Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Apocalipsa? Era să fie… (Republica) - Bogăţie pe hârtie, ţevi reci. Cum a ajuns Bucureştiul, cu un PIB per capita peste alte capitale europene, să stea în frig cu bani pe masă (Ziarul Financiar) - Cum îl mai venerează românii contemporani pe Mihai Eminescu, de Ziua Culturii Naționale. Cazul Galați: vandalizat, băgat în ritualuri satanice, mânjit cu chimicale (Libertatea) - Ministrul Andras Demeter, invitat de ICR Londra să recite poezii de Ziua Culturii, în calitate de “actor aclamat” (Cultura la dubă)

La început de 2026, România arată ca o construcție improvizată: fațada e vopsită, dar pereții se prăbușesc peste cei dinăuntru.

Un elev din Botoșani ajunge la spital după ce tavanul cade peste el în clasă, într-un liceu care, teoretic, a fost recent reabilitat, cu bani din PNRR.

Primarul explică incidentul prin „uzura naturală”, „acumularea de umezeală” și „oprirea bruscă a agentului termic în vacanță”, care ar fi produs variații rapide de temperatură. Edilul susține că „nu era obligatorie desfacerea tuturor tencuielilor, dacă expertiza și proiectul tehnic nu impuneau această măsură”. Cu alte cuvinte, tavanul a căzut, copilul a ajuns la spital, dar documentele sunt în regulă.

Asta în timp ce, de peste trei săptămâni, România nu are ministru al Educației, pentru că PNL nu reușește să găsească un înlocuitor, iar premierul Ilie Bolojan se vede nevoit să preia interimar portofoliul.

Zeci de studii economice arată că investiția în Educație crește PIB-ul, competitivitatea și veniturile bugetare pe termen mediu și lung. România știe asta, o recită la conferințe, o scrie în strategii și programe de guvernare, dar guvernează ca și cum n-ar conta.

Bolojan se dovedește un bun administrator de moșie: știe să taie costuri, să strângă șurubul și să echilibreze registrele. Dar administrația de moșie nu este guvernare, iar contabilitatea nu este viziune, scrie Bogdana Boga, redactor șef SpotMedia.

Cazul ministrului Justiției, Radu Marinescu, completează tabloul. Ancheta de plagiat apare public. PSD îşi susţine cu înverşunare propriul ministru. Timp de aproape două zile, premierul tace. Apoi, explică faptul că plagiatul e „o formă de furt”, dar nu poate avea nicio consecință politică până când nu se pronunță o „entitate independentă”.

Adică furtul intelectual e rău, dar nu suficient de rău încât să deranjeze coaliția. Întrebat dacă ministrul va pleca fără un verdict oficial, răspunsul e limpede: nu. Pentru că asta ar însemna o confruntare cu PSD, iar confruntarea a fost scoasă din fișa postului, că şi aşa e greu să guvernezi cu mârâielile constante ale social-democraţilor.

Economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, scrie că s-a săturat ca de mere pădurețe de toate Cassandrele care prevăd prăbușirea economiei și a întregii țări sub povara programului criminal al guvernului Bolojan. 

Reducerea deficitului asta înseamnă: a strânge cureaua; a consuma mai puțin; a trăi ceva mai puțin bine decât înainte.

Măsurile adoptate: nu perfecte, dar cu siguranță în direcția corectă.

 În 11 luni deficitul a ajuns la 6,4% din PIB anual și se pare că va fi sub nivelul-țintă de 8,4% din PIB la sfârșitul anului, iar asta fără a se ascunde sub preș unele cheltuieli, cum se întâmplase chiar în anul anterior.

Un alt reviriment îndelung așteptat a fost în absorbția fondurilor europene destinate României. Ritmul de plată a fondurilor europene a crescut de la 86,6 milioane euro lunar în perioada ianuarie 2021-iunie 2025 (54 luni), la 456,2 milioane euro lunar în ultimele 6 luni din 2025. 

