Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Mirela Nemțeanu, CEO Hospice Casa Speranței, este invitata emisiunii #Ecofrecvența, cu Zoli TOTH, la RFI România. Discutăm despre situația paliației în Romania, în condițiile în care mai puțin de doi din zece români care au nevoie de îngrijire paliativă o primesc

Jurnal de știri

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, spune într-un interviu la RFI că înainte să meargă la Bruxelles pentru a vedea dacă mai poate recupera banii din PNRR aferenți reformei pensiilor speciale, România trebuie să facă reforma propriu-zisă.

Dragoș Pîslaru, despre pensiile magistraților: ”Toate aceste amânări, pe lângă faptul că ne-au dus în afara termenelor pe care le aveam asumate față de Comisia Europeană în PNRR, fapt important, pentru că este o sumă de bani, așa cum s-a tot discutat, 231 de milioane de euro, care depinde de asta, deci pe lângă toate aceste argumente, este vorba de faptul că pare că există această intenție de a enerva populația cu adevărat, o mână de magistrați, pentru că nu cred că sunt neapărat reprezentativi pentru toată această profesie”.

Despre gradul de absorbție a fondurilor europene: ”În cele șase luni în care m-am ocupat de fondurile europene, de absorbție, practic pe coeziune am dublat absorbția și acum ținta noastră pe anul ăsta este să mai dublăm dublarea. Am dus-o la peste 20% și acum ținta este să o ducem peste 40%, într-un singur an, în 2026”.

Despre Emilia Șercan: ”Atacurile la adresa Emiliei Șercan sunt abominabile. Susținerea mea este totală pentru un om care a scos în spațiul public niște lucruri absolut importante să le știm”.

România și Republica Moldova au marcat joi Ziua Culturii Naționale, de ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu. La Chișinău, președinta Maia Sandu a transmis cu această ocazie un mesaj în care a subliniat că în momentele dificile ale istoriei, cultura a reprezentat o formă de rezistență: „Noi, moldovenii, am reușit să ne păstrăm limba maternă și cultura în ciuda unor furtuni geopolitice. Le-am păstrat pentru că ele nu au fost simple tradiții transmise prin inerție, ci forme autentice de rezistență”.

- Decizia Statelor Unite ale Americii privind suspendarea temporară a emiterii vizelor de imigrare pentru cetățenii a 75 de state, printre care și Republica Moldova, nu constituie o interdicție generală de călătorie sau de acces în SUA, precizează Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău. Iar ambasadorul moldovean în SUA susține că impactul asupra cetățenilor Republicii Moldova este limitat. Cu reacții de la Chișinău, Valeria Vițu.

- România și Republica Moldova au marcat joi Ziua Culturii Naționale, de ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu. La Chișinău, președinta Maia Sandu a transmis cu această ocazie un mesaj în care a subliniat rolul culturii ca element de coeziune, memorie și libertate.

- Capitala de nord a Republicii Moldova găzduiește cinci repere dedicate poetului supranumit Luceafărul poeziei românești: două busturi, o statuie, un bulevard ce-i poartă numele și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”. În jurul acestor locuri, bălțenii au construit, în timp, o adevărată poveste culturală, care dă viață orașului și îi conturează identitatea. Un reportaj semnat de Cătălin Volconovici.

- România a marcat pe 15 ianuarie 176 de ani de la ziua de naștere a lui Mihai Eminescu. În acest an sărbătoarea a coincis cu dezbaterea unei teme despre care ziaristul Mihai Eminescu a scris foarte mult încă acum 150 de ani. Unirea Basarabiei cu România. Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

- De la Chișinău și București continuă să vină mesaje care susțin idea unirii Republica Moldova cu România. Mai prudente de la București, mai apăsate de la Chișinău.

