Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Unul dintre aspectele cele mai interesante ale discursului de joi către forţele armate franceze al președintelui Emmanuel Macron este cel legat de sprijinirea Ucrainei. Mai precis, sprijinul în materie de informații, despre care se credea că rămâne apanajul Statelor Unite. Iată însă că lucrurile par să nu stea chiar așa.

În discursul ținut la baza aeriană de la Istres, în sud-estul Franței, președintele Macron a afirmat că serviciile franceze furnizează Ucrainei două treimi din capacitățile de informații în războiul cu Rusia, transmite AFP, potrivit Agerpres și Caleaeuropeana.ro.

„Acolo unde Ucraina depindea eminamente de capacităţile informative americane într-o majoritate zdrobitoare în urmă cu un an, astăzi două treimi sunt furnizate de Franţa”, a spus președintele francez. El a mai afirmat că cele 34 de state membre ale Coaliţiei de Voinţă finanțează integral mijloacele de informare ale Kievului.

Declarația vine după ce în noiembrie anul trecut, surse Reuters transmiteau că printre mijloacele de presiune folosite de preşedintele american Donald Trump asupra Ucrainei, pentru aprobarea planurilor lui de pace, a fost și amenințarea că Washingtonul va sista transferul de informaţii către Kiev.

Afirmațiile publice ale președintelui francez sugerează că o mișcare importantă a avut loc, în condițiile în care Casa Albă a încercat prin diferite mijloace să forțeze mâna Ucrainei pentru a semna acorduri favorabile Rusiei. Kievul pare să se fi reorientat pe frontul informațiilor, nemaiavând deplină încredere în partenerul american.

Declarația vine și în contextual tensiunilor de dată recentă dintre aliații Europeni, pe de o parte și Statele Unite pe de alta, cauzate de pretențiile lui Donald Trump de a anexa Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei.

Citeste siPoate UE apăra Groenlanda prin articolul 42.7?

Franța se numără printre națiunile care au deplasat trupe în jurul insulei arctice, un gest simbolic menit a-i arăta lui Donald Trump dimensiunea prejudiciilor pe care o acțiune militară a Statelor Unite le-ar aduce relației transatlantice.

Mesajul este îndreptat și către capitalele europene care ar ezita să ia o atitudine fermă față de pretențiile teritoriale ale administrației de la Washington, gândindu-se că ar putea pune în pericol implicarea Statelor Unite în sprijinul Ucrainei în ce privește informațiile.

Afirmațiile președintelui francez apar ca o asigurare că Ucraina rămâne sigură pe frontul informațional, chiar și fără Statele Unite.

Statele Unite și-au redus oricum, la nivel minim sprijinul pentru țara invadată de Rusia. Echipamentele militare americane care ajung pe front sunt cumpărate din banii europenilor. Tot Uniunea Europeană și-a dat acordul pentru un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a contribui la continuarea funcționării statului ucrainean.

Să mai spunem că, în ultimele luni, Ucraina a reușit câteva lovituri spectaculoase asupra infrastructurii petroliere a Rusiei, în timp ce Vladimir Putin i s-a plâns lui Donald Trump că forțele Kievului i-ar fi lovit una dintre reședințe.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

La începutul acestei săptămâni, Consiliul Concurenței a anunțat finalizarea unei anchete în premieră și sancțiunile care au fost aplicate.Este pentru prima oară când în România se dovedește o încălcare a regulilor concurenței pe o piață extrem de sensibilă.  Concret, este vorba despre piața muncii.

Consiliul Concurenței a sancționat opt companii pentru că au făcut o înțelegere anticoncurențială constând în împărțirea pieței forței de muncă. Firmele sancționate sunt din industria auto și au în frunte chiar două companii din grupul Renault, respectiv Automobile Dacia și Renault Technologie Roumanie, plus alte șase firme care furnizează servicii și consultanță în industria auto.

