Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Cu lacrimi de fericire, dar și de tristețe. Așa s-au despărțit fanii lui Dinamo și fostele glorii ale clubului de vechiul stadion din Ștefan cel Mare unde au intrat ieri buldozerele. Noua arenă va fi gata peste 2 ani și va costa 100 de milioane de euro, un sfert din sumă fiind finanțată de Primăria sectorului 2.

Bătrânul stadion Dinamo va fi pus la pământ după 75 de ani. Inaugurat în 1951, arena a fost ieri scena unor imagini care vor intra în istorie. 20 ianuarie 2026 va fi o dată de referință pentru dinamoviști și nu numai.

Buldozerele au intrat în Ștefan cel Mare sub privirile oficialilor, fostelor glorii ale clubului și câtorva sute de fani veniți să-și ia adio de la vechiul lor stadion. Aceștia au desfășurat o veritabilă vânătoare de „suveniruri” plecând cu scaune, sau bucăți tăiate din plasele porților. La nivelul terenului, au fost scrise mesaje tematice, cum ar fi:

„Decenii de glorie, ani de agonie, o istorie măreață / Rămas bun, a Bucureștiului unică fortăreață!”.

Câțiva suporteri au plâns, unii de tristețe alții de fericire, declarând că așteaptă să asiste la acest moment de ani buni de zile.

Văzînd un buldozer cum dă jos celebra firma luminoasă “Dinamo” de la intrare, un bătrân a vârsat câteva lacrimi aducându-și aminte că a pășit prima dată în 1970 în groapa din Ștefan cel Mare.

Copiii au fost însă bucuroși că în locul vechiului stadion devenit o ruină se va construi o arenă ultramodernă și un parc sportiv în care vor putea face sport gratuit așa cum a promis primarul sectorului 2.

Cel care este unul dintre inițiatorii principali ai proiectului, Președintele Clubului Sportiv Dinamo, Ionuț Popa, a deschis seria discursurilor oficiale mulțumind tuturor celor care s-au implicat. Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2, sector ce va cofinanța construcția stadionului cu 25 de milioane de euro, adică un sfert din totalul investiției, a spus că așteaptă cât mai mulți copii să vină să facă sport în complexul Dinamo, mai ales că acesta se află în centrul Bucureștiului, unde se poate ajunge cu toate mijloacele de transport.

Pentru fostele glorii s-a încheiat un capitol din viața lor

Fost jucător emblematic în anii ’80, Costel Orac, a fost bucuros că a luat parte la începutul demolărilor și abia așteaptă să participe și la inaugurare.

Pe locul secund în clasamentul golgheterilor all time din campionatul românesc, Ionel Dănciulescu, a spus că victoria din 2008, atunci când Dinamo a învins pe Steaua cu 2-1 este cea mai frumoasă amintire din Ștefan cel Mare.

Fostul internațional Florin Prunea, a povestit că a venit de la vârsta de 9 ani în parcul Dinamo. Antrenorul secund al lui Dinamo, Florentin Petre, a crescut și el în complexul Dinamo și a vrut să plece acasă cu scaunul pe care îl avea în vestiar.

FC Dinamo va evolua pe stadionul construit de CS Dinamo

CS Dinamo a pregătit și o surpriză pentru suporteri, una care să marcheze momentul. În holul Sălii Polivalente a fost amplasată o cabină foto, pentru ca „fiecare suporter să poată pleca acasă cu o amintire pe viață”.

În scandările fanilor dinamoviști, unul dintre actorii principali ai proiectului, președintele de onoare de la CS Dinamo, Ionuț Lupescu, a spus ce așteptări are de la noua construcție, prevăzută să fie dată în folosință peste 25 de luni.

Ionuț Lupescu: “Aștept ca FC Dinamo din Superligă să evolueze pe acest stadion. Sper să vindem multe abonamente, să dăm dovadă că suntem cu totul și cu totul altceva decât tot ce există în România și în Europa, ce înseamnă spiritul dinamovist. Vă aștept cu brațele deschise, veniți să vedeți dacă se lucrează zi și noapte, să punem presiune, căci în România trebuie pusă presiune ca să fie rezultate. Hai Dinamo!”