- Odată ce unirea a fost invocată, întrebarea este: cum poate fi realizată. Avem un plan? Aceasta a fost tema discuției dintre colegul nostru Ovidiu Nahoi și jurnalista de le Deutsche Welle Sabina Fati, în cadrul emisiunii Decriptaj de la RFI Romania. Declarațiile Maiei Sandu par să fie făcute sub semnul urgenței, așa cum unirea de la 1918 a fost realizată rapid, în circumstanțe excepționale. Sabina Fati atrage atenția că o unire insuficient pregătită ar putea fi efemeră, așa cum s-a întâmplat și după 1918.

- Ministerul Educației de la Chișinău a anunțat o reformă complexă a sistemului de manuale școlare, cu accent pe calitate.

- În contextul situației de securitate instabile din Iran, Ministerul de Externe de la Chișinău recomandă cetățenilor moldoveni să evite orice călătorie în această țară.

De la Chișinău și București continuă să vină mesaje care susțin idea unirii Republicii Moldova cu România. Mai prudente de la București, mai apăsate de la Chișinău.

Nicușor Dan a declarat, în cadrul întâlnirii cu diplomații acreditați în România, că integrarea europeană a Republicii Moldova constituie “una din căile de a fi împreună”.

„Este evident că agresiunea rusă afectează în mod direct și Republica Moldova, care rămâne pentru noi o prioritate esențială de politică externă. Nu cred că e cazul să mai explicăm de ce. Nu ne va fi indiferentă soarta unui stat în care se vorbește și se simte românește. Vrem ca fiecare decizie politică sau administrativă, fiecare reuniune la nivel înalt sau tehnic să ne aducă mai aproape până când ne vom regăsi acolo unde ne este locul, în marea familie europeană. Integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună. Cum știm din propria experiență, aderarea la Uniune este și un excelent instrument de dezvoltare economică, de modernizare și de contracarare a ingerințelor externe, la care statul vecin a fost supus în mod constant după declararea independenței”, a declarat Nicușor Dan.

La Chișinău, premierul moldovean Alexandru Munteanu își anunță și el opțiunea personală pozitivă pentru Unire. „Ca decizie personală, eu, Alexandru Munteanu, aș vota „pentru”. Ca prim-ministrul Republicii Moldova, care este un manager și trebuie să îndeplinească voința majorității populației Republicii Moldova, care a decis că obiectivul nostru este integrarea europeană, am să fac tot ce este în posibilitățile mele ca să obținem acest obiectiv”, a declarat prim-ministrul moldovean pentru portalul Observatorul de Nord.

Un alt oficial din Guvernul de la Chișinău, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat și el că este adeptul Unirii cu România, subliniind însă că în acest moment discuția este una „foarte ipotetică și generală”.

***

Stare de urgență energetică în Ucraina, în legătură cu deconectări masive de electricitate după bombardamentele rusești. Sistemul energetic ucrainean este interconectat cu cel din Republica Moldova, ceea ce poate pune presiune și pe rețelele moldovenești. Însă operatorul național Moldelectrica liniștește consumatorii din Moldova, spunând într-un comunicat că sistemul electroenergetic național funcționează în regim normal, fără riscul unor întreruperi sau limitări ale furnizării energiei electrice. Totuși, operatorul îndeamnă populația să economisească curentul în special în orele de vârf. Republica Moldova a avut în trecut cel puțin două blackout-uri, căderi totale a rețelei electrice, din cauza bombardamentelor rusești în Ucraina, iar la începutul acestei ierni, tot în urma atacurilor rusești, a fost nevoită să apeleze de mai multe ori la sprijinul României pentru a cumpăra curent de urgență care să stabilizeze rețeaua electrică.

***

Președinta partidului pro-rus ”Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, refuză audierile de astăzi de la București privind retragerea cetățeniei. Furtună spune că nu poate ajunge în România pentru că are interdicție în Uniunea Europeană. Asta în condițiile în care este cetățean român. În plus, aceasta susține că nu a fost ”citată oficial”. Astăzi, lidera formațiunii urma să se prezinte la audieri, la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, la solicitarea Serviciului Român de Informații.

