Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Președinta pro-europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, declară că ar vota pentru unirea cu România dacă s-ar organiza un referendum în acest sens, într-un podcast realizat de doi cunoscuți jurnaliști britanici. Declarațiile Maiei Sandu au trezit multiple reacții la Chișinău. Socialiștii cer demisia președintei și judecarea acesteia pentru „tradare de patrie”, iar liderul lor, fostul președinte socialist Igor Dodon, spune că Maia Sandu pledează pentru Unire „pentru a deveni ultimul șef de stat al Republicii Moldova” și a fi „președintă a noii țări românești”. Experții de la Chișinău văd în declarația Maiei Sandu un mesaj transmis în contextul intențiilor agresive ale Rusiei la adresa Republicii Moldova. „Avem oricând la îndemână opțiunea de a intra sub umbrela NATO dacă vom deveni ținte directe ale Rusiei”, astfel citește mesajul șefei statului analistul politic Andrei Curăraru, de la WatchDog Chișinău, în emisiunea Punctul pe Azi de la TVR Moldova. Iar europarlamentarul român Dan Barna spune că declarația Maiei Sandu a fost auzită și la Bruxelles.

- Deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, aliatul lui George Simion din Republica Moldova, va fi verificat de Autoritatea Națională de Integritate pentru că ar deține funcții incompatibile cu mandatul său. O corespondență de la Valeria Vițu.

- Serialul Plaha filmat în Republica Moldova a devenit extrem de urmărit în România. După ce a fost un succes pe YouTube, acum este popular și pe Netflix. Doar că producția cinematografică s-a terminat la episodul 10. În viața reală, însă, continuă… cu un proces în justiție urmărit de cetățenii moldoveni. Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

- O intenție a guvernului pro-european de la Chișinău de a reorganiza Universitatea din Cahul este criticată de experți și factori din domeniu de la Chișinău și București. Autoritățile o prezintă drept o reformă necesară, însă experții și mediul academic, inclusiv conducerea Academiei Române și rectorul Universității din București, avertizează că graba deciziei și lipsa consultării publice riscă să afecteze identitatea universitară locală. Liliana Barbaroșie aduce detalii.

- În Republica Moldova sărbătorile de iarnă sunt prilej de a lua o vacanță mai lungă. Cât de lungă – aflați în reportajul corespondentului nostru în nordul Republicii Moldova, Dorin Chirtoca.

- Sectorul IT a generat anul trecut peste un sfert din totalul exporturilor de servicii ale Republicii Moldova.

- Noi proiecte de modernizare a drumurilor locale în cadrul Programului „Europa este aproape”.

- Vreme foarte rece, de până la -19 grade, și circulație în condiții de iarnă în Republica Moldova.

Rata anuală a inflației în Republica Moldova a ajuns în decembrie la 6,8%, cea mai mică valoare înregistrată pe parcursul anului, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS).

***

Sectorul IT a generat anul trecut peste un sfert din totalul exporturilor de servicii ale Republicii Moldova, cu o valoare ce a depășit 600 milioane de dolari, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării. Exporturile din domeniul IT au crescut cu aproape 25 la sută față de anul 2024, iar ministerul susține că acest lucru indică o competitivitate tot mai mare pe piețele internaționale a soluțiilor digitale dezvoltate în Republica Moldova, transformând IT-ului dintr-un sector dinamic într-un pilon strategic al economiei naționale. Acest lucru consolidează poziția Republicii Moldova ca hub regional de tehnologie și inovație, cu potențial crescut de dezvoltare durabilă și integrare în economia digitală globală.

***

28 de noi proiecte de modernizare a drumurilor locale în cadrul Programului „Europa este aproape” vor fi implementate în localitățile din Republica Moldova. „Aceste drumuri schimbă nu doar infrastructura, ci și viața și confortul oamenilor. Ne dorim cât mai multe localități din țară să beneficieze de drumuri moderne și sigure”, a declarat ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea.

Programul „Europa este aproape” ajunge astfel la 353 de proiecte aprobate deja pentru finanțare din cele aproape 600 selectate, iar valoarea totală a investițiilor depășește 2,6 miliarde de lei moldovenești.

***

Informațiile apărute în presa ucraineană și preluate de unele portaluri din Republica Moldova și România despre o presupusă „blocadă completă” a Transnistriei, instituită de Chișinău și Kiev din 1 ianuarie, sunt false și nu corespund realității din teren, relatează portalul „Zona de Securitate”. Frontiera Ucrainei pe segmentul regiunii transnistrene este închisă încă din 28 februarie 2022, imediat după declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei. De asemenea, pe teritoriul Republicii Moldova la linia administrativă cu Transnistria nu au fost instalate posturi de control suplimentare și nu au fost blocate rute de circulație. Traficul civil și comercial dintre malul drept al Nistrului și regiunea transnistreană continuă. „Acest lucru ne-a fost confirmat de locuitorii regiunii”, subliniază publicația.