Dominic Fritz despre coaliție: USR este responsabil până la limita durerii / PSD e nemulțumit de Bolojan pentru că Bolojan nu e Ciucă (G4Media) - Cum îngheaţă de frig România, cel mai mare producător de gaze din UE (Ziarul Financiar) - Cine și câte conducte magistrale a înlocuit, în fiecare din ultimii 10 ani, în București (SpotMedia) - Fascinația intelectualilor pentru fascism. Studiu de caz: asociația interbelică Criterion. „Există o amnezie colectivă a societății din România față de trecut” (Libertatea)

Ministerul Finanțelor a estimează – în baza unui calcul preliminar – că deficitul bugetar pentru 2025 va fi mai mic decât preconizase.

În termeni cash (standard național), deficitul este estimat la aproximativ 7,7% din PIB (circa 145 miliarde lei), față de 8,4% prognozați la ultima rectificare bugetară, din decembrie 2024 (aproximativ 160 miliarde lei).

Economia de 15 miliarde ar proveni din renegocierea PNRR, a explicat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare.

„Deficitul mai mic din acest an se explică prin trei factori principali – creșterea taxelor, comprimarea cheltuielilor publice prin înghețarea salariilor și pensiilor, intrarea unor sume mari de bani europeni spre final de exercițiu sau scoaterea de la finanțare a unor proiecte”.

Dar nicunul dintre acești trei factori nu e sustenabil, pe termen lung, susține profesorul Bogdan Glăvan pentru Europa Liberă.

„Ce se întâmplă după? În 2027 de exemplu? Vom avea aceeași problemă!”, concluzionează profesorul de Economie.

Președintele USR Dominic Fritz a vorbit într-un interviu G4Media despre ”responsabilitatea” USR și compromisurile politice pe care partidul său trebuie să le facă pentru a nu rupe coaliția de guvernare, în ciuda atacurilor zilnice venite din partea PSD. El a vorbit despre atacurile în serie ale PSD la adresa miniștrilor USR și a premierului Ilie Bolojan. ”PSD să ia odată decizia dacă rămâne la guvernare sau pleacă”, a mai spus Fritz, care a adăugat că ”USR este responsabil până la limita durerii”.

În același interviu Fritz a mai spus că viitorul buget trebuie să aibă în vedere închiderea unor companii de stat transformate în ”găuri negre” care produc doar pierderi. El a adăugat că actuala coaliție de guvernare nu are voința politică necesară pentru desființarea unor localități și județe care să ducă la o reformă administrativ-teritorială.

România, cel mai mare producător de gaze din UE, importă gaz inclusiv din Ungaria pentru a-şi acoperi consumul în zilele de iarnă. Circa 30% din necesarul zilelor friguroase sunt acoperite de importuri făcute pe vârf. Cu ce ne încălzesc resursele de pe hârtie dacă atunci când este cea mai mare nevoie, ele nu pot fi accesate, iar caloriferele sunt reci?, întreabă Ziarul Financiar. În iarna lui 2027, când Neptun Deep ar trebui să pro­ducă, România tot de importuri va depinde pentru a-şi acoperi consumul de gaze?

Rețeaua de transport și distribuție a agentului termic din subteranele Bucureștiului e învechită. Din cei 954 de kilometri de conducte magistrale, aproape 80% ar trebui înlocuite, din informațiile transmise de Termoenergetica SA.

Că rețeaua nu funcționează cum trebuie, simțim, zi de zi, când caloriferele noastre nu se încălzesc suficient, iar apa de la robinet rămâne abia dezmorțită.

Adevărul este că la înlocuirea conductelor se lucrează, an de an. Doar că în unele zone ale Bucureștiului efectele reparațiilor și modernizării rețelei magistrale de termoficare se simt. Iar în altele nu se simt.

Datele prezentate de SpotMedia arată că - după recordul de 73 km înlocuiți în 2024 - a urmat, în 2025, o scădere cu 10,7 km (adică aproximativ 14,7%). Nu e o prăbușire, dar indică o încetinire a ritmului. Rămâne să aflăm care au fost cauzele.

E relativ ușor de observat că, de departe, cei mai mulți kilometri de conductă magistrală s-au înlocuit în mandatele lui Nicușor Dan.

În cartea „Intelectualii și fascismul în România interbelică. Asociația Criterion”, istorica româno-americană Cristina A. Bejan reconstituie unul dintre cele mai incomode episoade ale culturii române: momentul în care o generație de intelectuali străluciți, formați în marile universități ale lumii și animați inițial de idealuri democratice, a devenit fascinată de fascism. 

