Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

O rezoluție simplă pentru noul an este planificarea meselor astfel încât frigiderul să fie cât mai gol înainte să pornești spre următoarele cumpărături. 

Pe termen lung, obiceiul te poate duce spre economii în conturi și mai puține deșeuri.

Ca să-ți fie mai ușor, organizează-ți deplasările la magazin: gândește-te ce vrei să gătești pentru următoarea săptămână și pentru câte persoane. 

Apoi fă o listă de ingrediente de care ai nevoie, nu înainte de a verifica ce ai deja prin casă.

Nu uita și să mănânci înainte de a pleca de-acasă, ca să nu intri cu multe pofte în magazine și ia cu tine niște sacoșe, ca să eviți aducerea altora noi în casă.

Jurnal de știri

S-a încheiat prima etapă a Superligii din 2026. Situația în clasament nu s-a schimbat. Trei echipe par desprinse de pluton. Universitatea Craiova rămâne lider, urmată de Rapid și Dinamo, în timp ce FCSB și CFR speră să se califice în play-off.

Analiză: România alături de SUA în Criza Groenlandei? (DW) - Reforma administrației locale provoacă furie în rândul primarilor: „Guvernanții trăiesc pe altă planetă” / „Să ne dăm demisia” (Adevărul) - Guvernul își va asuma pe 29 ianuarie răspunderea pe reforma administrației, la pachet cu măsurile de relansare economică propuse de PSD (SpotMedia) - Gabriel Liiceanu, mesaj tranșant pentru Ilie Bolojan în scandalul de plagiat al ministrului Justiției (Hotnews)

Anexarea unei țări de către o mare putere este genul de problemă care apare în istorie o dată la o sută de ani; de regulă, generează conflicte majore, iar lumea se împarte între cei care îi susțin pe agresori, cei care sar în apărarea victimei și cei care preferă să se refugieze în neutralitate.

Președintele României, Nicușor Dan, imparțial ca tot românul, s-a refugiat în neutralitate, manifestând solidaritate atât cu Trump, cât și cu liderii europeni, scrie jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă. În opinia sa, șeful statului face un șpagat impresionant între Statele Unite și Europa peste Groenlanda, al cărei nume a evitat cu grijă să-l pronunțe, cum, de altfel, n-a pomenit nici de SUA, nici de UE.

Sigur că această poziție rabinică poate fi explicată, ca de obicei, cu argumentul geografic: avem Rusia în coaste, un război în Ucraina, baze militare americane și NATO în România, dar suntem și parte din UE, de unde vin banii de investiții și dezvoltare. Numai că sunt momente mari în istorie, cum este și cel de acum, când asistăm la mutarea plăcilor tectonice în politica externă, când neutralitatea și jocul de glezne reprezintă cea mai proastă opțiune.

Nu vom avea nici respectul americanilor, nici al europenilor, plus că riscăm să pierdem atât încrederea Washingtonului, cât și încrederea Bruxelles-ului, câștigate cu greu în ultimele decenii. Unii vor spune că Nicușor Dan joacă la două capete pentru a cumpăra timp.

Ce nu înțelege nimeni este de ce a ținut să se pronunțe public Nicușor Dan? De ce n-a tăcut pur și simplu? Tot n-ar fi ieșit atât de prost. În politica externă sunt esențiale, pe termen lung, poziționările de partea corectă a istoriei. În funcție de ele sunt judecate statele. Iar adevărul, de această dată, nu este de partea Americii lui Trump.

România nu a spus încă nimic despre insistența SUA de a prelua Groenlanda. Președintele Nicușor Dan s-a declarat totuși „profund îngrijorat” de „escaladarea” declarațiilor dintre „partenerii și aliații transatlantici”.

Jurnalista Sabina Fati observă că România nu e singura care tace și nu vorbește nimic despre atacul, deocamdată verbal, asupra Groenlandei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte a refuzat să spună orice despre acest subiect la recenta sa conferință de presă din Croația, unde a continuat să-l laude pe Trump pentru rolul său în creșterea bugetelor de apărare ale statelor Alianței. România și Polonia statele unde americanii au făcut investiții strategice importante stau în expectativă. 