Delegația Chișinăului în Comisia Unificată de Control a confirmat că nu există modificări ce țin de libera circulație în Zona de Securitate, informație confirmată și de Biroul Politici de Reintegrare din Guvernul de la Chișinău.

La scurt timp după apariția acestor dezmințiri, portalul ucrainean Euromaidan Press a șters articolul de la care a pornit valul de dezinformare.

***

Vreme foarte rece și circulație în condiții de iarnă astăzi în Republica Moldova. Meteorologii prognozează pentru astăzi cer variabil, minime de până la -19 grade în timpul nopții și polei pe drumuri. Ziua, temperaturile se vor situa între -8 și -3 grade. Vremea rece se va menține pe tot parcursul săptămânii curente.

Administrația Națională a Drumurilor informează că monitorizează permanent situația și recomandă conducătorilor auto să manifeste prudență sporită, în special în zonele cu ninsori.

Dacă ai tot avut zile cu oaspeți după revelion, nu uita că poți refolosi carnea rămasă de la mese în sandvișuri calde, supe consistente sau salate sățioase. 

Practic, îi vei da un gust nou, printr-o combinare cu legume și sosuri, după gust. În plus, vei evita o risipă de alimente. 

Mai mult, vei amâna la început de an noi cumpărături de alimente sau de prânzuri în oraș și astfel vei putea redirecționa banii pe alte plăceri, poate pe un bilet la cinema.

Jurnal de știri

Deputatul USR Stelian Ion spune la RFI că în mod normal un scandal de plagiat în care este implicat un ministru ar trebui să ducă la demisia sau demiterea acestuia. Fostul ministru al Justiției comentează acuzația adusă de jurnalista Emilia Șercan de la PressOne actualului ministru PSD, Radu Marinescu.

Stelian Ion, despre acuzația de plagiat la adresa lui Radu Marinescu: ”Un scandal de genul ăsta în mod normal ar fi dus la o demisie sau o demitere, o revocare a ministrului. Așa cum însă ne-a anunțat însuși ministrul, nu se va întâmpla o chestiune de genul ăsta, nu are de gând să demisioneze”.

Despre reacția Partidului Social Democrat: ”PSD-ul nu se dezice și în loc să plece spășit un om prins cu astfel de fapte, iată, PSD-ul nu face altceva decât să dea un atac incalificabil la adresa doamnei Emilia Șercan, am văzut acuzațiile, limbajul suburban (...), acest limbaj este incalificabil și josnic, este pe modelul hoțul strigă hoții”.

Stelian Ion vorbește de asemenea în interviul acordat RFI despre numirea șefilor DNA, DIICOT și Parchetului instanței supreme.

După debutul excelent la ediția din acest an a Campionatului European de polo, victorie clară împotriva Slovaciei, Naționala României joacă astăzi a doua partidă, împotriva Turciei. Polo-ul este singurul sport de echipă care a reprezentat România la ultimele Jocuri Olimpice iar sportivii antrenați de Bogdan Rath au ca obiectiv, la competiția de la Belgrad, clasarea în primele opt națiuni europene, ceea ce ar însemna calificarea la Mondiale. Țelul final este Los Angeles 2028.

A 37-a ediție a Campionatelor Europene de polo a început excelent pentru Naționala noastră, cu o victorie convingătoare împotriva Slovaciei, pe care România a învins-o la un singur gol diferență la ultimele europene. Acum, echipa pregătită de Bogdan Rath a obținut o victorie categorică, cu 16-8, și a făcut un pas imens către calificarea în grupa principală, acolo unde obiectivul este o clasare în primele 8 echipe, ceea ce ar însemna o calificare la Campionatele Mondiale.

România a condus ostilitățile de la un capăt la celălalt al confruntării cu Slovacia, cu un joc foarte bun pe atac și folosirea centrilor. Pentru tricolori au marcat Vancsik, Fulea, Georgescu, Gheorghe, Luncan, Neamțu și Panta. 

România va juca astăzi a doua partidă la Campionatul European, împotriva Turciei, o adversară accesibilă ținând cont că, chiar dacă a participat la toate edițiile ale turneului final în ultimii 60 de ani, nu a depășit niciodată locul 10. Totuși, turcii s-au calificat la această ediție în defavoarea Germaniei, care lipsește pentru prima dată în istorie de la competiția continentală.