Integral în Libertatea.

Presa internațională comentează inițiativa președintelui Donald Trump de constituire a Consiliului pentru Pace. Conceput inițial pentru a supraveghea procesul de pace în Gaza, sub mandat ONU, Consiliul capătă atribuții mult mai extinse. Washingtonul nu își ascunde dorința de a crea o alternativă la Națiunile Unite, cred comentatorii.

Trump creează un „club diplomatic cu bilete care costă 1 miliard de dolari fiecare”, titrează The Wall Street Journal.

Ziarul francez La Croix descrie astfel rolul pe care Donald Trump se pregătește să-l joace în fruntea acestui consiliu:

”Mandatul său seamănă cu o formă de președinție pe viață. El poate „numi un succesor” „oricând” și poate fi înlocuit doar în caz de „demisie voluntară” sau „incapacitate” stabilită în unanimitate de „consiliul executiv” al organizației, format la propria sa discreție.

Deși deciziile sunt luate de „majoritatea statelor membre”, fiecare cu „un vot”, acestea sunt, de asemenea, „supuse aprobării președintelui”, ceea ce, de facto, îi acordă lui Donald Trump drept de veto, deoarece acesta controlează și agenda”.

Iar Libération este de părere că, prin ”așa-numitul său Consiliu pentru Pace, Donald Trump vrea să privatizeze ordinea internațională.

Fundamental, obiectivul declarat de „pacificare” și „reconstrucție” a Gazei nu poate justifica o metodă care slăbește mecanismele democratice existente, deja fragile, și normalizează ideea că un singur lider, un „om puternic” cu ambiții hegemonice, poate crea un regim cvasi-internațional à la carte, cu taxe de intrare și putere discreționară”.

The Independent constată că deja se ridică întrebări cu privire la finanțare și transparență. Analiștii notează că statutul oferă puține detalii despre modul în care vor fi utilizate fondurile. Un comentariu al publicației The Atlantic a sugerat că această lipsă de claritate i-ar putea face pe liderii mondiali interesați să se întrebe unde anume vor merge banii lor.

”Rapoartele din mass-media au menționat că, dincolo de contribuțiile financiare substanțiale pentru calitatea de membru permanent, statutul acordă președintelui o mare marjă de manevră în ceea ce privește invitațiile și reînnoirile, ceea ce întărește îngrijorările criticilor cu privire la autoritatea concentrată și supravegherea limitată”, mai scrie The Independent.

”Invitarea Rusiei în Consiliul pentru Pace este un cadou pentru Vladimir Putin - dar va dezgusta Ucraina”. Este constatarea comentatorului rețelei de televiziune Sky News.

”Consiliul este menit să supravegheze în Gaza un armistițiu, adică exact ceea ce nu a reușit Donald Trump să intermedieze în Ucraina.

Această invitație nu va face decât să amplifice suspiciunile tot mai mari ale Europei că, atunci când vine vorba de negocieri de pace, Washingtonul favorizează puternic Moscova.

Pentru domnul Putin, este un cadou - încă un pas spre ieșirea din izolarea internațională și spre reabilitare”.

După cum transmite televiziunea australiană ABC, rămâne de văzut dacă Consiliul Păcii va deveni un mecanism autentic pentru reconstrucția Gazei sau o structură paralelă de putere care să conteste ONU.

Expertul consultat de rețeaua de televiziune crede că lumea ar trebui „să aștepte și să vadă” cine se va alătura pentru a vedea dacă ar putea fi un mecanism eficient.

Când a ridicat pretenții teritoriale asupra Danemarcei și i-a amenințat cu războiul comercial pe cei care îndrăznesc să-i sară în ajutor țării nordice, Donald Trump a făcut o greșeală asemănătoare cu cea a lui Vladimir Putin, atunci când a pornit războiul la scară largă asupra Ucrainei: a mizat pe lipsa de solidaritate a europenilor.

Iată că, după toate amenințările, Donald Trump primește un răspuns ferm.

Fie că a fost vorba despre cele opt țări amenințate direct, unele membre sau nu ale Uniunii Europene; fie că a fost vorba despre lideri sau instituții, răspunsul a fost același – nu ne vom lăsa intimidați.