Este interesant că la o simplă navigare în mediul online, toate cele șase companii caută noi angajați și au referințe despre calitatea mediului de lucru. În aparență, firmele doreau să își extindă echipa. În realitate, așa cum arată, investigația Consiliului Concurenței cele șase firme plus cele două companii ale Renualt au făcut o înțelegere prin care au stabilit să nu se concureze pentru recrutarea și angajarea reciprocă a forței de muncă specializată în activitățile de producție sau altor activități conexe incluzând servicii de inginerie și consultanță tehnică.

Așadar, cu alte cuvinte, reprezentanții celor opt companii au convenit să nu recruteze angajați de la o firmă care făcea parte din înțelegere. Desigur, o astfel de situație, într-un moment în care mulți manageri se plâng de lipsă de personal calificat, nu este doar ilegală, ci și imorală. Înțelegerea anulează șansele unor angajați de a-și schimba locul de muncă și implicit de a obține beneficii salariale mai mari.

S-ar putea spune că piața este mare și că opt companii nu înseamnă mare lucru. Dimpotrivă, este foarte probabil ca prin specificul firmelor (consultanță în domeniul IT și inginerie pentru industria auto) spectrul găsirii unui nou loc de muncă să nu fie atât de larg.

Probabil că nu este singura înțelegere de acest tip care s-a făcut de-a lungul timpului. De altfel, s-au mai auzit zvonuri despre situații de acest fel, respectiv, înțelegeri anticoncurențiale pe piața forței de muncă între mai multe companii din același sector.

În cazul industriei auto, situația este diferită, pentru că a existat o anchetă a instituției care supraveghează respectarea regulilor de concurență, o anchetă care a arătat neregulile din acest domeniu.

Trebuie spus că investigația a plecat de la o sesizare primită pe platforma avertizorilor de concurență, adică un om din interior a sesizat instituția. Este o situație care ne arată că mecanismul avertizorului de integritate sau de concurență funcționează. Sunt deja numeroase cazuri, în domenii diferite, când un avertizor a reușit să atragă atenția instituțiilor de control asupra unor nereguli care există într-o companie sau într-o instituție publică.

Acest lucru ne arată că instituția avertizorului trebuie întărită și poate aduce rezultate spectaculoase. Investigația Consiliului Concurenței a mai avut o etapă importantă și anume una dintre companii, care a rămas confidențială, a aplicat la programul de clemență, în sensul că a recunoscut participarea la înțelegerea anticoncurențială, a colaborat cu inspectorii Consiliului Concurenței și le-a pus acestora la dispoziție documente și informații care au contribuit la probarea înțelegerii anticoncurențială pusă la cale de cele opt companii. Conform legislației, firma care a accesat programul de clemență a beneficiat de o reducere semnificativă a sancțiunii.

În concluzie, cazul celor opt companii din industria auto a făcut o breșă în ceea ce privește funcționarea pieței muncii. Desigur, nu se poate generaliza și nu se poate spune că există înțelegeri de acest fel în multe sectoare economice. Dar, în același timp, investigația Consiliului Concurenței demonstrează că uneori, în mediul economic, între vorbe și fapte este o diferență mare.

Preşedintele Donald Trump ar dori ca orice acţiune militară a Statelor Unite în Iran să dea o lovitură rapidă şi decisivă regimului şi să nu declanşeze un război prelungit, care să dureze săptămâni sau luni, sustin persoane familiarizate cu discuţiile. De la Bucuresti, ministrul de Externe anunta ca România a ridicat alerta de călătorie la nivelul maxim – 9 din 9. Potrivit estimărilor oficiale, aproximativ 400 de cetățeni români se află în Iran.

Primii militari francezi au ajuns pe insula aflata sub jurisdictie daneza dar asupra careia presedintele Trump emite pretentii. Pentru a contribui la securitatea teritoriului arctic dar si ca o protecție împotriva unei posibile acțiuni militare americane, trimit trupe si Germania, Norvegia si Suedia.  