***

Ministerul Educației de la Chișinău a anunțat o reformă complexă a sistemului de manuale școlare, sincronizată cu noul curriculum ce va fi elaborat în acest an. Noile manuale urmează să ajungă în școli anul viitor.

Achiziție din domeniu vor fi bazate 90% pe calitate și doar 10% pe preț, abandonând principiul celui mai mic cost. Toate manualele, și nu doar cele pentru clasele primare ca în prezent, vor fi tipărite în patru culori și vor fi editate în două volume pentru a ușura ghiozdanele elevilor. Vor fi achiziționate manuale de matematică din Estonia pentru toate clasele, adaptate la curriculum local. Estonia a fost aleasă datorită rezultatelor excelente la testările PISA.

***

Gerul face victime în Republica Moldova: 25 de persoane au ajuns la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău cu hipotermie, iar opt dintre ele au fost internate în stare gravă. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în rândul persoanelor fără adăpost. Vremea rece se menține și săptămâna viitoare.

***

În contextul situației de securitate instabile din Iran, Ministerul de Externe de la Chișinău recomandă cetățenilor moldoveni să evite orice călătorie în această țară. Totodată, moldovenii care se află deja pe teritoriul iranian sunt îndemnați să analizeze părăsirea imediată a țării, pe rute sigure disponibile. Externele cer cetățenilor moldoveni din Iran să își semnaleze prezența misiunii diplomatice de la Baku pentru o eventuală evacuare.

Dacă ai răsfățat și ai fost răsfățat cu multe cadouri de sărbători, hârtia de ambalat, adesea aruncată imediat, poate fi refolosită pentru proiecte creative. 

Bucățile intacte pot deveni plicuri, coperți pentru caiete sau ambalaje pentru cadouri viitoare.

Părțile folosite sau rupte pot fi folosite de copii la colaje, decorațiuni sau felicitări pentru alte ocazii, transformând resturile într-o activitate distractivă care poate aduce la aceeași masă creativă toată familia.

Jurnal de știri

Naționala de handbal masculin a României debutează astăzi la Campionatul European din Danemarca unde va avea o misiune aproape imposibilă. Tricolorii întâlnesc Portugalia, „revelația” Campionatului Mondial și mai sunt în grupă cu Danemarca, considerată cea mai bună echipă din lume și Macedonia de Nord. Obiectivul este calificarea în play-off-ul Campionatului Mondial.

După calificarea dramatică din luna mai la Europeanul de handbal masculin, România are acum o misiune extrem de dificilă la turneul final organizat în Danemarca Norvegia și Suedia. Tricolorii vor juca astăzi cu Portugalia, locul 4 la ultimul Campionat Mondial, duminică împotriva țării gazdă Danemarca, nimeni alta decât campioana mondială și marțea viitoare împotriva Macedoniei de Nord, considerată echipa cu unele dintre cele mai bune apărări din lume.

Un scenariu realist ar fi o victorie împotriva adversarei din Balcani, ceea ce ar ar însemna o poziție mai bună pentru România în play off-ul pentru Mondiale, a recunoscut și interul stânga Tudor Botea de la Minaur Baia Mare.

Din lotul antrenat de George Buricea fac parte jucători cu experiență cum ar fi portarul Ionuț Iancu care se va reîntâlni la Euro 2026 cu mulți dintre adversarii cu care a avut de a face în Liga Campionilor cu echipa sa de club Dinamo.

Ionuț Iancu va da nas în nas chiar cu antrenorul său de la Dinamo, Paulo Pereira care este și selecționerul Portugaliei.

Prima reprezentativă va juca pentru a patra oară la un turneu final continental (1994, 1996, 2024, 2026). Cea mai bună clasare, locul 9 din 12, în Spania (1996).