Vorbind la Forumul Economic Mondial de la Davos, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen a avertizat că răspunsul Uniunii Europene la amenințările președintelui american va fi ”neclintit”.

Iar președintele francez Emmanuel Macron a vorbit despre un răspuns ferm și proporțional. El a invocat chiar folosirea mecanismului anti-coerciție, o adevărată ”opțiune nucleară” europeană în materie de comerț.

Citeste siEmmanuel Macron, la Davos: «Intrăm într-o lume fără legi, în care dreptul internaţional este călcat în picioare»

De partea lor, miniștrii finanțelor din zona euro și-au afirmat solidaritatea cu Danemarca (țară care nu face parte din ”eurozonă”) și s-au declarat gata să-și apere interesele economice.

Joi, la Bruxelles, șefii de state și de guverne vor participa la o reuniune extraordinară consacrată Groenlandei – și chiar dacă unu, doi sau trei membri eurosceptici vor căuta să se izoleze din nou, răspunsul majorității covârșitoare va fi unul la fel de ferm.

Toate acestea reflectă acum starea de spirit dominantă din politica europeană și din societate.

Să observăm că până și partidele de extremă dreapta, care au luat drept model mișcarea MAGA a lui Donald Trump, bulversate de ultimele sale mișcări, încep să se delimiteze pentru a nu-și speria electoratul – de pildă, AfD din Germania și Reuniunea Națională din Franța.

La fel ca și Vladimir Putin în 2022, Donald Trump obține cu totul altceva decât s-ar fi așteptat din partea unor europeni pe care îi credea slabi, fricoși, dezbinați și gata să-și trădeze partenerii pentru propriile interese.

Citeste siParlamentul European va suspenda ratificarea acordului comercial dintre UE și SUA

Modalități de răspuns sunt multe, dar dincolo de aspectele tehnice și politice, întrebarea este: cum se face că, totuși, acești europeni atât de pașnici, iubitori de viață bună și concedii lungi, pot să strângă, dintr-odată, ca un arici?

Una dintre explicații este, desigur, legată de valorile comune și de înțelegea faptului că împreună putem fi puternici dar separat suntem frunze în vânt.

Dar poate, mai importantă este memoria istorică. Ca european, ești conștient că o cedare în fața pretențiilor teritoriale aduce nu liniște ci un întreg șir de nenorociri. Lecțiile celui de-al doilea război mondial sunt vii, locurile de aducere aminte se întâlnesc în Europa la tot pasul.

Ca est-european, știi la fel de bine că un lider cu ego supradimensionat, lăsat în afara controlului instituțiilor, nu aduce nici strălucire, nici măreție.

Și mai este ceva. Răspunzându-i ferm lui Donald Trump pe tema Groenlandei, europenii îi transmit un semnal și lui Vladimir Putin: că va trebui să gândească de două ori înainte de a le testa solidaritatea.  

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ieri, ministrul finanțelor a prezentat într-o conferință de presă o serie de date bugetare din anul 2025. Cea mai importantă informație este fără îndoială nivelul deficitului bugetar. Să reamintim că ținta asumată de guvern pentru anul trecut era de 8,4% din PIB.

Surpriza plăcută anunțată de Alexandru Nazare este că anul 2025 se va încheia cu deficit de 7,7% din PIB. Cu o precizare importantă: deocamdată, nu este nivelul oficial, ci doar o estimare a ministrului finanțelor înainte ca ultimele calcule ale bugetului de stat pe 2025 să fie finalizate. Putem să ne gândim, totuși, că ministrul Nazare nu se hazardează să anunțe cifre fără să se bazeze pe informații corecte.

O observație importantă este că 7,7% din PIB (dacă va rămâne această cifră) reprezintă deficitul prin metoda cash. Va fi esențial să aflăm mărimea deficitului bugetar calculat prin metoda ESA, adică inclusiv plățile amânate de la un an la altul. Știm acum că în anul 2024 guvernul Ciolacu a apelat la această metodă, de amânare a unor plăți pentru anul următor, pentru a putea raporta un deficit bugetar mai mic.

Evident, este doar un „artificiu” înșelător, pentru că metodologia europeană se bazează pe ESA, adică ia în calcul și plățile restante, ceea ce a făcut ca adevăratul deficit să fie calculat și făcut public. Concret, în anul 2024, deficitul cash a fost de 8,65% din PIB, iar deficitul ESA a ajuns la 9,3% din PIB.