Naționala de polo a României are o tradiție îndelungată, debutând la Campionatul European în 1962, când a încheiat pe locul 5. În anii următori, România a înregistrat rezultate constante: trei clasări consecutive pe locul 6, înainte de a avea un ușor declin în anii ’70 și ’80, cu locuri 7 și 8, ceea ce a dus temporar la retrogradarea în Grupa B.

România a revenit în 1987, cu un loc 7, și a avut un progres notabil în 1989 (locul 5). Cele mai bune rezultate istorice ale Naționalei noastre au venit în 1993 și în 2016, când România a ajuns în semifinale la Europene, și a încheiat pe locul 4. Au fost performanțe remarcabile, ținând cont că e greu ca o altă echipă decât „Big Seven” (Italia, Spania, Ungaria, Serbia, Croația, Grecia și Rusia)  să ajungă în top 4.

După aceea, Naționala a alternat între rezultate mai slabe, cu o revenire pozitivă în 2022, când a ajuns din nou în sferturile de finală și s-a calificat la Campionatul Mondial și la Jocurile Olimpice. La ediția anterioară, disputată în 2024, s-a situat pe locul 8, începând aventura spre Jocurile de la Paris. Selecționerul Bogdan Rath așteaptă acum ca tricolorii să repete parcursul bun de atunci ba chiar să facă și mai mult.

Ajuns la a 6-a ediție de campionat european, îngerul păzitor al echipei noastre, portarul Marius Țic vrea să fie un bun exemplu pentru colegii săi

100 de ani de polo în Europa

Acest turneu final marchează 100 de ani de la primul campionat european, care a avut loc la Budapesta în 1926. Acum competiția se desfășoară în Belgrad Arena, cea mai mare sală acoperită din Balcani, cu o capacitate de 12.500 de locuri. Serbia, campioana olimpică, este marea favorită a turneului. Ea organizează pentru a treia oară europenele; s-a impus în 2016 în fața Ungariei, o altă favorită în acest an.

Cum încearcă Radu Marinescu să îngroape cu strategii avocățești plagiatul din propria lucrare de doctorat (PressOne) - ”Mercosur-ul” României: Cifrele relației cu cele 4 state din America de Sud și de ce Acordul aprobat de UE e avantajos pentru noi (CursDeGuvernare) - Val de super-gripă K în România: Numărul de cazuri, de 4 ori mai mare decât în ultimii ani. Doi medici explică fenomenul care face ca și cei vaccinați să se îmbolnăvească: „Se numește drift” (Hotnews)

Cazul acuzațiilor de plagiat masiv aduse ministrului Justiției, Radu Marinescu, într-o anchetă publicată luni de jurnalista Emilia Șercan va fi discutat de Comisia de Etică a Universității din Craiova, unde acesta și-a dat teza de doctorat, într-o ședință extraordinară ce va avea loc vineri, 16 ianuarie, anunță instituția de învățământ superior. În urma acelei ședințe se va lua decizia dacă este „oportună” o analiză a speței, informează EduPedu.

Ministrul Justiției este acuzat de plagiat masiv în teza sa de doctorat, potrivit investigației publicate luni de PressOne. Aceasta arată că 140 de pagini din cele 247 ale tezei, susținute în 2009, ar conține conținut copiat fără citare din lucrări publicate anterior de alți autori.

Imediat după publicarea anchetei despre plagiatul ministrului Justiției, Radu Marinescu, am devenit ținta unei virulente campanii de denigrare online, orchestrată de PSD și alimentată de susținătorii acestora cu probleme penale. Unii dintre ei, pretinși ziariști, alții, patroni de presă cu condamnări penale, scrie jurnalista Emilia Șercan în PressOne.

Această mobilizare generală, de o agresivitate ieșită din comun, nu a făcut decât să-mi confirme un singur lucru: Radu Marinescu este o piesă importantă pentru gruparea politico-mediatico-juridică determinată să fure în continuare fără să plătească, adică să se bucure de impunitate.

Punctajul atacurilor, dar și tonul lor a fost dat de Radu Marinescu însuși, alături de PSD.

La câteva ore după ce am publicat probele care arată că teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu, este plagiată, acesta a avut o reacție pe Facebook pe care o începe cu două întrebări: „ De ce eu? De ce acum?”. 

Pentru că acum am terminat documentarea plagiatului și scrierea textului.

Documentarea a început în prima parte a lunii noiembrie și a durat până am găsit toate probele care dovedesc plagiatul. O investigație care presupune compararea a sute de pagini, identificarea cărților originale în biblioteci și analiza textului poate dura săptămâni sau luni.

