Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Există în ultimii ani o preocupare serioasă pe tema reindustrializării economiei românești. Desigur, termenul este pretențios, pentru că în pofida scăderii ponderii în PIB a sectorului industrial, trebuie să vedem că totuși industria rămâne cea mai puternică ramură a economiei românești cu o pondere de 18% în PIB urmată de comerț cu 17% din PIB.

Cu alte cuvinte, industria românească există și funcționează cu o pondere mult mai ridicată în economie decât în alte state europene. Desigur, în multe orașe ale țării s-a putut vedea cum fabrici vechi au fost dezafectate și în locul lor s-au construit cartiere rezidențiale sau spații comerciale moderne. Această transformare a dat senzația că există o regulă și anume aceea că se dărâmă fabrici și se construiesc mall-uri. De fapt, motivul pentru care unele fabrici din vechea economie socialistă au fost demolate este în primul rând economic și de lipsă de adaptare la o economie concurențială.

Sunt mulți promotori ai unei așa-numite reindustrializări, atât politiceni, cât și profesioniști. Cu toate acestea, nimeni nu a reușit să facă un plan realist de atragere a unor investitori în domeniul industrial, ci lucrurile s-au întâmplat atunci când investitorii au considerat că au în România o bună oportunitate pentru a-și dezvolta afacerea.

Investițiile în industrie au efecte pozitive pentru economie: contribuie la creșterea PIB și, în funcție de ramură, pot duce la scăderea deficitului comercial. De asemenea, în principiu, industria este un domeniu care produce valoare adăugată mare și drept consecință oferă salarii bune, peste media pe economia națională. Nu trebuie ignorate celelalte ramuri ale economiei, construcțiile sunt importante, serviciile au valoare adăugată mare, iar comerțul nu poate fi neglijat.

Am plecat de la ideea că economia primește un plus dacă un investitor construiește sau extinde o fabrică. De aceea, voi trece în revistă o parte dintre fabricile construite în România în ultimii doi ani. Astfel, grupul german Knauf a finalizat construcția la Târnăveni, județul Mureș, a unei fabrici de vată minerală de sticlă. Investiția a fost de 140 milioane de euro la care se adaugă o investiție de 88 milioane de euro în derulare la o fabrică de gips în localitatea Huedin, județul Cluj.

Firma germană de medicamente Stada a construit de la zero o fabrică în parcul industrial din Turda, județul Cluj, în care a investit 50 milioane de euro și a primit un ajutor de stat de aproximativ 21 milioane de euro. Produsele fabricate la Turda vor fi vândute și pe piețele europene.

Producătorul italian de electrocasnice DeLonghi a investit 40 de milioane de euro în fabrica din Satu Mare, a treia din România, ceea ce face ca țara noastră să fie cel mai mare producător de aparate de cafea al grupului italian în lume.

Grupul german Stihl a inaugurat anul trecut prima fabrică în România, la Oradea, cu o investiție de 125 milioane de euro, în care produce utilaje cu acumulatori.

PepsiCo a inaugurat un depozit automatizat la fabrica din Popești-Leordeni, o investiție de 100 milioane de dolari care deservește 17 țări europene. În fine, să mai menționăm și investiția producătorului român de lactate, Artesana, care a anunțat că a început construcția unei noi fabrici, o investiție care va ajunge la o valoare cuprinsă între 8 și 10 milioane de euro. Fabrica va fi construită la Tecuci, în județul Galați.

Evident, investițiile enumerate nu sunt singurele. Dar, pe de o parte, putem observa concentrarea companiilor în zona de vest a țării, iar, pe de altă parte, nu putem omite prezența semnificativă a investitorilor străini. Și o precizare: guvernele au avut o contribuție minoră la decizia companiilor de a investi. Meritul este într-o proporție foarte mare al acționarilor firmelor.

PSD îl susține fără rezerve pe ministrul Justiției Radu Marinescu, dupa ce acesta a fost acuzat de plagiat de jurnalista Emilia Șercan care sustine că mai mult de jumătate din teza de doctorat a acestuia este un plagiat. Dinspre seful guvernului nici o reactie , sunt insa reactii pe scena politica. Se intampla totul in contextul in care ministrul a declansat selecția procurorilor pentru șefia Parchetului General, a Direcției Naționale Anticorupție şi a DIICOT.

Declaratia a fost facuta in cadrul unui interviu, cu doi jurnaliști britanici cunoscuți, despre provocările pe care le are de înfruntat Republica Moldova în lupta cu propaganda rusă. Un sondaj realizat anul trecut arata ca moldovenii vor în Uniunea Europeană, dar nu vor unirea cu România și nici aderarea la NATO.

Deși este un subiect intens dezbătut, în special din cauza temerilor fermierilor, acordul ne oferă câteva avantaje strategice și economice extrem de clare. Pe de o parte, ne deschide niște piețe de export, pe de altă parte, consumatorul român va avea acces la produse mai ieftine, spune la RFI economistul Dragoș Cabat.  