Este greu de spus cât a fost anul trecut deficitul prin metoda ESA. În fiecare an, au existat diferențe între cele două metodologii de calcul, dar nu atât de mari ca în cazul guvernului Ciolacu. Cu siguranță, și anul trecut au fost amânate o serie de plăți, dar, în același timp, guvernul Bolojan a făcut eforturi financiare pentru a reduce datoriile restante.

Deocamdată, nu știm cifrele finale, dar putem compara deficitul cash în anul 2024 cu același indicator în anul 2025. Rezultă 8,65% față de 7,7% din PIB. Doar această diferență ne arată că ajustarea bugetară de la un an la altul ar putea fi de aproximativ 1% din PIB. Va fi o scădere remarcabilă, pentru că, pe de o parte, este prima reducere a deficitului bugetar după ce România a convenit planul de ajustare bugetară cu Comisia Europeană și, pe de altă parte, va fi o reducere chiar mai mare decât „pasul” asumat prin planul bugetar-structural național pe termen mediu, 2025-2031.

Scăderea deficitului bugetar este în primul rând utilă pentru uz intern. Începând cu vara anului trecut, s-a auzit non-stop că toate eforturile guvernului, de creștere a TVA și a accizelor, de înghețare a salariilor și pensiilor, de reducere a sporurilor, sunt degeaba. Politicieni și experți au spus că măsurile luate de guvern nu au efecte asupra bugetului, adică nu aduc mai mulți bani și nu scad cheltuielile bugetare și, pe cale de consecință, toate deciziile sunt greșite și au ca efect încetinirea creșterii economice și nu scăderea deficitului bugetar.

Rezultatul din anul 2025 arată că eforturile de ajustare nu au fost în zadar. Este adevărat că anul trecut ne-a demonstrat ceea ce știam deja și anume că sunt momente în economie în care nu poți să le ai pe toate.

Adică, nu se poate reduce deficitul bugetar, nu se poate ține sub control datoria publică și nu se pot face alocări mari pentru investiții publice și, în același timp, ritmul creșterii economice să fie ridicat, iar salariile bugetare și pensiile să fie mărite cu procentaje ce depășesc cu mult inflația sau productivitatea muncii.

Publicul ar trebui să înțeleagă că atunci când politicienii de la putere devin extrem de generoși cu banii publici, atunci când deficitele cresc, iar datoria publică avansează amețitor, va veni un moment în care vor trebui să înceapă reglajele. Iar ajustările sunt făcute fie de inflație, fie de măsuri de restrângere a cheltuielilor publice și de creștere a veniturilor. Fie de ambele situații. Din cauza acestor restricții puterea de cumpărare are de suferit. Este momentul pe care îl trăim acum și oricât de dezagreabil ar părea este esențial pentru sănătatea economiei.

 Liderul de la Casa albă l-a ameninţat pe cel de la Palatul Elysée că va taxa vinurile franceze şi şampania cu 200% dacă Franţa îşi menţine refuzul de a se alătura «Consiliului pentru pace». Organismul creat iniţial pentru Gaza, dar care între timp se vrea a fi unul mondial, pentru a rezolva si alte conflicte din lume, ar reprezenta un fel de organizaţie alternativă sau în concurenţă cu ONU. Care este răspunsul Parisului discutam imediat.  

De la capturarea liderului Venezuelei  si asumarea rolului de lider al statului sud-american, la ordonarea expulzărilor în masă a imigranţilor, până la demolarea aripii estice a Casei Albe pentru a construi o sală de bal sau dorinta de a cumpara Groenlanda daca nu chiar de a o invada sau impunerea de tarife comerciale folosite ca pârghii de santaj, preşedintele republican pare că testeaza constant mecanismele instituţionale de control şi echilibru.  

7 din 10 români au destul de puțină, foarte puțină încredere sau deloc în justiție, arata un sondaj INSCOP. Peste două treimi consideră că sistemul de justiție nu este independent. Cum s-a ajuns in aceasta situatie am discutat cu directorul Institutului Remus Ștefureac.  

Iar in Republica Moldova mai multe organizatii media lanseaza un apel prin care isi exprima ingrijorarea si condamna intensificarea campaniilor de denigrare si hartuire indreptate impotriva institutiilor de presa si jurnalistilor din tara vecina. Mariana Rață este o tinta a acestei campanii. O veti asculta in aceasta seara.     