Foarte optimist, consilierul prezidențial pentru politică externă, Marius Lazurca a declarat ieri că el nu ar paria „pe divorțul dintre SUA și Europa”, sugerând că acesta ar fi motivul pentru care Bucureștiul nu are nicio opinie în Criza Groenlandei.  Domnul Lazurca vorbește despre „sfada” și „zâzania” din Occident, ca și cum amenințarea cu anexarea Groenlandei ar fi ceva lipsit de importanță, pe scurt, „o eroare de comunicare”. Se înțelege că la Palatul Cotroceni se subestimează amenințarea. Dacă, totuși, nu e așa, consilierul prezidențial trebuia doar să tacă. România poate fi de partea lui Trump, fără să minimizeze pericolul în care se află Danemarca, notează jurnalista DW. 

Reforma administrației publice locale, pregătită de Guvern, stârnește nemulțumire în rândul primarilor. 

Planurile de reducere a cheltuielilor bugetare, care implică diminuarea organigramelor sau tăieri salariale, se lovesc de un zid de scepticism în administrația locală. De la Giurgiu la Câmpulung și de la Constanța la Buzău, primarii avertizează că aplicarea matematică a unor procente de reducere riscă să blocheze proiectele europene sau să ducă la procese interminabile. „Adevărul” a discutat cu mai mulți edili pentru a afla cum sunt resimțite măsurile de austeritate la nivel local.

În timp ce edilii comunelor mici se plâng că vor rămâne singuri în primărie, unii primari de municipii acuză executivul de necunoașterea realităților economice locale.

Liderii PSD, PNL, USR și UDMR au discutat, luni, la Palatul Victoria, despre pachetul de reformă al administrației, bugetul pe acest an și votul dat de România pentru acordul UE-Mercosur. Premierul Bolojan vrea ca guvernul să își angajeze răspunderea pe reforma administrației la finalul acestei luni, informează SpotMedia.

Luni seară, după ședința coaliției, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că pachetul de măsuri economice asupra căruia au convenit liderii coaliţiei nu este neapărat o monedă de schimb pentru aprobarea reformei administraţiei.

El a menţionat că pachetul ar urma să cuprindă mai multe măsuri - şi credite financiare, şi reinvestirea profitului, şi neimpozitarea profitului.

Potrivit PNL, în urma discuţiilor tehnice cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi ţinând cont de paşii premergători care mai trebuie făcuţi, se are în vedere adoptarea bugetului de stat pe 2026 în a doua jumătate a lunii februarie.

Dacă plagiatul este o formă de furt, atunci plagiatorul rămâne hoț pentru totdeauna. Iar un hoț este incompatibil în principiu cu funcția de ministru și, când e vorba de un ministru al justiției, contradicția este, simbolic vorbind, flagrantă, spune Gabriel Liiceanu despre declarațiile premierului privind plagiatul ministrului Justiției, Radu Marinescu. Într-un articol de opinie publicat astăzi de HotNews, scriitorul și filosoful are un mesaj dur pentru Marinescu: „Ce-ar fi să faceți dumneavoastră, domnule ministru, primul gest de salubrizare a justiției române? N-ați vrea să dăm un exemplu începând cu demisia dumneavoastră?”.

Presa europeană dar și cea americană reacționează după ultimele mesaje ale președintelui Donald Trump. El a amenințat opt state membre ale Uniunii Europene cu taxe vamale. De asemenea, i-a trimis o scrisoare premierului norvegian în care reproșează țării că nu i-a acordat premiul Nobel și spune că nu se mai consideră responsabil pentru promovarea păcii.

Amenințările lui Trump, reprezintă ”o provocare pentru Europa”, scrie ziarul italian La Stampa, citat de Eurotopics.

„Pentru a obține Groenlanda, Donald Trump pune Europa în genunchi - sau invers: Groenlanda îi oferă lui un pretext pentru a pune Europa în genunchi. Tarifele anunțate împotriva a opt aliați europeni sunt o palmă brutală peste față. Motivele invocate sunt copilărești și inexacte din punct de vedere istoric. ... Dacă acesta este un test de forță, Europa trebuie să fie suficient de puternică pentru a-l confrunta și să nu se ferească de el.”

Courrier International reia o analiză a revistei germane Der Spiegel, care subliniază că relațiile transatlantice sunt dezechilibrate.

Acest lucru este valabil mai ales pentru Germania, care nu are arsenal nuclear și este puternic dependentă de Statele Unite pentru apărarea sa. Republica Federală este „periculos de dependentă” de America”, scrie revista.