Daca mai există totuși posibilitatea ca regimul de la Teheran să se prăbușească, discutam in aceasta seara. Reza Pahlavi, prințul moștenitor al Iranului îndeamnă la continuarea protestelor si spune ca e pregatit sa se intoarca in tara.

Jurnal de știri

Situațiile în care proprietarii de mașini hibride plătesc un impozit mai mare decât cei care au un autoturism mai poluant nu vor influența achiziția de vehicule prietenoase cu mediul. Iată ce spune la RFI specialistul în industria auto Ștefan Guga, în contextul controverselor apărute la acest început de an. El declară la emisiunea Planeta Verde că situațiile de acest gen ar trebui să fie teoretic simple excepții.

Ștefan Guga spune că ”sistemul arată în felul următor: pentru mașinile electrice se plătește 40 de lei, foarte puțin, pentru mașinile hibride care au un anumit nivel al emisiilor, că asta e important, reducerea este de maxim 30% și asta hotărăște Consiliul Local, dar variază și de la localitate la localitate, asta e important, depinde și de Consiliul Local ce priorități au autoritățile locale, deci s-a trecut de la o reducere de minim 50% la una de maxim 30% și apoi, pentru celelalte mașini, inclusiv pentru hibridele care poluează peste un anumit nivel se păstrează grila aceea cu puterea motorului și se introduce și un coeficient, în funcție de nivelul de poluare, de norma euro”.

El precizează că ”situația în care plătești mai mult impozit pentru o mașină hibridă, decât pentru o mașină cu motor cu combustie internă, nu este chiar corect să spunem că este o mașină poluantă, că și mașina hibridă poluează, diferența depinde de cât poluează și cât de puternică este mașina hibridă față de cealaltă. Putem, matematic vorbind, să avem o situație în care să avem o mașină hibridă cu motor foarte puternic, care are și emisii mari, deși este hibridă, deci mașinile hibride nu sunt neapărat prietenoase cu mediu, pe respectiva mașină să se plătească mai mult decât pentru o mașină mică, Euro 3, cu motor mic. Dacă luăm aceeași mașină, de aceeași dimensiune, de aceeași putere a motorului cu combustie internă, e greu de crezut că avem situații în care se plătește mai mult pentru hibridă”.

Ștefan Guga spune că ”unde s-a greșit enorm și unde se greșește constant în România este că se publică lucrurile astea cu două-trei săptămâni înainte să intre în vigoare, nici nu știi la ce să te aștepți și după aceea și în spațiul public se rostogolesc tot felul de... cum e chestia asta că plătești, dar sigur, în situații excepționale pot fi și lucruri care par aberante, dar dacă te uiți mai aproape nu sunt, că totuși sunt niște formule, e un tabel, aplici niște coeficienți și asta este, dar greșeala majoră este că se fac lucrurile pe ultima sută de metri”.

Jurnal de știri

România trebuie să militeze pentru îmbunătățirea acordului UE-Mercosur, declară într-un interviu la RFI eurodeputatul PSD Victor Negrescu. Vicepreședintele Parlamentului European afirmă că fermierii au fost tratați ca cetățeni de rang secund.

Victor Negrescu, despre acordul Mercosur: ”Acest document nu cuprinde toate garanțiile cerute de către sectorul agricol european, cerute de către fermierii români, mai exact, nu avem detalii suficiente despre controalele care vor fi efectuate cu privire la produsele neconforme, nu avem un mecanism de sprijin pentru fermierii afectați de acest acord comercial”.

În opinia sa, ”nu a existat o analiză de impact în România privind acordul Mercosur, nu a existat o strategie comercială pentru a câștiga noi piețe oferite de acest acord Mercosur, am criticat lipsa de transparență privind procesul decizional, am criticat lipsa de disponibilitate de a dialoga cu fermierii și faptul că fermierii au fost tratați ca fiind, nu știu, cetățeni de rang secund, ceea ce nu este normal, am criticat lipsa de dialog între ministere”.

Eurodeputatul PSD spune că ”în continuare, România trebuie să militeze pentru îmbunătățirea acestui text. Avem această anexă care se negociază în următoarele zile”.

Procesul împotriva fostului oligarh Vladimir Plahotniuc care are loc acum în Republica Moldova va fi un test pentru justiția moldovenească și va arăta dacă reformele din ultimii ani au fost eficiente. O corespondență de Liliana Barbăroșie.

- Operaționalizarea Tribunalului pentru Ucraina, democrația locală, statul de drept și combaterea dezinformării – prioritățile Republicii Moldova pentru președinția pe care o deține la Consiliului Europei, declară invitata de astăzi a Moldova Zoom, ambasadoarea Daniela Cujbă, reprezentanta permanentă a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei. Un interviu realizat la Strasbourg de Valeria Vițu.

- Nicușor Dan acuză un nivel mare de dezinformare în presa românească. Spune că va crea un departament care va lupta cu dezinformarea. Și Maia Sandu spune că se confruntă cu știri false în spațiul public. Președinta de la Chișinău s-a adresat chiar și în judecată împotriva celor pe care îi acuză de răspândirea informațiilor false. Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

- Cetățenii Republicii Moldova vor economisi mai mult de 180 milioane de euro anual datorită programului Uniunii Europene „Roaming ca acasă”.