Oficialii europeni și ai blocului sud-american Mercosur au semnat sâmbătă, 17 ianuarie, acordul comercial negociat timp mai bine de două decenii, începând din 1999. Ceremonia a avut loc în Asunción, capitala Paraguayului, unde în 1991 a fost fondat Mercosur, cunoscut și ca Piața Comună a Sudului.

Acordul transatlantic reunește cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și patru țări sud-americane: Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. În următorii ani, li s-ar putea alătura Bolivia, aflată în faza finală a aderării ca membru cu drepturi depline al Mercosur.

După semnare, acordul intră într-un proces de ratificare. Parlamentul European va trebui să aprobe componenta comercială, iar aspectele care depășesc competențele Uniunii vor necesita aprobarea parlamentelor naționale. Dacă va fi ratificat integral, peste 90% din tarifele aplicate exporturilor europene ar urma să fie eliminate treptat, deschizând noi piețe pentru producătorii din Uniune și noi zone de aprovizionare pentru consumatorii europeni.

Între timp, criticii acordului analizează posibilitatea de a-l contesta la Curtea Europeană de Justiție. Miercuri, 21 ianuarie, eurodeputații vor vota o rezoluție prin care solicită un aviz privind compatibilitatea acordului cu tratatele Uniunii Europene. Dacă documentul va fi adoptat, iar Parlamentul va contesta legalitatea, o eventuală revizuire judiciară ar suspenda procesul de ratificare, potrivit euronews.com.

Acordul cu Mercosur este semnat într-un context mai larg de reconfigurare a comerțului global. Relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite se deteriorează, pe fondul neînțelegerilor legate de Groenlanda, iar, în acest climat, oficialii europeni subliniază importanța diversificării parteneriatelor comerciale ale Uniunii.

Aproximativ 133.000 de eșantioane de alimente au fost analizate în 2023 în cadrul programelor europene de monitorizare a reziduurilor de pesticide, arată datele publicate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Rezultatele indică faptul că 98% dintre probe nu au conținut reziduuri detectabile sau s-au încadrat în limitele legale stabilite de legislația Uniunii Europene.

Independent de programele europene, laboratoarele oficiale din statele membre testează anual alimente pentru prezența a peste 740 de substanțe active utilizate ca pesticide, iar aproximativ 26 de milioane de rezultate individuale sunt raportate către EFSA și sintetizate într-un raport public.

Agenția precizează că aceste date sunt utilizate de factorii de decizie europeni pentru îmbunătățirea programelor de monitorizare și pentru menținerea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor.

Comisia Europeană invită reprezentanții sectorului agroalimentar din Uniune să se înscrie pentru participarea la o misiune de afaceri în Singapore, programată în perioada 20-23 aprilie 2026. Misiunea are ca obiectiv facilitarea contactelor directe dintre companiile europene și parteneri din Singapore și din regiunea Asiei de Sud-Est.

Sunt încurajați să aplice, în special, producătorii înregistrați cu indicație geografică protejată, precum și cei din sectoarele cărnii, ouălor și produselor lactate, fructelor și legumelor, uleiului de măsline, produselor de cofetărie, pastelor făinoase și băuturilor. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 1 februarie 2026. Participanții vor suporta costul zborurilor și al cazării, iar evenimentele de afaceri din programul oficial, inclusiv transportul local, vor fi organizate și acoperite de Comisia Europeană.

Un proiect inovator realizat de un grup de tineri din mediul rural finlandez transformă o mică localitate din Finlanda Centrală într-o atracție turistică atipică, relatează rețeaua europeană PAC. Cinci tineri antreprenori au reconvertit un avion de pasageri dezafectat într-o unitate de cazare rurală, care a atras peste 1.000 de turiști din aproximativ 20 de țări, în primul an de funcționare.

Proiectul, denumit Ilmatar Airplane Lodge, a fost realizat cu sprijin financiar din fonduri ale politicii agricole comune și pune accent pe sustenabilitate, utilizând lanțuri scurte de aprovizionare, sisteme inteligente de gestionare a energiei și soluții ecologice pentru turiști, precum stații de încărcare pentru vehicule electrice și un sistem eficient de reciclare. Investiția a inclus dezvoltarea unor facilități adiacente, precum o vilă denumită „Turnul de Control”, inspirată de tema aviației. La bordul aeronavei, oaspeții au acces la dotări neobișnuite, printre care o saună amenajată în compartimentul de bagaje și o zonă de restaurant realizată utilizând scaunele originale ale avionului. De asemenea, turiștii pot interacționa și cu instrumentele restaurate din cabina piloților, inclusiv cu interfoanele.

