Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Acordul comercial UE-Mercosur a fost semnat sâmbătă, cu prilejul vizitei președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în Paraguay. Iată câteva reacții, din presa europeană și sud-americană.

Potrivit Euronews, susținătorii acordului - conduși de Germania și Spania - susțin că UE are nevoie de noi legături comerciale, deoarece SUA își închid piața, iar China urmărește o politică comercială din ce în ce mai agresivă.

Oponenții, în frunte cu Franța, spun că acordul amenință fermierii europeni expunându-i la o concurență neloială din partea importurilor din America Latină.

Deși s-a opus acordului, Franța a obținut o clauză de salvgardare care permite reintroducerea tarifelor dacă importurile din Mercosur cresc cu peste 5% în sectoarele sensibile.

Le Monde observă că, în ciuda controversei, acordul de liber schimb va avea un impact economic limitat. Implementarea sa este prevăzută a fi foarte graduală, conținând totodată mai multe garanții.

Dar cum se vede acordul din perspectiva presei sud-americane? Courrier International a realizat un grupaj pe această temă.

Ziarul brazilian Gazeta do Povo notează că, în timp ce fermierii și crescătorii de animale din Europa sunt îngrijorați de influența tot mai mare a agroindustriei braziliene, „sectoarele europene cu valoare adăugată mare vor face același lucru în Brazilia.

Potrivit ziarului brazilian, acordul ar trebui să oblige companiile braziliene  să se modernizeze, să își îmbunătățească productivitatea și să se adapteze la standardele europene exigente de calitate.

După cum subliniază ziarul argentinian Clarin, „Unele sectoare ar putea avea de pierdut dacă nu reușesc să își îmbunătățească competitivitatea. În special, activitatea industrială cea mai puțin competitivă, întreprinderile mici și cu costuri ridicate, sectorul metalurgic și mecanic”.

Potrivit analizei El País America,

principala destinație pentru carnea de vită argentiniană rămâne de departe China, unde se exportă anual 400.000 de tone - de patru ori mai mult decât maximul permis în cadrul acordului de liber schimb cu Europa.

Deși crescătorii de animale argentinieni sunt „optimiști” în ceea ce privește beneficiile acordului comercial, ei nu depind de acesta. În cazul în care tratatul se „blochează”, ei vor avea în continuare „oportunitatea de a-și spori prezența pe alte piețe”.

„Nimic nu este roz”, conchide revista uruguayană Brecha. În timp ce guvernul așteaptă „rezultate pozitive”, iar „sectorul privat consideră acest lucru ca un pas important în integrarea internațională a țării”, sindicatele de stânga avertizează asupra riscurilor „generării unei noi faze de dezindustrializare și a revenirii la o economie bazată pe sectorul primar”.

Președintele Donald Trump a amenințat că va impune noi tarife țărilor europene dacă nu se ajunge la un acord pentru achiziționarea Groenlandei. Trump a declarat că va impune un tarif de 10% pentru „orice bunuri” din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda începând cu 1 februarie, care va crește la 25% de la 1 iunie, până la ajungerea la un acord.

Amenințarea lui Donald Trump vizează țările care au desfășurat militari – fie și în mod simbolic – în jurul Groenlandei.

Acesta reprezintă o demonstrație semnificativă de sprijin pentru Danemarca și subliniază tensiunile din cadrul alianței transatlantice.

Dintre statele amenințate, Germania, Franța, Olanda, Suedia și Finlanda sunt economii puternice ale Uniunii Europene. De fapt, dacă va lovi aceste țări, Casa Albă va lovi întreaga Uniune Europeană.

Amenințarea președintelui cu taxe vamale a fost întâmpinată cu îngrijorare de către liderii europeni. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat că aceasta „vine ca o surpriză” după o „întâlnire constructivă” cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio la începutul acestei săptămâni.

Dar cât de constructivă a fost, în cele din urmă, întâlnirea de la Casa Albă?

Judecând după felul în care înaltul demnitar danez trăgea cu sete din țigară, la sfârșitul reuniunii, se pare că, înăuntru, tensiunea era groasă de puteai să o tai cu cuțitul.

La scurt timp după ce Donald Trump și-a lansat amenințările pe rețeaua sa socială, premierul britanic Keir Starmer a afirmat că ”aplicarea de tarife vamale aliaților pentru urmărirea securității colective a aliaților NATO este complet greșită”.