În meciurile de pregătire pentru turneul final, tricolorii au cedat de 2 ori în fața Ungariei, o dată la 10 goluri și o dată la 6 și au pierdut la un singur gol în fața Italiei, o națională pe care România o învingea pe vremuri fără probleme.

Întâlnirea danezo-americană de la Washington, s-a încheiat miercuri fără a se ajunge la un acord. Presa internațională încearcă să înțeleagă noua situație, pe măsură ce aliații europeni ai Danemarcei trimit trupe în Groenlanda.

Euronews transmite că

”trupe europene începeau să sosească în Groenlanda chiar în timp ce discuțiile dintre SUA și Danemarca  eșuau.

Pe străzile din Nuuk, steaguri groenlandeze roșu-alb fluturau în vitrinele magazinelor, pe balcoanele apartamentelor și pe mașini și autobuze, într-o demonstrație de unitate națională”.

Un diplomat european a declarat pentru Politico că obiectivul acestei desfășurări este de a „arăta că Danemarca și principalii săi aliați și-ar putea spori prezența în Arctica” pentru a demonstra „capacitatea lor de a opera în condițiile unice” ale regiunii, „în beneficiul securității europene și transatlantice”.

Pentru La Monde, ”decizia țărilor europene de a desfășura simbolic un exercițiu militar comun cu Danemarca pe teritoriul autonom al Groenlandei este de lăudat.

Tensiunea este opera unui singur om, Donald Trump. Insistând cu încăpățânare asupra cuceririi insulei prin orice mijloace, președintele Statelor Unite demonstrează o iresponsabilitate culpabilă și condamnabilă. Este regretabil că nimeni din cercul său apropiat nu are voința, sau mai degrabă curajul, să-i spună acest lucru”.

Ziarul danez Politiken, citat de Eurotopics, consideră desfășurarea trupelor europene pe insulă ca fiind un act în primul rând simbolic:

„Desigur, situația dramatică a făcut ca țări NATO, precum Suedia, Norvegia și Germania să trimită acum trupe în mod simbolic în Groenlanda pentru a arăta că acesta este mai mult decât un simplu conflict între Statele Unite și Regatul Danemarcei.

Acest lucru creează, de asemenea, diviziuni interne în cadrul NATO. Cu toate acestea, în realitate, membrii europeni ai NATO vor protesta cel mult cu voce tare, dar nu vor lua niciodată măsuri împotriva Statelor Unite. Ei sunt conștienți că propria lor securitate în relația cu Rusia ar fi în pericol dacă ar pierde protecția nucleară oferită de SUA.”

Citeste siPoate UE apăra Groenlanda prin articolul 42.7?

În Italia, La Repubblica observă că  ”UE analizează dacă poate fi activat articolul 42 din Tratatul UE, care prevede asistență militară reciprocă. Prin urmare, provocarea americană pare deja să capete dimensiuni militare – o situație complet neașteptată, cu consecințe imprevizibile.” (Sursa. Eurotopics)

Există trei abordări pe care Europa le poate adopta față de Trump, crede The Economist: „a-l dezumfla, a-l descuraja și a-i distrage atenția.

Deocamdată, prioritatea este de a dezumfla preocupările domnului Trump demonstrând că presupusele sale griji pot fi rezolvate în cadrul juridic existent”.

În privința descurajării, ”există discuții aprinse la Bruxelles și în alte părți despre suspendarea unor elemente ale acordului comercial recent încheiat între Uniunea Europeană și America sau despre impunerea unei restricții asupra firmelor sale de tehnologie.