Datele comerciale ale României cu Brazilia și Argentina, principalele țări din Mercosur, arată că România importă preponderent materii prime și produse cu un grad redus de prelucrare, care pot fi transformate de către industria românească în produse cu un grad de prelucrare superior sau sunt încorporate în diverse produse finite. Asta înseamnă valoare adăugată mai mare creată în țara noastră.

În același timp, importul de produse alimentare al României din cele 4 țări Mercosur este minuscul comparând cu importul total de alimente și animale vii al României – care în 2025 se cifrează la 11 luni la 10,42 miliarde de euro, din care 8,97 miliarde de euro sunt importuri din țări UE, arată CursDeGuvernare.

În plus, acordul este o oportunitate pentru România să-și diversifice destinațiile de export și să își crească exportul extra-comunitar (extra-UE27), care are ponderi de doar 28,3% la total exporturi și de 27,7% la total importuri la nivelul celor 11 luni pe care INS are date comerciale complete.

Acordul ar urma să fie semnat de șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen în data de 19 ianuarie, în Paraguay.

Sentimentul din ultimele săptămâni că „toți suntem răciți” are justificare în realitatea că super-gripa K, tulpina de virus gripal cea mai răspândită în acest sezon în Europa, a ajuns și în România. E contagioasă și are nouă tulpină „mutantă”, care face ca și persoanele vaccinate să se poată îmbolnăvi de gripă, explică, medicul de familie Sandra Alexiu și medicul infecționist Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș” din București.

Există teste nazale în farmacii pentru mai multe tulpini.

Simptomele pot fi foarte severe: febră mare, dureri musculare, dureri mari de cap, eventual cu dureri de gât și tuse seacă. Efectiv, omul este pus în pat. Durează, în general, ca episod acut, o săptămână, dar poate să dureze și mai mult.

„Se fac niște greșeli. Oamenii încep să ia antitermice de când febra este 37.2. Iar asta nu permite ca sistemul imunitar să reacționeze.”

Integral pe pagina HotNews.

În acest an se va împlini un deceniu de la referendumul care a deschis calea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Și tot mai multe semnale politice de la Londra vizează acum o nouă apropiere a Insulei de Continent. Însă europenii se întreabă ce se va întâmpla dacă Nigel Farage, cunoscut pentru atitudinea sa împotriva Uniunii Europene, va ajunge la putere în 2029, când sunt programate următoarele alegeri.

Desigur, principalele considerente pentru această apropiere sunt cele strategice. Invadarea Ucrainei a adus Londra mai aproape de cei 27, ca un răspuns direct în fața agresivității Rusiei.

De asemenea, Londra s-a poziționat alături de europeni în chestiunea Groenlandei.

În fața pretențiilor Casei Albe, Marea Britanie s-a pronunțat, alături de Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Danemarca,  în apărarea principiilor „suveranității, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor”.

Alături de Germania, Marea Britanie se află în centrul unei inițiative de constituire a unei forțe aliate care să asigure securitatea în jurul Groenlandei, amenințată, conform Casei Albe, de prezența unor vase rusești și chinezești.

Citeste siStarmer este pregătit pentru alinierea mai strânsă la UE „în interesul național”

Potrivit ziarului britanic The Independent, unii experți din Marea Britanie spun că publicarea Strategiei de Securitate Națională a SUA (NSS) în decembrie a schimbat, de asemenea, contextul relațiilor Regatului Unit cu Europa.

În decembrie, Marea Britanie a revenit în programul de schimburi universitare Erasmus, dând astfel un semnal politic de apropiere cu Uniunea Europeană.

Însă Londra vizează mai mult. Premierul Keir Starmer a vorbit, la începutul anului, de o ”apropiere” de Uniunea Europeană, pentru a repara daunele cauzate de Brexit.

În acest moment, după cum relatează Financial Times, Regatul Unit și Uniunea Europeană negociază ridicarea unor constrângeri administrative impuse de Brexit. Cum ar fi reducerea sarcinilor administrative asupra comerțului cu alimente și băuturi care apasă asupra exporturilor britanice către UE.

Citeste siStarmer pregătește un proiect de lege de transfer al competențelor către UE

Un astfel de acord ar putea stimula exporturile agroalimentare britanice către UE cu 22%, potrivit unui studiu realizat de universitățile din Aston și Bristol, publicat în 2024.

Dar la  Bruxelles există și temeri. De exemplu, că toate aceste eforturi ar putea fi subminate de revenirea lui Nigel Farage în prim-planul politicii britanice.

Farage, un important susținător al Brexit-ului și partidul său de extremă dreapta, Reform UK, promit să rupă din nou legăturile cu continentul dacă va ajunge la putere.