Dupa trei amânari, Curtea Constituțională este așteptată să ia o decizie privind reforma pensiilor magistraților. Tot maine, Curtea de Apel Bucuresti ar putea decide si daca Dacian Dragoș și Mihai Busuioc raman judecatori ai CCR. 

Peste zece mii de moldoveni au obținut vize de imigrare în SUA în ultimul deceniu. Președintele american Donald Trump spune acum că imigranții trebuie să se poată întreține pentru a nu deveni o povară pentru stat. Alte 74 de state sunt in aceeasi situatie.      

Jurnal de știri

Explicăm ce fel de vize au fost suspendate de Statele Unite – pe lista celor 75 de state vizate figurează și Republica Moldova, dar sunt oprite doar vizele de imigrare, nu și cele turistice sau de studii. Opoziția pro-rusă s-a și grăbit să acuze guvernarea pro-europeană că ar fi compromis relația cu SUA. O discuție cu analistul comunității WatchDog.md, Andrei Curăraru.

- România pare să înceapă să tragă la răspundere elementele pro-ruse din Republica Moldova care lucrează împotriva statului român. Președinta partidului pro-rus de la Chișinău, „Moldova Mare”, controversata politiciană Victoria Furtună, este așteptată vineri la Autoritatea Națională pentru Cetățenie din București pentru audiere. Riscă să-și piardă cetățenia română, relatează de la Chișinău Valeria Vițu.

- România este dispusă să accepte Unirea cu Republica Moldova. Dar pentru asta este nevoie ca și cetățenii de peste Prut să fie de acord. Aceasta este poziția președintei Republicii Moldova. Care sunt variantele și ce spun sondajele? Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, în ”Cronica lui Vitalie”.

- Cu invitata RFI de astăzi, jurnalista Irina Tabaranu, directoarea portalului  Zona de Securitate, discutăm despre situația reală din Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă a Republicii Moldova. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie.

- Ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu, începe o vizită în SUA, una dintre priorități fiind finanțarea liniei electrice Strășeni–Gutinaș care va interconecta până în 2028 sistemele energetice ale Republicii Moldova și României.

- Tiraspolul trebuie să accepte oferta de reintegrare a Republicii Moldova pentru a depăși problemele generate de criza energetică din regiune, spun oficialii de la Chișinău.

- Aproximativ un sfert din populația estimată a Transnistriei apelează la sistemul medical din Republica Moldova.

Ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu începe astăzi o vizită în SUA, una dintre priorități fiind finanțarea liniei electrice Strășeni–Gutinaș, linie care a fost inclusă inițial într-un program al USAID. După lichidarea organizației de către administrația Trump, Chișinăul a continuat negocierile pe bilaterală și linia electrică care va conecta Republica Moldova de România și spațiul energetic european va fi finanțată acum direct de guvernul SUA. Conexiunea este una extrem de importantă pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, dar și a regiunii pe ansamblu, inclusiv pentru Ucraina. SUA va acoperi integral construcția liniei cu o investiție de 130 milioane de dolari, iar noua conexiune cu România ar urma să fie dată în exploatare în 2028.

Un comunicat al Ministerului Energiei anunță că vizita va fi axată și pe identificarea unor noi oportunități de colaborare cu partenerii americani pe domeniul generării de energie electrică, în condițiile în care Republica Moldova generează intern doar în jur de 30% din consum.

Dorin Junghietu va participa și la o masă rotundă cu experți americani, organizată de Atlantic Council, dedicată provocărilor și perspectivelor securității energetice în regiune.

***

SUA suspendă acordarea de vize pentru imigranţi, pentru cetăţenii a 75 de ţări, printre care şi Republica Moldova. Știrea este intens discutată de aseară pe rețelele de socializare și este folosită deja de opoziția pro-rusă pentru a pretinde că SUA penalizează astfel politicile guvernării pro-europene de la Chișinău.