O veste bună pentru debitorii băncilor este scăderea IRCC de la începutul anului, de la de la 6,06% la 5,68%. Ca urmare, rata medie la un credit imobiliar scade cu circa 50 lei lunar; o scădere suplimentară va avea loc în trimestrul următor.

Ceea ce nu s-a întâmplat și nu știm în ce măsură va fi urnită din loc este restructurarea sectorului public.  Reducerea numărului de funcționari ai statului s-a gripat înainte de a începe. Orice discuție despre o viitoare reorganizare administrativ-teritorială pare a fi fost complet îngropată. Partidele care actionează consecvent și eficace pentru a evita modernizarea autentică a României par să aibă, din nou, succes.

Integral în Republica.

În Bucureşti, lipsa căldurii şi avariile repetate au devenit o normalitate, în pofida accesului la fonduri europene şi a unei emisiuni de bonduri care ar fi putut susţine modernizarea sistemului.

Bucureştiul se află într-un paradox economic. Capitala României generează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale PIB per capita din Europa Centrală şi de Est şi depăşeşte, potrivit statisticilor europene, oraşe consacrate precum Viena şi Berlin.

Cu toate acestea, iarnă de iarnă zeci de mii de apar­tamente rămân fără apă caldă şi căldură, iar avariile din reţeaua de termoficare au devenit aproape un fapt banal al vieţii urbane trăite de bucureşteni. În jur de 3.500 de blocuri din Capitală, adică aproape 40% din cele racor­date la sistemul de termoficare, au probleme cu fur­ni­zarea de apă caldă şi căldură în prezent. La finalul anului 2025 erau 11 şantiere deschise pentru lucrări de reparaţii, modernizare şi remediere a avariilor pe reţeaua termică primară făcute de Termoenergetica Bucureşti.

Citiți mai mult în ediția tipărită a ZF.

La Galați, dacă nu știați, din 16 octombrie 1911, există primul grup statuar din România al poetului Mihail Eminescu. Frederic Storck, creatorul sculpturii, a gândit un Eminescu împreună cu Veronica Micle, în sfârșit. Poetul însoțit de muza lui.

Libertatea propune un reportaj despre felul în care românii au grijă de valorile lor.

ICR Londra îl prezintă pe Andras Demeter, ministrul Culturii, drept unul dintre invitații speciali ai unui “excepțional recital de poezie” care va marca Ziua Culturii la Londra, pe 17 ianuarie. Potrivit comunicatului transmis în engleză publicului britanic, Andras Demeter este “un actor aclamat”, precum și “un actor poliglot care pornește într-o călătorie artistică și intelectuală de o amploare excepțională”. Acesta va recita poezii eminesciene precum “Lacul”, “Dintre sute de catarge”, precum și “Flori de mucigai”, de Tudor Arghezi, sau “Vârsta de aur a dragostei”, de Nichita Stănescu.

ICR spune că evenimentul “oferă publicului britanic o experiență care deschide noi perspective asupra textelor clasice și moderne.” Demeter va apărea alături de actrița Emilia Popescu și de pianistul Cătălin Răducanu.

Deși recitalul se numește “Aplauze pentru poet”, pe site-ul ICR nu există nicio prezentare a poeților români incluși în program, ci doar prezentarea interpreților, informează Cultura la dubă.

România sărbătorește anual Ziua Culturii Naționale pe data de 15 ianuarie, ziua nașterii lui Mihai Eminescu.

Acesta este titlul seriei speciale propuse de revista franceză Courrier international. Aceasta reia, la început de an, o serie de articole definitorii pentru politica americană a anului 2025. Și premonitorii pentru 2026.

După cum noteză Courier International, ”Donald Trump a subminat metodic fundamentele democrației americane de la revenirea sa la Casa Albă, acum un an.

Această derivă autoritară este însoțită de o revoluție culturală.

Pregătit meticulos, al doilea său mandat poartă amprenta intelectualilor și activiștilor cu idei radicale.