Ultima speranță este ca domnul Trump să fie distras. Poate că odată ce euforia cauzată de operațiunea din Venezuela se va risipi, va găsi altceva de care să-și facă griji.” (Sursa. Eurotopics)

Analiză: cine și de ce vrea să elimine un judecător CCR? (DW) - Cine este judecătoarea de la Curtea de Apel care poate bloca CCR și proiectul pensiilor speciale (Libertatea) - Jandarmii au dat amenzi de 10.400 de lei în urma manifestaţiei din Piața Victoriei (Adevărul) - Cât gaz mai are România în depozitele subterane? A trecut o lună de iarnă şi o treime din cantităţi s-a ars (Ziarul Financiar) - Scrisoarea pierdută a Ministrului Energiei, Bogdan Ivan (HotNews) - Povestea Consulatului Român de la Bălți. Statul român a plătit pentru o proprietate cu aproape 60% mai mult decât valoarea sa de piață (Europa Liberă)

Ziua de vineri începe în forță, iar miza sunt pensiile speciale ale magistraților. Ora exactă se dă de la Curtea de Apel București (CAB), unde avocata membră a partidului AUR, Silvia Uscov, a depus nu mai puțin de patru contestații la adresa a doi judecători CCR.

Două prin care cere suspendarea judecătorilor Mihai Busuioc – propus de PSD – și Dacian Dragoș – propus de președintele Nicușor Dan. Și alte două prin care cere anularea decretelor de numire a celor doi judecători la CCR. Avocata invocă lipsa celor 18 ani obligatorii de experiență juridică. 

circumstanțele dubioase în care au apărut aceste plângeri. Depuse la CAB în ultimele zile ale anului trecut, 30 și 31 decembrie. Puse pe ordinea de zi rapid de Curtea de Apel București, în prima zi lucrătoare, pe 5 ianuarie 2026. 

Și amânate pentru pronunțare exact pentru ziua când se decide soarta pensiilor speciale la Curtea Constituțională. 

De ce ar ridica semne de întrebare acțiunile Silviei Uscov? Pentru că a depus contestații la mai bine de șase luni de la numirea judecătorilor. Dacă avea ceva să le reproșeze în privința experienței profesionale, de ce nu a făcut-o atunci, ci abia acum, exact în mijlocul dezbaterilor aprinse privind pensiile speciale ale magistraților?

Continuarea în Cotidianul.

Miza proceselor inițiate de avocata Uscov pare să fie modificarea componenței CCR.

Ea susține că cei doi judecători de la CCR, Dragoș și Busuioc nu ar îndeplini condiția de vechime de 18 ani „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”. Dar, Busuioc e securizat, nu doar fiindcă dosarul lui e validat de Senat și nu poate fi atacat în contencios administrativ, ci fiindcă anul trecut când a fost pusă în discuție situația lui, CCR i-a validat mandatul.

Silvia Uscov susține că în vechimea lui Dacian Dragoș ar trebui să intre doar cei 3 ani și jumătate cât a predat la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir, nu și ceilalți în care nu a mai predat la Drept, ci la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, Catedra de Administraţie Publică a Universității Babes Bolyai.

Dacian Dragoș e profesor, conducător de doctorate și predă științe juridice neîntrerupt din 2002, potrivit unui comunicat al Universității Babes Bolyai din Cluj.

Sentința e așteptată chiar înaintea ședinței CCR de mâine care urmează să decidă dacă Legea pensiilor magistraților e sau nu constituțională. Fără un judecător de partea celor care susțin Legea, se poate ajunge la un blocaj: 4 (2 numiți de fostul președinte + 1 numit de Camera Deputaților din partea UDMR + 1 numit de Senat din partea PNL) la 4 (numiți de PSD). Un eventual recurs va fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, instituția care se împotrivește cel mai mult intrării în vigoare a noii Legi a pensiilor magistraților, citim pe pagina DW.

Judecătoarea Olimpiea Crețeanu de la CAB este așteptată să dea vineri, 16 ianuarie, verdictul în dosarul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, ale căror numiri la CCR au fost contestate de către avocata AUR, Silvia Uscov. Ședința de la Curtea de Apel București începe la ora 9.00, iar o oră mai târziu începe ședința de la CCR în care judecătorii Curții Constituționale trebuie să dea verdictul la al doilea proiect al pensiilor speciale, amânat de 3 ori. 