Proiectul a generat milioane de vizualizări pe rețelele sociale și este promovat de autoritățile regionale drept una dintre atracțiile majore ale zonei. 

Guvernul își va asuma răspunderea asupra reformei administrației publice, la pachet cu unele măsuri de redresare economică, spune la RFI ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Cseke Attila, despre reforma administrației publice: ”Discuția noastră a fost în sensul în care, respectând procedurile legale, ca posibilă dată de aprobare în ședința de Guvern a acestui pachet pe administrație, alături de pachetul pe redresare economică să fie 29 ianuarie, care este o zi de joi”.

În opinia sa, era bine ca reforma administrației să fi fost deja în vigoare: ”Îmi exprim o opinie personală, dacă poate ministrul să exprime o opinie personală: era binevenit ca acest pachet să fie deja în vigoare. Sigur, a trecut acum timpul, asta e, noi eram pregătiți de luni întregi cu acest pachet, Ministerul Dezvoltării era pregătit, cheltuielile statului trebuie reduse și acest pachet are măsuri ferme, concrete, în acest sens”.

Despre tensiunile din coaliție: ”Pentru funcționarea coaliției, dezbaterile foarte multe sunt binevenite în interior, mai puțin în exterior (...), ar fi mai bine ca aceste discuții să aibă loc doar în interior sau în mare măsură în interior”.

Jurnal de știri

Ministerul de Externe de la Chișinău a inițiat procedurile pentru retragerea completă a Moldovei din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI), structură moștenitoare a Uniunii Sovietice dominată de Rusia. Ministrul de Externe Mihai Popșoi a anunțat la postul public de radio că urmează denunțarea acordurilor care stau la baza formării organizației internaționale. Mai exact, Moldova va denunța Acordul de fondare și anexa, dar și statutul CSI. Astfel, din punct de vedere juridic, Republica Moldova nu va mai face parte din Comunitate.

- Așadar, Republica Moldova anunță că vrea să lase în urmă și ultima rămășiță a Uniunii Sovietice. Este vorba de CSI, Comunitatea Statelor Independente. Care este legătură cu URSS? Explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

- Republica Moldova este lider printre statele candidate la Uniunea Europeană în realizarea reformelor privind Planul de Creștere Economică. Chișinăul nu doar a realizat integral toate cerințele din prima perioadă de raportare, dar și merge și cu câțiva pași în avans”. Declarația a fost făcută de directorul general al Direcției pentru Extindere și Vecinătate Estică a UE, Gert Jan Koopman. O corespondență de Valeria Vițu.

- Schimbarea ordinii internaționale, când statele mari își impun poziția prin forță, pune presiune pe statele mici. De aici și mesajul, aparent paradoxal, transmis de Maia Sandu prin declarația că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România, spune invitata Moldova Zoom de astăzi, jurnalista și scriitoarea Paula Erizanu.

- Acum 17 ani, în 2009, poetul Grigore Vieru, una din figurile emblematice ale renașterii naționale din Basarabia de la sfârșitul anilor 1980, a murit în urma unui accident rutier. La Bălți, numele poetului încă nu se regăsește pe nicio stradă, în schimb la Pererîta, satul său natal, casa părintească a poetului a devenit muzeu. Un reportaj din cele două localități semnat de corespondentul nostru din nordul Republicii Moldova, Denis Chirtoca.

- Autoritățile de la Chișinău au inițiat o anchetă amplă asupra companiei Lukoil Moldova și a funcționarilor care au transmis filialei companiei ruse active strategice ale statului.

- Prim-ministrul Alexandru Munteanu și ministrul Dezvoltării Economice, Eugeniu Osmochescu, vor reprezenta Republica Moldova la Forumul Economic de la Davos.