Deportări în masă de migranți, epurări violente în administrația federală, atacuri asupra universităților, instituțiilor culturale, educației, mass-media…

Nimic nu scapă furiei președintelui. Dar „a face America din nou măreață” nu este atât de simplu. Și îndoielile încep să apară chiar și în tabăra Maga: dificultățile economice persistă, iar afacerea Epstein și-a lăsat amprenta”.

Revista reia analiza ziarului The New York Times  cu privire la intențiile președintelui Trump de a rescrie istoria.

”Pe 4 iulie, Statele Unite vor sărbători cea de-a 250-a aniversare a Declarației de Independență (4 iulie 1776), iar versiunea istoriei care va fi celebrată s-ar putea să nu fie chiar aceeași ca în aniversările anterioare.

De la revenirea la Casa Albă, Donald Trump pare obsedat de acest moment. În martie 2025, a emis un ordin executiv, intitulat „Restaurarea adevărului și rațiunii în istoria americană”, care reflectă dorința sa de a-și impune narațiunea națională”.

Pe aceeași temă Courrier international reia și articolul din The Atlantic care constată că „În ajunul acestei aniversări, ideile universale din textele noastre fondatoare par să-și fi pierdut influența asupra multor americani, în special asupra celor mai tineri. Trăim într-un stat autoritar, iar întrebarea este: Cum am ajuns aici? Cum ne-am permis să ajungem aici? Pentru că nu este ceva ce ni se impune. Ni-l impunem singuri.”

Într-o altă analiză, Le Monde vorbește despre strategia militară americană în Venezuela, Groenlanda, Iran... În spatele retoricii marțiale a lui Trump, Washingtonul conturează o abordare alcătuită din atacuri țintite și operațiuni simultane, cu riscul de a-și depăși capacitățile militare:

”Operațiunea americană din Venezuela - un aliat de lungă durată al Rusiei - a consolidat într-adevăr perimetrul pe care Statele Unite îl consideră acum parte a securității lor naționale. Procedând astfel, deschiderea acestui nou teatru de operațiuni a pus și mai mult presiune pe forțele armate americane deja puternic desfășurate în întreaga lume. Această strategie ridică multe semne de întrebare, mai ales că, chiar înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025, numeroși ofițeri au avertizat în mod regulat cu privire la angajamentul lor excesiv, în special în domeniul naval”.

Nici nu s-au sfârșit controversele pe marginea acordului comercial UE-Mercosur, că atenția se mută către una dintre marile economii ale lumii. Uniunea Europeană și India se află mai aproape ca niciodată de semnarea unui mare acord de liber schimb. Mișcarea are numeroase consecințe, nu doar asupra celor două economii, ci și asupra unor actori importanți, precum Statele Unite și China.

În această săptămână, cancelarul german Friedrich Merz s-a aflat într-o vizită în India, prilej cu care a invocat posibilitatea semnării unui acord de liber schimb încă de la sfârșitul lui ianuarie.

Semnarea acordului era prevăzută de-abia către sfârșitul anului – iată însă că ne aflăm sub semnul urgenței.

De altfel, președinții Comisiei Europene și Consiliului European ar putea merge în India chiar la sfârșitul lunii ianuarie pentru a semna documentul.

Creșterea tensiunilor comerciale cu Statele Unite, inclusiv majorarea tarifelor și înăsprirea normelor de vize, au pus presiune atât asupra Indiei, cât și asupra UE pentru a-și diversifica parteneriatele. În același timp, reducerea dependenței de China a devenit o prioritate comună.

Un asemenea acord este important pentru ambele economii.

Europa este alarmată de controlul tot mai dur al Chinei asupra materiilor prime critice. Beijingul a restricționat exportul de minerale din pământuri rare către mai multe țări europene, creând temeri de închidere a fabricilor.

În acest context, India poate deveni o importantă sursă de aprovizionare.