Iar președintele francez Emmanuel Macron  a replicat că amenințările tarifare sunt inacceptabile și nu au ce căuta în acest context. El a spus că europenii vor răspunde într-un mod unit și coordonat dacă va fi confirmat. ”Vom ști cum să aplicăm suveranitatea europeană”, a continuat președintele francez, dând totodată asigurări că va rămâne ferm în sprijinul Ucrainei.

Această amenințare de ultimă oră a președintelui american vine să spulbere, în cele din urmă, orice speranță într-o așa-zisă politică a ”îmbunării”. În sensul că anumite cedări în fața liderului de la Casa Albă îl vor putea face pe acesta un partener viabil și predictibil.

Două mari exerciții de îmbunare a lui Donald Trump au avut loc în 2025.

În iulie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convenit cu Donald Trump un acord-cadru comercial prin care UE plafonează la 15% tarifele pentru mărfurile europene exportate pe piața americană. În același timp, Europa devine mult mai permisivă față de produsele provenite din Statele Unite – un acord criticat de multe voci, la vremea respectivă, fiind văzut ca o capitulare în fața lui Donald Trump.

Un alt exercițiu de îmbunare a fost făcut la summitul NATO de anul trecut, de la Haga, în care partenerii europeni și secretarul general Mark Rutte s-au întrecut în lingușiri la adresa lui Donald Trump, cu gândul că astfel vor menține America în Alianță.

Iată însă că tactica nu a funcționat. Președintele Donald Trump este pe cale să distrugă solidaritatea transatlantică. Și astfel, să încununeze eforturile de aproape 70 de ani ale URSS și ale urmașului său, Vladimir Putin.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Vis împlinit pentru cei mai tineri înotători. În bazinul de la Otopeni, copii au concurat împotriva unor campioni olimpici sau mondiali în evenimentul Sprint With The Stars, organizat de David Popovici. Declarat cel mai bun înotător european din 2025, Popovici, a fost adversar pentru o zi pentru copii alături de alți șapte mari campioni ai natației mondiale.

Numit sportivul anului în România în 2025, și cel mai bun înotător european din anul trecut, David Popovici a atins încă un obiectiv major pentru țara noastră. A concurat la bazinul de la Otopeni cu nume mari ale natației, dar și cu o mulțime de alți mici înotători.

Aproximativ 1.300 de înscrieri au fost înregistrate pentru evenimentul “Sprint With The Stars”, printre care și 344 de tineri sportivi care au avut șansa să concureze cu David Popovici, dar și cu înotători celebri semifinaliști mondiali sau olimpici, toți printre primii 16 din lume. Competiția s-a desfășurat doar în curse scurte, de 50 de metri, la toate procedeele iar cei mai rapizi 9 concurenți din fiecare grupă de vârstă au trecut mai departe din serii spre finale.

Pe lângă David Popovici la Otopeni au venit să înoate staruri precum englezul Adam Peaty – triplu campion olimpic, octuplu campion mondial, 16 medalii de aur europene, portughezul Diogo Ribeiro – dublu campion mondial, Apostolos Christou din Grecia – vicecampion olimpic, medaliat mondial, triplu campion european iar la feminin Angelina Köhler din Germania – campioană mondială, belgianca Roos Vanotterdijk – dublă medaliată mondială, campioană europeană Lauren Cox din Marea Britanie – medaliată mondială și olimică.

Toți au venit pentru David Popovici și pentru ca micii înotători să aibă șansa de a se întrece cu ei la acest eveniment „Sprint with the Stars”. Conceptul le aparține lui Adam Peaty, triplu campion olimpic în probele de bras, și lui Ed Baxter, iar astfel de evenimente au avut loc până acum doar în Marea Britanie. Anul acesta, competiția a venit în România, la Otopeni grație lui David Popovici.

Mercosur va permite „inundarea” Americii Latine cu Dacii? Expert: „Ar fi exagerat să spunem că e o efervescență în industria auto” (Adevărul) - Ministra din Groenlanda a resurselor, considerate una din mizele acțiunilor lui Trump, apel pentru români, ca aliați, după ultimele evenimente. „E despre alianța noastră occidentală și e devastator” (HotNews)

Înalta Curte de Casație și Justiție a reușit vinerea trecută să blocheze, pentru încă o lună, decizia Curții Constituționale în privința legii pensiilor magistraților, proiect pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea.