- Tot din acest an Republica Moldova se alătură oficial programului Europa Creativă.

- Președinta Maia Sandu, a transmis un mesaj de susținere a protestatarilor din Iran.

- Președinta Republicii Moldova declară pentru anul trecut venituri de puțin sub 500 de mii lei moldovenești, echivalentul a 25 mii de euro, din salariu și deplasările externe pe care le-a avut.

- Republica Moldova a avut un weekend geros, cu temperaturi de minus 15 grade noaptea, iar frigul și ninsorile vor continua și săptămâna care a început.

Cetățenii Republicii Moldova vor economisi mai mult de 180 milioane de euro anual datorită programului Uniunii Europene „Roaming ca acasă”. Republica Moldova și Ucraina sunt primele state candidate la aderarea la Uniunea Europeană care au devenit, începând cu 1 ianuarie, membri cu drepturi depline al spațiului „Roaming ca acasă”, ceea ce înseamnă că toate tarifele de roaming cu statele UE vor fi eliminate.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării de la Chișinău spune că „Roaming ca acasă” nu înseamnă doar tarife reduse, ci și beneficii structurale pentru economie și societate, inclusiv efecte asupra turismului, a mobilității forței de muncă, educației și incluziunii sociale. Nu în ultimul rând – familii mai conectate și o diasporă mai aproape de cei de acasă.

Programul „Roaming ca acasă” este și un semnal clar că Uniunea Europeană este deschisă pentru integrarea Republicii Moldova în spațiul european nu doar politic, ci și economic și digital.

***

Tot din acest an Republica Moldova se alătură oficial programului Europa Creativă, ceea ce constituie o oportunitate importantă de a consolida cooperarea și parteneriatele culturale dintre organizațiile din România și Republica Moldova, în context european.

***

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj de susținere a protestatarilor din Iran. „Moldova este solidară cu ei”, a subliniat șefa statului într-un mesaj pe platforma X. „Mă gândesc la oamenii curajoși din Iran care își ridică vocile pentru libertate, demnitate și alegeri democratice. Determinarea lor de a-și modela propriul viitor răsună mult dincolo de granițele lor. Moldova este solidară cu ei”, se arată în mesajul publicat de Maia Sandu.

***

Președinta Republicii Moldova declară pentru anul trecut venituri de puțin sub 500 mii lei moldovenești, echivalentul a 25 mii de euro, din salariu și deplasările externe pe care le-a avut. Conform declarației de avere depuse la Autoritatea Națională de Integritate, salariul președintei este de puțin peste 1100 de euro pe lună. În document, Maia Sandu a indicat și 3300 euro obținuți ca prejudiciu moral după câștigul unui proces de judecată. La capitolul bunuri, Maia Sandu a indicat un apartament cu două camere în Chișinău, cumpărat în 2003, iar pe contul bancar Maia Sandu are echivalentul a aproximativ 1000 de euro.

***

Republica Moldova a avut un weekend geros, cu temperaturi de minus 15 grade noaptea, iar frigul și ninsorile vor continua și săptămâna care a început.

Circulația pe drumurile naționale se desfășoară în condiții de iarnă, fără dificultăți majore, a anunțat Administrația Națională a Drumurilor.

Oamenii sunt sfătuiți să-și ia toate măsurile de precauție, iar șoferii să circule cu maximă prudență.

Pompierii atrag atenția asupra respectării regulilor antiincendiare la exploatarea surselor de încălzire a locuințelor.

Iar salvatorii îndeamnă cetățenii să evite desfășurarea oricăror activități pe gheața lacurilor și râurilor, precum și pescuitul la copcă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului situațiilor de urgență, Liliana Pușcașu.

***

În condiții de ger, există riscul ca râul Nistru să înghețe, ceea ce ar putea bloca circulația bacului în zona Molovata, care face legătura mai multor sate moldovenești din Transnistria cu restul teritoriului Republicii Moldova. Astfel sunt practic tăiate căile de aprovizionare ale satelor Molovata Nouă, Cocieri, Vasilevca și Corjova din stânga Nistrului, sate care nu se supun administrației separatiste din Transnistria.

Potrivit administratorului Întreprinderii de Stat „Bacul Molovata”, Vitalie Gațcan, bacul nu este proiectat să circule în condiții de îngheț sever, iar continuarea activității depinde de evoluția temperaturilor și de grosimea stratului de gheață.

Dacă ai pus globurile în cutii, dar încă ai bradul natural în casă, în loc să-l arunci la gunoi, refolosește-i toate părțile. 

Acele și crenguțele pot fi transformate în hrană pentru plante, iar trunchiul poate deveni un suport pentru flori sau lemn de foc, dacă locuiești la casă.

În unele orașe, brazii sunt colectați și transformați în compost sau material pentru spații verzi, reducând astfel risipa de după sărbători. Consultă site-ul primăriei tale și vezi dacă se întâmplă și la tine.

Jurnal de știri