De asemenea, revizuirea taxelor de 60% pentru importul mașinilor europene complet asamblate va da un impuls sectorului auto din Europa.

În ce privește India, se așteaptă ca exporturile de servicii către UE să crească brusc, cu aproape 20%, potrivit estimărilor estimărilor revistei americane de afaceri Forbes.

India ar putea câștiga, de asemenea, pe frontul talentelor. Odată cu înăsprirea restricțiilor privind vizele pentru SUA, accesul mai ușor la piețele europene ale muncii ar putea oferi noi oportunități pentru profesioniștii indieni, în special în domeniile înaltelor tehnologii,

Un alt aspect important: cooperarea în domeniul securității ar putea îndepărta India de Rusia.

O mare parte a echipamentului militar indian este produs în Rusia. Dar odată ce Europa tocmai a decis să investească masiv în propria industrie de apărare, India poate deveni un partener important pentru produsele europene.

În definitiv, războiul Rusiei în Ucraina a arătat Indiei că nu poate avea mare încredere în tehnica militară rusească.

De asemenea, acordul ar putea pune India într-o postură avantajoasă față de rivalul istoric China.

Acordul ar putea remodela dinamica comerțului global și ar putea marca un nou capitol în cooperarea economică. După semnarea acordului de liber schimb cu Mercosur, UE ar marca un alt pas în crearea unor vaste zone de schimburi comerciale, în contextul în care Statele Unite și-au sancționat anul trecut partenerii tradiționali prin creșterea unilaterală a tarifelor.

De partea sa, Europa și-ar extinde galeria partenerilor comerciali privilegiați, de la Canada la Mercosur și de la Coreea de Sud și Noua Zeelandă și acum, India.

Înainte de a deveni o putere militară, UE rămâne cel mai mare comerciant al lumii.

Iar această realitate face din Europa un partener atractiv, în condițiile unei Americi impredictibile.

Comerțul liber și soluțiile negociate sunt alternativele oferite de Uniunea Europeană Sudului Global, în fața imperialismului trumpian.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

La șapte luni de la instalare, guvernul Bolojan trece la al doilea pilon pe care se sprijină ajustarea bugetară. Reamintim, programul de reducere a deficitului bugetar are trei componente importante: creșterea taxelor și impozitelor, reducerea cheltuielilor bugetare, în special a celor de personal, și prioritizarea investițiilor publice.

Procesul de reducere a cheltuielilor este mult întârziat, cu excepția scăderii unor sporuri salariale, mișcare făcută în vara anului trecut, și a unor reduceri realizate în sistemul de educație.

A fost un reproș continuu, venit din zone diferite ale societății, referitor la lipsa deciziei guvernului de a reduce cheltuielile publice. Procesul a avut parcă tot timpul în ultimele șapte luni un mecanism de tip acțiune-reacțiune. Adică, orice intenții de reducere a cheltuielilor bugetare susținute în special de premierul Ilie Bolojan și USR au fost anihilate de obiecțiile și opoziția PSD.

Cert este că în acest moment guvernul a publicat, din motive de transparență, două proiecte de legi care includ reduceri de cheltuieli în administrația centrală și locală.

Proiectul de lege privind cheltuielile de personal din administrația centrală este făcut cu mare grijă. Pleacă de la o cerință clară și anume reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală fără a uita să precizeze că este vorba despre toți ordonatorii de credite fie ei primari, secundari sau terțiari.

De asemenea, proiectul stipulează două termene precise și anume reorganizarea trebuie să înceapă în cel mult 30 de zile de la apariția legii și să se încheie în maximum 90 de zile. Este bine că legea stipulează clar termenul la care trebuie să se încheie procesul de reorganizare, dar important este momentul la care trebuie să înceapă, adică apariția pachetului legislativ. Trebuie spus că există o speranță care circulă în rândul angajaților bugetari și anume aceea că procesul de reorganizare s-ar putea prelungi până anul viitor când eventual un nou premier va schimba viziunea.