O analiză a comunității WatchDog.md arată însă că America nu a închis granițele pentru cetățenii moldoveni și că vizele nu sunt oprite. SUA oprește temporar doar vizele de imigrare, adică cele pentru mutare definitivă.

Vizele turistice și de studii merg mai departe, explică analistul politic Andrei Curăraru. Sunt afectate așadar vizele de reunificare familială, vizele câștigate la loteria green card și unele vize de muncă ce duc la rezidență permanentă.

Continuă însă eliberarea vizelor turistice, a celor de studii și schimb sau pentru cei care au deja viză sau green card. La fel, vizele valabile nu se anulează.

***

Tiraspolul trebuie să accepte oferta de reintegrare a Republicii Moldova pentru a depăși problemele generate de criza energetică din regiune. Aceasta presupune extinderea graduală a câmpului constituțional pe întregul teritoriul țării, a declarat viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, citat de Moldpres. Oficialul s-a referit la starea de urgență economică din regiunea transnistreană, introdusă pe fondul dificultăților de livrare a gazelor naturale. Transnistria importă gaze furnizate de Rusia, pentru care nu plătește. Rusia ținut fără gaze regiunea separatistă anul trecut timp de o lună și jumătate în plină iarnă, iar în acest sezon rece a redus livrările astfel încât întreprinderile din regiune nu pot funcționa normal. Regimul separatist din Transnistria nu acceptă însă oferta Chișinăului și a UE de a se conecta la rețeaua europeană.

***

74 500 de cetățeni ai Republicii Moldova, domiciliați în regiunea transnistreană, sunt asigurați medical de guvernul de la Chișinău. Cifra înseamnă că aproximativ un sfert din populația estimată a Transnistriei apelează la sistemul medical din Republica Moldova. Accesului egal la servicii medicale esențiale este una din politicile de reintegrare a țării pe care o promovează autoritățile moldovene în raport cu populația din Transnistria.

Dacă ai primit de sărbători pulovere cu tematică de Crăciun dar știi că le vei purta rar, le poți transforma în perne decorative, huse pentru sticle sau chiar în haine pentru animale de companie.

Materialele groase și călduroase sunt ideale pentru proiecte Do It Yourself (DYI), mai ales în sezonul rece, când confortul rămâne o prioritate.

Dacă ai pe mâini ceva calitativ din lână și te pasionează tricotatul, poți chiar deșira puloverul și crea ceva nou, pe placul tău.

Primarul Bacăului salută proiectul de lege privind reforma administrației publice. Lucian Stanciu Viziteu (USR) spune într-un interviu la RFI că instituția pe care o conduce este ”mult sub noua schemă maximă” de posturi.

Lucian Stanciu Viziteu, despre reforma administrației publice: ”În Primăria Municipiului Bacău facem asta an de an, în ultimii cinci ani. Noi avem în acest moment 451 de angajați, deci undeva cu 250 de posturi sub noua limită maximă, ca urmare a adoptării acestei legi”.

Primarul Bacăului spune că încă se mai pot face angajări în instituția pe care o conduce: ”Încă mai putem angaja, avem anumite zone unde avem deficit de personal. În ultimii patru ani de zile, au existat multe restricții la angajări și în același timp oamenii s-au pensionat, au plecat la alte instituții, au plecat în mediul privat (...), încă o dată, noi suntem mult sub noua schemă maximă”.

Lucian Stanciu Viziteu vorbește de asemenea în interviul acordat RFI despre fondurile primite anual de la bugetul central.

Jurnal de știri

Superliga revine în week-end-ul următor. Multe dintre echipele românești au fost în cantonament în Antalya. Dinamo și Rapid s-au întors în același avion, cu un singur gând, câștigarea campionatului. Universitatea Cluj și FCSB trag la play-off, iar Petrolul și Metaloglobus vor să scape de retrogradare.