Citeste siTrump încununează eforturile de 70 de ani ale Moscovei: bulversarea NATO

Dar poate Donald Trump să impună tarife doar anumitor state membre UE? Acest lucru este imposibil, explică Le Figaro.

”În practică, software-ul vamal american include doar un singur câmp „UE” pentru toate produsele originare din Bătrânul Continent.

Diferențierea taxelor vamale pentru produsele provenite din doar opt țări ar fi o sarcină incredibil de complexă.

Mai ales că piața unică europeană ar putea face ca orice tarife diferențiate să fie ineficiente. Un produs care ar fi impozitat mai mult la ieșirea din Franța ar putea tranzita Belgia pentru a evita tarife mai mari. Dacă Statele Unite ar lua în considerare țara de fabricație mai degrabă decât țara de expediere, nivelul ridicat de integrare a industriei europene în anumite sectoare ar face ca aceste suprataxe să fie foarte neclare”.

Comentând scrisoarea lui Trump către Norvegia, The Atlantic crede că ar trebui să fie ”picătura care umple paharul”. Și se întreabă dacă, de data aceasta, republicanii vor interveni.

”Se pot observa multe lucruri despre acest document. Unul este gramatica copilărească, inclusiv majusculele ciudate.

Altul este înțelegerea superficială a istoriei. Donald Trump nu a pus capăt la opt războaie. Groenlanda este teritoriu danez de secole. Există multe „documente scrise” care stabilesc suveranitatea daneză în Groenlanda, inclusiv unele semnate de Statele Unite.

În al doilea mandat, Trump nu a făcut nimic pentru NATO.

Dacă membrii europeni ai NATO au început să cheltuiască mai mult pentru propria apărare, asta se datorează amenințării pe care o simt din partea Rusiei”.

Și Deutsche Welle desființează argumentele lui Trump potrivit cărora Groenlanda nu ar aparține Danemarcei: 

”Primii coloniști nordici au ajuns în Groenlanda în secolul al X-lea. Diverse documente legale, începând cu 1814, delimitează Groenlanda ca parte a Danemarcei. O hotărâre a unei instanțe internaționale din 1933 a declarat că întreaga insulă este proprietatea Danemarcei, și nu a Norvegiei, iar în 1953 a fost integrată în Regatul Danemarcei”

Cu puțin timp înainte de Conferința de securitate de la München, președintele acestui for, ambasadorul Wolfgang Ischinger atrage asupra riscurilor care decurg dintr-o acțiune în forță a Statelor Unite pentru preluarea Groenlandei. Într-un articol din The New York Times, diplomatul atrage atenția că aceasta se va întoarce împotriva Statelor Unite.

Diplomat german de carieră, Ischinger a ocupat funcția de ambasador la Washington și Londra. Din 2008 este președintele Conferinței de Securitate de la München.

De la bun început, Ischinger atrage atenția că dacă președintele Trump este aparent serios în ceea ce privește dorința de a prelua Groenlanda, și europenii sunt la fel de serioși în a o apăra.

”Nu este nevoie să se speculeze despre cele mai pesimiste scenarii (...). Așa cum a avertizat prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, un atac asupra Groenlandei ar fi sfârșitul NATO. Asta ar priva Statele Unite de o rețea imbatabilă de aliați, ar crea rupturi prin care dușmanii noștri comuni le-ar putea exploata și ar putea eradica superioritatea morală colectivă a alianței, care a contribuit la proiectarea puterii soft americane în Europa și în lume timp de decenii. Pe scurt, ar face America mai slabă, nu mai sigură”, spune președintele Conferinței de la München.

Amenințarea la adresa Groenlandei ”lovește în inima ideii de Europa, de suveranitate, drept internațional și încredere. (...) Potențialul unei crize este real, iar ceea ce este cel mai derutant este că aceasta ar fi o criză complet inutilă și ușor de evitat.

Dl. Trump poate indica în mod credibil realizări semnificative în consolidarea NATO. Deși nu tuturor le-a plăcut abordarea sa, aceasta s-a dovedit eficientă. (...) Membrii NATO s-au angajat acum să cheltuiască 5% din produsul lor intern brut pentru apărare până în 2035.

Un pilon european mai puternic permite Statelor Unite să se concentreze asupra altor provocări strategice, în special în emisfera vestică și în Indo-Pacific. Conform oricărei evaluări corecte, NATO este pe cale să devină mai puternic din punct de vedere militar datorită presiunilor președintelui Trump. Cu toate acestea, tot din cauza președintelui Trump este acum în pericol însăși supraviețuirea NATO.