Citeste siReforma Administrației, pusă în dezbatere publică | Nu l-aș numi un proiect de reformă. Reformele presupun schimbarea unor mecanisme (Expert)

Până una-alta, însă, în ambele proiecte de legi se cere explicit o reducere a cheltuielilor cu personalul cu 10%. Ba chiar actul normativ privind administrația centrală oferă și soluțiile care se pot aplica.

Adică, prima condiție este ca salariile personalului angajat să nu fie reduse. În schimb, pentru a fi atins obiectivul general de scădere a cheltuielilor salariale se pot reduce sporurile, se poate reduce numărul de posturi finanțate sau pur și simplu se poate trece la disponibilizarea unor angajați respectând prevederile Codului administrativ și pe cele ale Codului muncii. Ne-am obișnuit să spunem că legislația muncii face imposibilă concedierea angajaților la stat. Vom vedea dacă va fi cazul și dacă se vor găsi soluții.

În același timp, proiectul de lege include și paragraful numit „alte modalități de reducere a cheltuielilor de personal”. Este mai greu de înțeles din afara sistemului ce s-ar putea înțelege prin „alte modalități”, dar bugetarii vor avea metodele lor, poate și cele care vizează detașările sau transferurile de personal.

Mai trebuie remarcat că proiectul de lege are o prevedere foarte exactă și anume că se vor diminua cheltuielile de personal efectuate anul trecut, scăzând, însă, cheltuielile cu angajații bugetari aferente alegerilor din anul 2025. Precizarea este necesară pentru că exclude veniturile excepționale pe care mulți angajați din sectorul bugetar le încasează cu ocazia organizării alegerilor.

De asemenea, sub incidența prevederilor viitoarei legi vor intra și cadrele didactice, cu excepția celor din instituțiile de învățământ preuniversitar. Este posibil ca aceasta să fie cauza demisiei fostului ministru al educației.

Așadar, guvernul mai face un pas pentru a scădea cheltuielile bugetare și implicit deficitul. Rămâne doar să vedem legile adoptate și apoi rezultatele concrete ale aplicării lor.

Teheranul a avertizat aliaţii SUA din Orientul Mijlociu că va ataca bazele americane de pe teritoriul lor dacă Washingtonul va ataca Iranul. Asta după ce preşedintele Donald Trump a ameninţat că va interveni în sprijinul protestatarilor. Potrivit unei evaluări israeliene, Trump a decis să intervină, dar amploarea şi momentul acestei acţiuni rămân neclare. SUA evacueaza o parte din soldatii de la cea mai mare bază militară din Orientul Mijlociu.

Pachetul de măsuri, publicat aseara în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării și pe care Guvernul urmează să-și asume răspunderea, vizează reducerea cu 10% a cheltuielilor în administrație, fără că măsurile să afecteze salariile de bază. Vor fi mai putini politisti locali iar cabinetul unui ministru va putea avea cel mult trei angajați. Economiile estimate pentru acest an depășesc 3 miliarde de lei.

La Bruxelles, Comisia Europeană anunță că a  adoptat astăzi împrumutul de 90 de miliarde de euro ptr înarmarea și economia Ucrainei. Liderii europeni nu au reuşit să se pună de acord asupra utilizării activelor ruseşti îngheţate. Cum vor functiona lucrurile, va spunem mai tarziu.

Iar Comunitatea Declic și Asociația Funky Citizens cer premierului Ilie Bolojan să își angajeze răspunderea Guvernului și să prezinte public calendarul acțiunilor pentru reforma justiției, în condițiile în care Executivul are deja pe masă amendamentele propuse pentru modificarea legilor justiției. ONG-urile cer revenirea anchetării magistraților de la Serviciul de Anchete Speciale la DNA, DIICOT și parchete, stoparea practicii delegării judecătorilor și menținerea aceluiași complet până la soluționarea cauzei. 

