Acum nu mai există cale de întoarcere. Acesta a fost mesajul liderilor europeni care s-au reunit ieri la Bruxelles, in summit extraordinar. O ordine mondială veche de zeci de ani se destramă. Criza transatlantica, al carei varf de iceberg a fost dorinta SUA de a anexa Groenlanda, i-a pus pe cei 27 in fata unei noi realitati- îi va invata sa funectioneze independent si tot timpul impreuna.   

Delegațiile Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei se întâlnesc la Abu Dhabi pentru primele discuții trilaterale din timpul războiului care durează de aproape 4 ani. Kremlinul insista ca Ucraina să își retragă forțele din regiunea Donbas din estul său pentru ca războiul să se încheie.   

Mii de oameni au semnat o petiţie online, după uciderea adolescentului de 15 ani din Timiş de către doi minori, solicitând modificarea Codului penal, care să permită pedepsirea copiilor sub 14 ani care comit fapte grave, dacă au discernământ.

Vicepreședintele Iliyana Yotova urmează să devină prima femeie șef de stat a Bulgariei, după demisia fără precedent a șefului statului, Rumen Radev. Ea trebuie să ducă la îndeplinire procedura de formare a unui guvern după alegerile anticipate, care sunt așteptate la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie.

Pe 24 ianuarie la Teatrul de Comedie are în program o nouă întâlnire cu spectacolul "Închide ochii și ai să vezi mai bine", un proiect revoluționar în peisajul teatral românesc, fiind considerat primul spectacol de teatru accesibilizat în totalitate pentru persoanele cu dizabilități. Este un spectacol care invită în sală spectatori cu diferite tipuri de dizabilități, incluzând deficiențe de vedere, de auz (prin limbaj semnelor), autism și Sindrom Down.
 

Spectacolul găzduit de Teatrul de Comedie înseamnă mai mult decât o simplă scenă dedicată actorilor. De exemplu, pentru persoanele nevăzătoare, actorii își descriu aspectul fizic la începutul spectacolului. Vorbim despre un eveniment ce utilizează elemente tactile și auditive pentru a permite tuturor copiilor, indiferent de nevoi, să participe activ. Este spectacol care urmărește călătoria unei mici semințe prin lumea plantelor și animalelor. Pe parcursul drumului său, aceasta învață lecții esențiale despre empatie, dragoste, grijă și cunoaștere.

Un proiect deloc ușor de susținut pentru echipele de teatru independent. Și cu toate că bugetul culturii este de multe ori sacrificat pentru alte priorități, exista și vești bune. Administrația Prezidențială va pune la dispoziție periodic sala de teatru din interiorul Palatului Cotroceni pentru reprezentații gratuite ale trupelor independente de tineri actori și de liceeni.

"Salut inițiativa Președintelui Nicușor Dan de a pune la dispoziția artiștilor independenți GRATUIT sala de spectacole de la Palatul Cotroceni." scrie Oana Popa într-o postare pe Facebook, continuând astfel: "Am vorbit de nenumărate ori despre necesitatea spatiilor culturale pentru artiștii independenți și despre nevoile acestora, cu fiecare ocazie în care ne-am întâlnit cât a fost primarul Bucureștiului și cât am luptat pentru accesibilizarea culturală."