NATO nu este doar o grupare militară; este o comunitate de democrații liberale care a rezistat tocmai pentru că membrii săi au încredere reciprocă - și nu se amenință unii pe alții.

Citeste siTrump încununează eforturile de 70 de ani ale Moscovei: bulversarea NATO

Această cultură politică comună nu este un lux - este cel mai mare atu strategic al NATO. Ne diferențiază de cei care depind de amenințări și trucuri pentru a-și menține „prietenii” împreună.

Dacă aliații încep să se îndoiască de faptul că suveranitatea lor va fi respectată de partenerii lor, de ce ar trebui adversarii să creadă că alianța ne va apăra suveranitatea împotriva amenințărilor externe? Ceea ce este în joc aici nu este Groenlanda în sine, ci viitorul relației transatlantice.

Acest atu unic este acum în pericol. Președintele Trump a sugerat că ar putea fi nevoit să aleagă între Groenlanda și NATO. Pentru europeni, aceasta este o declarație profund tulburătoare. Pentru americanii care prețuiesc NATO, ar trebui să fie la fel de alarmantă.

Problema Groenlandei nu trebuie să devină o ruptură. Gestionată cu înțelepciune, ar putea deveni, dimpotrivă, un alt exemplu al punctelor forte durabile ale NATO: consultarea, compromisul și rezolvarea colectivă a problemelor. (...) Nu este prea târziu să facem acest lucru din nou”, scrie în The New York Times Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Consiliul de administrație al BNR a decis ieri că dobânda de politică monetară rămâne la același nivel de 6,5%. Era de așteptat ca aceasta să fie hotărârea, chiar dacă banca centrală se află într-o situație delicată.

Adică, dacă se uită la creșterea economică anemică, BNR ar trebui să scadă dobânda-cheie pentru a stimula avansul economiei. Dacă, însă, se uită la rata inflației, BNR ar trebui să crească dobânda de politică monetară pentru că există în continuare o diferență de nivel între inflație și dobândă, iar în felul acesta ar da un impuls reducerii prețurilor.

Din această dilemă BNR a ieșit păstrând dobânda neschimbată. A fost o decizie logică dacă luăm în calcul incertitudinile care există în economia românească în acest an.

De altfel, Consiliul de administrație al BNR a analizat evoluțiile economice din ultimul an. Astfel, rata inflației s-a redus în ultimele trei luni ale anului trecut, de la 9,88%, în septembrie, la 9,69%, în decembrie. Creșterile prețurilor au venit din dinamica salariilor și din așteptările inflaționiste pe termen scurt. Chiar dacă anul trecut salariile bugetare au fost înghețate, nu înseamnă că venitul salarial mediu nu a crescut. De asemenea, documentul BNR arată că așteptările de creșteri ale prețurilor au dus chiar la creșterea prețurilor.

Alți factori care au condus la creșterea inflației au fost cotațiile mărfurilor agroalimentare, cursul de schimb leu-euro (în pofida mult-clamatei stabilități) și efectele indirecte ale scumpirii energiei electrice.

Rata medie a inflației, calculată pe baza formulei indicele prețurilor de consum, a crescut la 7,3%, în decembrie 2025, de la 6,1%, în septembrie 2025.

În trimestrul al treilea al anului trecut, economia a scăzut cu 0,2%, după ce cu un trimestru înainte creșterea economică a fost de 1,1%. De asemenea, în trimestrul al treilea al anului trecut, consumul a crescut (numai că în ultimul trimestru s-a redus), exporturile au crescut mai mult decât importurile, ceea ce a însemnat o reducere a deficitului comercial și ca o consecință deficitul de cont curent a scăzut și el. Erau evoluții încurajatoare.

Numai că în ultimul trimestru al anului trecut lucrurile s-au schimbat. Adică, vânzările cu amănuntul au scăzut față de anul anterior, producția industrială a avut o contracție în termeni anuali, iar volumul lucrărilor de construcții s-a menținut la un plafon bun.

Deficitul comercial s-a redus, în timp ce deficitul de cont curent a crescut din cauza balanței veniturilor.

Pe piața muncii, numărul de salariați s-a redus, iar rata șomajului a urcat la 6,1%, în trimestrul III 2025. Potrivit sondajelor de specialitate din trimestrul IV 2025, intențiile de angajare au fost în continuare în descreștere.