Jurnal de știri

Declarațiile președintei Maia Sandu privind opțiunea sa personală pozitivă privind idea unirii Republicii Moldova cu România continuă să fie discutate în spațiul public. Mădălina Șerban a abordat subiectul cu Nicolae Țîbrigan, cercetător la Academia Română, iar Cosmin Ruscior l-a întrebat despre declarațiile președintei de la Chișinău pe europarlamentarul Siegfried Mureșan.

- Declarația pro-Unire a Maiei Sandu a supărat Moscova și opoziția pro-rusă de la Chișinău. În schimb, la București un asemenea plan B de aderare la UE are aliați, mai ales Cotroceni. Despre avantajele și dezavantajele Unirii ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Un politician pro-rus din Republica Moldova se judecă cu autoritățile din România după ce Consiliul European i-a interzis accesul în UE. Victor Petrov a dat în judecată Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași după ce, în martie 2025, i s-a refuzat intrarea în România. Motivul invocat de polițiști: Petrov figurează pe o listă de persoane sancționate de Uniunea Europeană pentru că au ca intenție destabilizarea Republicii Moldova. O corespondență de Valeria Vițu.

- Un tânăr din nordul Republicii Moldova a testat și înregistrat oficial o invenție care ar putea ajuta agricultorii să-ți protejeze culturile de înghețuri: un tub fumigen, o tehnologie relativ nouă pentru Republica Moldova, dar care începe să câștige tot mai mult interes în rândul agricultorilor. Invenția a fost patentată oficial și prezentată la mai multe seminare agricole din România. Detalii, de la corespondenții noștri din nordul Republicii Moldova, Cătălin Volconovici și Denis Chirtoca.

- Economia Republicii Moldova începe să iasă treptat din perioada de stagnare și șocuri succesive.

- În paralel, administrația separatistă din Transnistria se pregătește să prelungească cu încă o lună starea de urgență în economie.

- Un număr de persoane echivalent cu un sfert din populația Republicii Moldova a traversat frontiera țării în contextul sărbătorilor de iarnă.

Economia Republicii Moldova începe să iasă treptat din perioada de stagnare și șocuri succesive, arată cel mai recent raport al Organizației Națiunilor Unite privind situația economică mondială și perspectivele pentru 2026. După ani marcați de pandemie, criza energetică și inflație-record, prognozele ONU indică o accelerare a creșterii economice și o temperare vizibilă a inflației în următorii ani, chiar dacă R. Moldova rămâne vulnerabilă la fluctuațiile de pe piețele internaționale.

Raportul estimează pentru 2025 o creștere economică de 1,5 la sută, în condițiile în care, în urma impactului războiului din Ucraina și a crizelor energetice provocate de Rusia, în 2022 economia Republicii Moldova a avut o cădere importantă, de aproape 5 la sută(4,6 la sută), iar în următorii doi ani practic a stagnat. Redresarea începută anul trecut, datorată inclusiv sprijinului puternic din partea UE, va continua și în următorii ani - Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova va crește cu 2.5% în 2026 și cu 2.9% în 2027.

Raportul ONU atrage atenția și asupra problemelor: investițiile rămân reduse, iar economia Republicii Moldova depinde în continuare mult de ce se întâmplă în alte țări, mai ales în Uniunea Europeană. Asta înseamnă că orice problemă externă poate afecta rapid economia internă.

***

Și în timp ce economia Republicii Moldova dă semne de redresare, administrația separatistă de la Tiraspol se pregătește să prelungească cu încă o lună starea de urgență în economie. Potrivit așa-numitei administrației locale, în pofida „funcționării stabile a sistemului energetic” în ultima perioadă, situația socio-economică rămâne tensionată. Tiraspolul invocă reducerea livrărilor de gaze naturale, care continuă să afecteze negativ indicatorii economici. În timp ce Republica Moldova a renunțat de mai bine de trei ani la gazele rusești și s-a reorientat către piața europeană, regiunea transnistreană refuză să facă această trecere și continuă să consume gazul rusesc. Iarna trecută Rusia a ținut Transnistria fără gaze o lună și jumătate în plină iarnă, iar la începutul acestui sezon rece a redus din nou volumele livrate în Transnistria.