Sub semnătura președintei Lia Savonea, ICCJ a transmis joi Curții Constituționale o expertiză extra-judiciară, care i-a determinat pe judecătorii CCR să amâne din nou verdictul, pentru 11 februarie, pe motiv că trebuie să studieze documentul transmis.

Expertiza pretinde că demonstrează un fapt spectaculos: dacă pensiile magistraților ar fi calculate pe principiul contributivității, suma rezultată ar fi semnificativ mai mare decât pensia specială calculată conform proiectului de lege al lui Bolojan. De exemplu, potrivit expertizei, un judecător ICCJ ar avea pensia specială, calculată după Legea Bolojan, redusă la jumătate față de o pensie încasată în sistemul public de pensii.

Concluzie care o determină pe președinta ICCJ, Lia Savonea, să afirme că Guvernul Bolojan desființează de facto pensiile de serviciu ale magistraților, ceea ce încalcă flagrant Constituția, independența Justiției și toate tratatele internaționale la care România este parte.

G4Media a examinat raportul de expertiză și, cu asistența unui expert în dreptul muncii, a constatat un fapt cel puțin la fel de spectaculos: calculele efectuate se bazează pe o ipoteză complet falsă. Toată demonstrația din expertiză este construită pe prezumția că salariul mediu pe economie în România – un parametru esențial în calculul pensiei –  ar rămâne neschimbat vreme de peste patru decenii, mai exact până în anul 2067.

Consecința: expertiza a „umflat” pensiile pe care le-ar fi luat magistrații în sistemul public la cote nebănuite, astfel încât să confirme ipoteza că Bolojan vrea să desființeze de fapt pensiile speciale.

Deși acordul UE-Mercosur stârnește nemulțumirea unor agricultori români, acesta aduce oportunități semnificative pentru industria auto, vizând aproximativ 6.000 de companii locale. Dar ce înseamnă concret: vom exporta Dacii de la Mioveni sau Fordurile de la Craiova?

Pe termen scurt și mediu, acordul Mercosur nu înseamnă Dacii fabricate la Mioveni care să invadeze America Latină. În schimb, România își poate consolida rolul de furnizor de componente, subansambluri și colecții CKD, într-un lanț auto global tot mai fragmentat. Deciziile finale rămân însă „doar la latitudinea strategiilor marilor constructori”, așa cum subliniază Adrian Sandu,, secretar general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), asociație de tip profesional și patronal compusă din societăți comerciale care desfășoară activități în industria de automobile, printre care amintim Dacia și Ford Otosan.

Posibilitatea ca România să ajungă să vândă mașini produse local pe piețe îndepărtate, precum America Latină, este privită cu prudență de economistul Radu Nechita.

Nechita respinge ideea că producția auto din România se va muta ușor în America de Sud pe baza costului forței de muncă: „O fabrică nu o deschizi ca pe un chioșc”. Industria auto depinde de un lanț complex de furnizori, iar România are deja „un întreg ecosistem de producători de subansamble, de la cablaje până la tablă”. Tocmai acest ecosistem face ca mutarea producției să fie dificilă și costisitoare, scrie Adevărul.

Într-un moment în care cetățenii occidentali demonstrează, stupefiați, în fața cererii administrației Trump de a anexa Groenlanda, Naaja Nathanielsen, ministra Afacerilor şi a Resurselor Minerale din Groenlanda, spune într-un interviu acordat HotNews pentru publicul românesc că „suntem îngrijoraţi. Anxietatea crește. Este de neconceput să ne invadăm unii pe alţii”.

Nathanielsen amintește că treaba politicienilor e să îmbunătățească viața oamenilor. „Avem inflație, avem dificultăți în sistemul de sănătate, educație. Probleme politice reale pe care vrem să le abordăm. Ce se întâmplă acum este o mare abatere de la aceste obiective. Chiar dacă tonul s-a temperat puțin la Washington,  suntem în continuare într-o situație foarte gravă”, spune ministrul din Groenlanda.

Sâmbătă, mii de oameni în Copenhaga și, practic, aproape toată populația capitalei Groenlandei, Nuuk, au protestat „Nu înseamnă NU” în privința anexării insulei arctice la Statele Unite.

Există în continuare opinii și analize pe tema impozitelor locale. De exemplu, la sfârșitul săptămânii trecute, profesorul de economie Cristian Păun a afirmat într-un dialog găzduit de „Ziarul Financiar” că „în Franța și Italia impozitul pe prima locuință, cea în care stai, este zero”.