Cotațiile dobânzilor s-au redus în ultimele luni ale anului trecut, dar au fost totuși mai mari decât în luna aprilie 2025. Dinamica creditului contractat de sectorul privat s-a redus de la 7,5%, în septembrie, la 6,8%, în luna noiembrie. A existat la sfârșitul anului trecut o orientare a persoanelor fizice și companiilor către creditele în valută, astfel că ponderea împrumuturilor în lei în total credite s-a redus de la 69,1%, în septembrie, la 68,7%, în noiembrie 2025.

Raportul BNR precizează că reducerea deficitului bugetar începută în anul 2025 va continua, probabil, și anul acesta. Rezultatul scăderii deficitului bugetar este că în felul acesta se va favoriza scăderea inflației și implicit sunt condiții pentru reducerea deficitului comercial și a deficitului de cont curent.

În concluzie, indicatorii macroeconomici arată o îmbunătățire, dar la sfârșitul anului trecut tendințele s-au schimbat, în sensul scăderii dinamicii de creștere sau alunecării în teritoriul negativ. Vom vedea anul acesta dacă va fi o evoluție de termen lung sau doar o situație conjuncturală.

Uniunea Europeană ia în calcul activarea instrumentului anti-coerciție, un mecanism creat special pentru a răspunde presiunilor economice venite din afara blocului comunitar. Discuția apare într-un context tensionat, în care Donald Trump a amenințat Uniunea Europeană cu tarife suplimentare de 10% dacă nu i se va permite să cumpere Groenlanda. In acest context, de la Bucuresti, presedintele Nicusor Dan se declară ”profund îngrijorat” din cauza evenimentelor recente, care au legătură cu insula arctica. 

Asta în condițiile în care, în ultimii ani, Guvernul a aprobat anual contingente de câte 100.000 de permise de muncă pentru muncitori proveniți în special din Asia de Sud Est. Acum autoritatile vor sa repare situatia si sa aduca modificari le legea migratiei. Se intampla totul dupa ce la sfarsitul lunii noiembrie doua femei originare din asia carte lucaru la un salon de masaj din Cluj-Napoca au fost confirmate cu lepra. 

Între 13 şi 15 februarie, se va desfăşura la München Conferinţa de Securitate anuală, la care participă reprezentanţi din numeroase ţări. La intalnirea care are loc din 1963, participă politicieni, militari și economişti, organizații non-guvernamentale și experți în probleme de securitate. Faptul că vicepreşedintele american, JD Vance, nu va participa la reuniunea din Germania a declanşat numeroase speculaţii şi comentarii.

Contrar a ceea ce preziceau sondajele publicate înaintea votului, Andres Ventura, candidatul extremei drepte intra in turul doi al alegerilor prezidentiale. Ales cu sufragiu universal pentru un mandat de cinci ani ce poate fi reînnoit o singură dată, preşedintele portughez nu are puteri executive, însă poate fi chemat să joace un rol de arbitru în caz de criză, dispunând de dreptul de a dizolva Parlamentul pentru a convoca noi alegeri legislative.          

Anul 2025 a fost al treilea cel mai cald an la nivel global din istoria măsurătorilor meteo. Între timp, în aceste zile, România traversează un episod destul de lung de vreme geroasă. Care sunt explicațiile științifice pentru aceste extreme climatice? Am discutat la emisiunea Planeta Verde cu climatologul Roxana Bojariu, de la ANM.

Episodul de ger care afectează România este normal pentru această perioadă a anului, spune la RFI climatologul Roxana Bojariu. Ea precizează că iernile de altă dată însemnau zăpadă și frig din decembrie până în martie.

Roxana Bojariu spune că extremele climatice, adică valuri din ce în ce mai lungi de caniculă vara și episoade de ger iarna, reprezintă deja o normalitate climatică.

Ce ne arată faptul că 2025 a fost al treilea cel mai fierbinte an din istorie? Cum oprim tendința de încălzire a climei?

În ciuda studiilor științifice, care arată o încălzire alarmantă a climei la nivel global, există în continuare voci care pun la îndoială această realitate. Cum se manifestă cel mai des climato-negaționismul? Cum poate fi combătută cu succes retorica negaționistă în privința schimbărilor climatice?

Cât încurcă eforturile climatice globale faptul că la Casa Albă e un președinte climato-sceptic, Donald Trump?