***

Peste 600 de mii de persoane au traversat frontiera Republicii Moldova în primele 10 zile din acest an, anunță Poliția de Frontieră, care spune că fluxul ridicat de traversări s-a înregistrat în contextul sărbătorilor de iarnă. Vorbim de un flux de aproximativ un sfert din populația totală a Republicii Moldova care a traversat frontiera pentru vacanța dintre ani.

***

Peste 260 de șoferi au fost sancționați în ultimele două săptămâni, pentru conducerea mijloacelor de transport neechipate pentru sezonul rece. Verificările continuă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, iar amenzile sunt între 900 și 6 000 de lei moldovenești, sau între 45 și 300 de euro, scrie agenția Moldpres. Verificările se fac în condițiile în care în Republica Moldova a nins abundent, iar temperaturile au coborât până la -19 grade zilele trecute. Vremea rece și menține și pe parcursul acestei săptămâni.

***

Din cauza gerului râul Nistru a înghețat, iar feribotul care face legătura cu satele moldovenești din Transnistria nu mai poate activa. Acest lucru taie practic accesul locuitorilor din satele Molovata-Nouă, Cocieri, Vasilevca și Corjova, de dincolo de Nistru, la restul teritoriului Republicii Moldova, dar și aprovizionarea acestor sate. Până la topirea gheții, accesul terestru se poate face doar prin Transnistria controlată de administrația separatistă pro-rusă. Mărfurile și produsele nu pot fi transportate fără risc prin acest teritoriu, iar pentru cetățeni presupune un traseu ocolitor și controale la posturile ilegale ale regimului separatist de la Tiraspol.

Poziția României de a susține acordul UE-Mercosur este corectă, declară într-un interviu la RFI eurodeputatul PNL/PPE Siegfried Mureșan. El critică atitudinea PSD, care caută nod în papură, în opinia sa.

Siegfried Mureșan, despre acordul Mercosur: ”Comerțul liber aduce dezvoltare, aduce creștere economică, generează locuri de muncă, așa s-a dezvoltat lumea în ultimii zeci de ani, prin mai multe schimburi, prin mai multă deschidere”.

Despre PSD, care a criticat poziția României privind acordul Mercosur: ”Acordul Mercosur, așa cum a fost el negociat și cu toate clauzele de protecție pentru fermieri, aduce mai mai multe beneficii pentru economia României și pentru cetățenii români, decât riscuri sau costuri. Poziția de a susține acest acord este una justificată, corectă și câștigătoare din punct de vedere economic și politic pentru România (...). PSD caută nod în papură și caută să fie în ton cu pozițiile și declarațiile AUR, sperând că copiind pozițiile AUR, mai reușește să câștige puțin din electoratul pe care l-a pierdut”.

Despre declarațiile președintei Maia Sandu, care ar vota DA la un eventual referendum privind unirea Republicii Moldova cu România: ”Această declarație a președintei Republicii Moldova nu mă surprinde deloc și am fost mereu convins că în cazul unui astfel de referendum, președinta Republicii Moldova așa ar vota și sunt convins că la fel ar vota și mulți cetățeni ai Republicii Moldova”.

Cozonacul rămas de pe un an pe altul nu trebuie nici el să ajungă la gunoi. Feliile ușor întărite pot fi transformate rapid în frigănele dulci, budincă la cuptor sau chiar bază pentru un cheesecake.

S-ar putea ca aroma intensă de nucă și cacao să îl facă și mai potrivit pentru aceste rețete decât pâinea obișnuită.

Dacă te simți cu puteri de cofetar, poți face și crema patiserului, însiropa feliile de cozonac și crea un tort numai bun pentru a celebra intrarea în noul an și tot potențialul lui.