Am realizat o scurtă documentare pe această temă pe site-ul oficial al guvernului francez, acolo unde la capitolul „impozitul pe proprietate: mod de calcul și reduceri” se găsesc informații structurate referitoare la acest tip de fiscalitate.

Astfel, încă de la început se precizează că impozitul pe proprietate se datorează pentru a se finanța serviciile publice de la nivel local, precum școli, drumuri sau parcuri. De asemenea, se arată că impozitul va trebui plătit de toți proprietarii care dețin o locuință sau de către cei care beneficiază de uzufructul acesteia, inclusiv dacă apartamentul este închiriat.

Cu alte cuvinte, informațiile oficiale ale guvernului francez nu precizează în niciun caz că prima proprietate, cea în care locuiește familia sau persoana, este scutită de la plata impozitului. Care sunt proprietățile pentru care se plătește impozitul? Site-ul oficial menționează: apartamentul sau casa, parcarea, terenul pentru construcții, ambarcațiunea amenajată pentru locuire sau ca spațiu comercial sau industrial, clădirile folosite în scop lucrativ, hangarul, atelierul, pivnița și terenul utilizat în scopuri comerciale, industriale sau publicitare. După cum se poate vedea legislația franceză nu pierde din vedere de la impozitare niciun tip de activ imobiliar.

Cum se calculează impozitul pe proprietate? Se pleacă de la valoarea cadastrală a chiriei care înseamnă valoarea chiriei pe care proprietarul o poate încasa anual dacă proprietatea ar fi închiriată. Această valoare se actualizează anual. La valoarea cadastrală se aplică o reducere standard de 50% prin care se iau în calcul costurile de administrare, polița de asigurare, amortizarea, întreținerea sau reparațiile. Apoi, fiecare autoritate locală stabilește o anumită cotă de impozitare.

Să luăm un exemplu. La Paris, valoarea cadastrală poate fi de 6.000 de euro pe an, aplicat standardul de 50% se ajunge la 3.000 de euro și înmulțit cu cota de impozitare de 20% rezultă un nivel al impozitului de 600 de euro. Desigur, este doar un exemplu generic, în realitate calculele sunt diferite de la o localitate la alta, dar putem remarca valoarea mai mare a impozitului în Paris decât în București și diferența care există între metodele de calcul.

Este adevărat, însă, că Franța are un sistem complex și de-a dreptul complicat de deduceri, adică de scădere a impozitului pe proprietate. Sunt mai multe situații în care persoanele fizice pot fi scutite parțial sau total de la plata impozitului pe proprietate, iar condițiile depind de vârstă, de veniturile obținute de proprietar și de tipul de proprietate deținută.

De exemplu, sunt scutiți de la plata impozitului pe proprietate cei care beneficiază de alocația pentru persoane vârstnice sau de alocația suplimentară pentru invaliditate. De asemenea, nu plătesc impozitul persoanele cu vârsta de peste 75 de ani, dacă venitul lor nu depășește limita prevăzută în Codul Fiscal. Valoarea stabilită în legislație este de 12.679 euro anual calculată ca și coeficient familial, adică un raport între veniturile gospodăriei și structura familiei. De asemenea, pentru venituri mai mici de aproximativ 30.000 de euro anual pe baza coeficientului familial se poate obține o reducere a impozitului. În Franța, sunt și alte situații în care se obțin deduceri, la fel ca la calculul impozitului pe venit, dar ele depind de o serie de factori, precum modernizarea locuinței sau investiții în eficiența energetică. După cum se poate vedea, modelul francez oferă reduceri sau chiar scutiri de la plata impozitului pe proprietate, în funcție de venituri, de vârstă sau pentru persoanele cu handicap.

În România, dacă se dorește actualizarea sistemului de impozite și taxe locale ar fi normal să fie creat și un sistem de reducere a taxării.

Sub semnul acestor cuvinte începe anul 2026, din Venezuela în Iran și până în Groenlanda. Ovidiu Nahoi discută despre provocările anului cu jurnalista și publicista Sabina Fati.

Ceea ce părea o excentricitate a administrației Trump a devenit, în 2026, o criză diplomatică fără precedent. Disputa dintre SUA și Danemarca asupra Groenlandei nu este doar o ceartă pe resurse, ci semnalul unei schimbări de paradigmă în interiorul NATO.

Un alt punct fierbinte este Iranul. Cu o demografie în schimbare accelerată, unde tinerii și femeile educate (care ocupă 70% din posturile universitare) nu mai acceptă chinga religioasă, regimul teocratic pare mai fragil ca niciodată.