Ministerul de Externe de la Chișinău a inițiat procedurile pentru retragerea completă a Moldovei din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI), structură moștenitoare a Uniunii Sovietice, dominată de Rusia. Ministrul de Externe Mihai Popșoi a anunțat la postul public de radio că urmează denunțarea acordurilor care stau la baza formării organizației internaționale. Mai exact, Moldova va denunța Acordul de fondare și anexa, dar și statutul CSI. Astfel, din punct de vedere juridic, Republica Moldova nu va mai face parte din Comunitate.

***

Organizațiile de media din Republica Moldova își exprimă îngrijorarea și condamnă cu fermitate intensificarea campaniilor de denigrare și hărțuire împotriva instituțiilor mass-media și jurnaliștilor din Republica Moldova. Un comunicat al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) semnalează amplificarea atacurilor orchestrate și cere organelor de drept să intervină pentru a trage la răspundere autorii calomniilor și injuriilor. În special sunt menționate atacurile împotriva jurnalistei TV8, Mariana Rață, autoarea unor investigații de rezonanță și a unor emisiuni de dezbateri.  

„Lipsa unor măsuri eficiente și rapide de contracarare generează starea de impunitate și încurajează perpetuarea acestor practici distructive pentru o societate democratică”, subliniază Centrul pentru Jurnalism Independent și îndeamnă jurnaliștii și instituțiile media vizate de campanii ostile să acționeze în instanță pentru a obține recunoașterea și repararea prejudiciilor.

***

Autoritățile de la Chișinău au inițiat o anchetă amplă asupra companiei Lukoil Moldova, pentru a evalua modul în care compania și-a respectat obligațiile investiționale în perioada 2004–2005, atunci când fosta guvernare comunistă a transferat către filiala companiei ruse complexul petrolier și alte bunuri ale Aeroportului Internațional Chișinău. Ar putea fi anchetați și funcționarii din fosta guvernare comunistă.

„Se va face o analiză minuțioasă a companiei Lukoil și, în mod deosebit, a funcționarilor din acea perioadă din Ministerul Economiei care au predat aceste bunuri. Dacă va fi cazul, se va ajunge și la anchete penale”, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Autoritățile moldovene au decis preluarea de către stat, o de facto naționalizare, a activelor strategice ale Lukoil care era singurul furnizor de combustibil pentru avioane de la Aeroportul Internațional Chișinău. Fiica companiei ruse, supusă sancțiunilor americane, refuză să predea activele, motiv pentru care a fost amendată săptămâna trecută de guvernul moldovean cu 5 milioane de lei moldovenești, echivalentul a 250 mii de euro.  

***

Prim-ministrul Alexandru Munteanu și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, vor reprezenta Republica Moldova la Forumul Economic de la Davos, anunță un comunicat al Guvernului. Miercuri, premierul Alexandru Munteanu va fi speaker la o discuție de tip panel. Acesta va avea și o serie de întrevederi bilaterale cu lideri politici și reprezentanți ai companiilor internaționale cu potențial investițional. „În discuțiile cu investitorii, conducerea Guvernului va promova Republica Moldova drept un partener de încredere și un loc sigur pentru dezvoltarea afacerilor”, anunță comunicatul Executivului.

***

Liderul socialiștilor moldoveni, fostul președinte Igor Dodon anunță pe rețelele de socializare că în acest an a participat de Bobotează pe stil vechi la slujba religioasă de la Mănăstirea Solovetsky din Federația Rusă, la 160 de km de Cercul Polar. „Este una dintre cele mai cunoscute mănăstiri din Rusia, situată în Marea Albă. De-a lungul secolelor, a fost considerată pe bună dreptate un centru spiritual al ortodoxiei”, a scris Igor Dodon.

***

Spania a declarat trei zile de doliu național după accidentul feroviar din Adamuz. Numărul deceselor a crescut la 39, alte 9 persoane sunt în stare gravă la spital. Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj de condoleanțe.

***

Peste 2,3 milioane de apeluri au fost recepționate de Serviciul 112 anul trecut, o cifră aproape egală cu numărul populației Republicii Moldova. Numărul a scăzut cu aproape 10 la sută față de anul precedent, iar apelurile clasificate ca non-urgente au scăzut au aproape 20 la sută, ceea ce indică o utilizare mai eficientă a serviciului 112, anunță un comunicat. Totuși, aproape o treime din apeluri au fost calificate drept non-urgențele. Peste două treimi din intervenții au fost legate de ambulanță, urmate de poliție și pompieri.