Olimpiea Crețeanu a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea din București în 1990, iar după 22 de ani a obținut diploma de doctor la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, potrivit datelor consultate de Libertatea.

În septembrie 2011, a ajuns la Judecătoria Sectorului 1, fiind detaşată de la Judecătoria Turnu Magurele. În 2013, când era la Judecătoria Sectorului 1, Olimpiea Crețeanu i-a achitat pe omul de afaceri Ioan Niculae și pe fostul șef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, în dosarul „Mită la PSD”.

Jandarmeria Capitalei a folosit pulverizatoarele de mână cu substanţă iritant-lacrimogenă pentru detensionarea unora dintre manifestanţii din Piaţa Victoriei, care au aruncat cu recipiente din plastic şi bulgări de zăpadă în direcţia forţelor de ordine, precum şi cu două panouri metalice.

Nicio persoană nu a fost rănită, a mai transmis Jandarmeria, citată de ziarul Adevărul.

Numărul protestatarilor din faţa Guvernului României a fost de cca. 10.000 de persoane, potrivit unor estimări.

O parte dintre protestatari au scandat „Jos Guvernul!”, „Libertate, libertate!” şi „Călin Georgescu, președinte!”, în timp ce alţii au huiduit sau suflă în vuvuzelele pe care le-au adus cu ei.

Adrian Băzăvan, de la „Lupii Tricolori”, a proiectat mesajul care l-a făcut celebru, „Marș la Moscova!”, pe o clădire, în timpul protestelor din București, stârnind furia suveraniştilor.

Peste 40% din consumul intern din jurul orei 12 de ieri erau acoperite prin intermediul cantităţilor extrase din depozitele de înmagazinare subterană. În acest moment, după o lună de iarnă, depozitele României sunt pline în proporţie de aproape 64%, arată datele publice pe platforma AGSI, agregatorul de date privind depozitele de gaze la nivel european

Cele mai recente date disponibile pe site-ul Consiliului European arată că pe plan intern capacitatea de înmagazinare a gazelor a rămas neschimbată ani de zile, la nivelul de 3,2 miliarde de metri cubi, una dintre cele mai mici la nivel european, scrie ZF.

Spre comparaţie, Ungaria, lipsită de resurse, face din înmagazinare o strategie care îi permite să aibă un rol regional semnificativ. Astfel, Ungaria are o capacitate de înmagazinare de 6,4 miliarde de metri cubi, dublă faţă de cea a României, care anul trecut a devenit cel mai mare producător de gaze din UE.

Au fost multiple planuri pentru creşterea capacităţii de înmagazinare de gaze din România, inclusiv a cantităţilor care pot fi extrase zilnic, dar deocamdată aceste planuri nu s-au concretizat.

Ministrul Energiei Bogdan Ivan (PSD) a trimis o scrisoare tuturor companiilor din subordine. HotNews a intrat în posesia acesteia. Ministrul Ivan cere ca atunci când cetățenii, instituțiile europene sau presa întreabă ceva, atunci informațiile de interes să public să urmeze un alt traseu decât este el definit prin lege. Mai exact, ministrul vrea să le aprobe.

România a cumpărat în 2010, cu bani europeni, două proprietăți pentru a deschide consulate la Bălți și Cahul, în Republica Moldova.

După 15 ani, Curtea de Conturi a României a descoperit că achiziția sediului de la Bălți, care a costat 750.000 de euro, a fost mai mare cu 58% decât valoarea reală de piață.

Curtea de Conturi a recomandat ca Ministerul Afacerilor Externe să se adreseze organelor penale, informează Europa Liberă.

Specialiștii moldoveni în imobiliare spun că un astfel de preț pentru o proprietate nu exista, în 2010, în Republica Moldova.