Totuși, Sabina Fati avertizează asupra unei paralele periculoase cu revoluția română: „Gardienii Revoluției sunt o structură mult mai dură decât fosta Securitate. Ei controlează tot: de la bănci la economie. Chiar dacă teocrația cade, există riscul unei treceri către un autoritarism militar eliberat de religie, dar la fel de opresiv.”

Declarația președintei Maia Sandu privind votul său pro-unire într-un eventual referendum a reaprins spiritele. Într-un context în care trupele ruse avansează lent dar constant în Ucraina, amenințând Odesa, ideea unirii revine nu ca un proiect romantic, ci ca o strategie de supraviețuire.

Viitorul nostru va fi rescris de tinerii antreprenori care, astăzi, creează aplicațiile de mâine. Au la îndemână idei și tehnologii care transformă aceste idei într-o afacere bazată pe coduri.

Am invitat astăzi, la „Noi venim din viitor”, un tânăr de acest fel. L-am cunoscut în acceleratorul de startup-uri Innovation Labs de la Politehnica din București, unde sunt mentor și activez în jurii. Aici e locul în care afacerile viitorului cresc la firul ierbii.

Cristian Carp nu a reușit din prima. Nimeni nu reușește din prima. Reușesc doar cei care nu renunță după ce nu reușesc prima dată. Și nici a doua, și nici a treia. Ai nevoie de o doză mare de determinare și disciplină ca să avansezi pe drumul antreprenoriatului.

Cristian Carp face parte din această categorie de tineri încăpățânați care nu renunță. Are 32 de ani și a fondat afacerea lui, botezată Wild Media, acum vreo 13 ani. În iunie 2024 a lansat aplicația Shorts AI, cu care a plecat în Statele Unite. Viața lui se derulează între San Francisco și Los Angeles, când nu este prin diverse evenimente de tech în Dubai, România sau pe alte coordonate.

Ce face Shorts AI? Îi dai acces la arhiva ta de fotografii și de filme personale, scrii un prompt despre un film cu tine în rolul principal, iar aplicația ți-l generează imediat în formate destinate platformelor de new media, unde le și publică automat. Practic, faci un film cât ai bate din palme, care se difuzează în mod automat.

Recent, a ajuns pe locul doi la hackathonul organizat de faimoasa organizație americană Y Combinator. Cristian are în ADN-ul lui acel „ceva” care l-a transformat într-un antreprenor de primă mână.

Mai multe despre el și proiectele lui găsiți pe pagina: wildmedia.ro

De la suspansul politic românesc și...moldovenesc la primele șocuri de după revenirea la putere a lui Donald Trump.

De la „pacea în trei zile” la incertitudinile războiului din Ucraina. De la avansul extremei drepte la apariția noilor lideri de stânga și revolta Generației Z. Unde ne aflăm?

Ovidiu Nahoi, în dialog cu jurnaliștii Magda Grădinaru, comentator de politică externă și realizatoare de podcasturi, și Vitalie Cojocari, realizator la Euronews România.

Jurnal de știri

Judecatorii CCR amana pentru a patra oara o decizie referitoare la reforma pensiilor magistratilor. Noul termen este 11 februarie. Curtea de Apel Bucureşti a amânat până la 3o ianuarie pronunțarea asupra cererilor depuse la sfârşitul anului trecut de avocata Silvia Uscov privind suspendarea actelor prin care Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş au fost numiţi ca judecători la Curtea Constituţională.

Este a treia oară  când Adrian Băzăvan, motociclistul în cauză și fondator al asociației Lupii Tricolori, transmite acest mesaj unor protestatari care potrivit lui, susțin interesele altor țări. Băzăvan a explicat la RFI că a vrut să le amintească suveraniștilor că simbolurile naționale nu trebuie folosite în scop politic. Il veti asculta in aceasta seara. 

Blocul latino-american Mercosur şi Uniunea Europeană se pregătesc să semneze maine, în Paraguay, un acord comercial care va crea una din cele mai mari zone de liber schimb din lume, după mai bine de 25 de ani de negocieri şi în pofida protestelor si temerilor fermierilor din unele state europene. 

Iar candidatul extremei drepte, Andre Ventura,  este favorit în primul tur al alegerilor prezidențiale în Portugalia. O consolidare a extremei drepte din aceasta tara ar complica şi mai mult situaţia guvernului minoritar  de la Lisabona.