Pentru a continua discuțiile, Uniunea Europeană a cerut Londrei să se angajeze să ofere compensații financiare în cazul în care guvernul britanic își va schimba din nou poziția.

Conform presei britanice, diplomații de la Bruxelles au numit această prevedere „clauza Farage”.

Citeste siAnul 2026 în Marea Britanie: Teste electorale cruciale pentru Partidul Laburist

Propunerea – observă postul francez de televiziune BFMTV - este explozivă din punct de vedere politic. Reform UK și Conservatorii au promis deja că o vor abroga, denunțând-o ca o încălcare a suveranității Regatului Unit.

După ce a fost în fruntea sondajelor anul trecut, impulsul lui Nigel Farage pare să scadă. La sfârșitul lunii decembrie, Reform UK avea un procent de 25% în sondaje, cel mai scăzut nivel din ultimele peste șase luni, după ce a atins un vârf de 32% în septembrie, potrivit unui sondaj YouGov relatat de The Independent.

Partidul Laburist și cel Conservator au înregistrat creșteri ușoare (20%, respectiv 19% din intențiile de vot), dar rămân în dificultate serioasă.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În Iran, protestele împotriva regimului sunt în creștere, iar regimul teocratic este supus unei presiuni tot mai mari. Comentatorii se întreabă cât de aproape suntem, de fapt, de căderea regimului de la Teheran. Și, mai ales, care ar putea fi alternativa.

Cât timp mai poate rezista conducerea de la Teheran? „Drumul spre căderea regimului nu este un sprint, ci un maraton”, estimează revista germană Focus.

Le Monde vorbește despre amploarea represiunii. Morga din Kahrizak, la sud de Teheran, era plină de cadavre după mai multe zile de proteste. Videoclipuri încărcate pe rețelele de socializare în ciuda întreruperii internetului, arată numeroase cadavre îngrămădite în depozitul centrului criminalistic și aliniate în curte.

Ziarul libanez L’Orient-Le Jour, preluat de Courrier International, a discutat Nader Hashemi, specialist în Iran la Universitatea Georgetown, despre intervenția militară invocată de președintele american.

„Donald Trump este înconjurat de șoimi care îl încurajează, convinși că ar putea slăbi regimul sau chiar ar putea provoca prăbușirea acestuia”, explică el. Însă scenariul dominant rămâne concentrat pe ținte strategice, cum ar fi lansatoarele de rachete și instalațiile nucleare încă active, „care sunt principalele preocupări strategice ale Washingtonului”, clarifică specialistul.

Administrația republicană este însă divizată, relatează CNN.  Unii oficiali se tem că „atacurile militare ar putea slăbi protestele și ar putea mobiliza poporul iranian în spatele guvernului sau ar putea provoca Iranul să riposteze cu forță militară”.

France Info se întreabă dacă Reza Pahlavi, fiul fostului șah este o alternativă credibilă pentru Iran.

”La 65 de ani, el reprezintă speranța pentru unii iranieni. Reza Pahlavi avea doar 18 ani când tatăl său, Mohammad Reza Shah, a fost înlăturat de la putere.

De atunci, Reza Pahlavi trăiește în exil în Statele Unite.

În 2023, a fost în Israel și s-a întâlnit cu Benjamin Netanyahu. Aceasta contribuie la transformarea lui într-o figură controversată în Iran. Însă Reza Pahlavi suferă și din cauza amintirii poliției politice și a dictaturii exercitate de tatăl său. Reza Pahlavi și-a exprimat dorința de a se întoarce curând în Iran, odată ce revoluția iraniană, spune el, va triumfa”.

Disidentul iranian Mostafa Tajzadeh trimite un mesaj din celula sa din celebra închisoare Evin. Mesajul este preluat de publicația iraniană Iran Emrooz, citată de Courrier International.

El spune că, în Iran, „clerul trebuie să returneze puterea poporului”.

A sosit momentul ca toți cei care aspiră la un Iran prosper, liber și independent să ceară în unanimitate separarea instituțiilor religioase de cele politice”.

Însă situația este complicată, avertizează Corriere della Sera, citat de Eurotopics: 

„Cel mai important protector al regimului a fost întotdeauna corpul Gardienilor Revoluției, o «armată» paralelă, cu propria marină, divizie de rachete și servicii de informații. Grupul și-a construit o bază de putere proprie și unii observatori nu exclud posibilitatea ca într-o zi să-i înlocuiască oficial pe clerici. Conform unei alte interpretări, ei sunt cei care, practic, «îi țin ostatici pe ayatollahi».”