Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Guvernul Bolojan a tăiat peste 25.000 posturi ocupate. Aproape 18.000 sunt, însă, tăieri de la sectorul "prioritar" Educație, în timp ce a crescut numărul la Mediu, CCR, Curtea de Conturi, Președinție și chiar SGG (Profit.ro) - Prima mare reformă administrativă a Guvernului Bolojan. Zeci de instituții dispar din agricultură, sute de șefi își pierd funcțiile (Europa Liberă) - Ultimele nume vehiculate la șefia serviciilor secrete: Cătălin Predoiu și Mircea Abrudean, susținuți de PNL la SRI / Gabriel Zbârcea, varianta lui Nicușor Dan, a picat / PSD are cel puțin trei nume pentru SIE, dar favorit este în continuare Marius Lazurcă – surse  (G4Media)

Președintele Nicușor Dan a anunțat, la întoarcerea din Franța cu o aeronavă C‑27J Spartan, că zborul său a fost escortat în spațiul aerian elvețian de două avioane F‑18, ca un gest de apreciere pentru sprijinul oferit de România în transportul victimelor incendiului de la Crans‑Montana, informează Adevărul. Jurnalistul român Patrik Andre de Hillerin a cerut un punct de vedere oficial din partea autorităților elvețiene, iar răspunsul primit de la Ministerul Apărării din Elveția ar contrazice interpretarea președintelui și a ministrului Apărării. Șeful statului a reacționat, prezentând convorbirea dintre pilotul aeronavei Spartan și controlorul de trafic din Zürich.

În înregistrare se aude cum controlorul de trafic elvețian transmite că aeronava președintelui va fi interceptată de către Forțele Aeriene Elvețiene „pentru a vă mulțumi pentru eforturile voastre privind Crans-Montana”.

 „Este inadmisibil nivelul de dezinformare la care a ajuns o parte a presei române. Am respectat întotdeauna și voi continua să respect jurnalismul onest, chiar și atunci când acesta m-a criticat. Însă a-l acuza pe Președintele României de minciună în legătură cu un gest simbolic de respect al unui alt stat reprezintă un atac la adresa imaginii și credibilității țării noastre”, a scris șeful statului, după miezul nopții, într-o postare pe Facebook.

Numărul posturilor ocupate în sectorul public a scăzut semnificativ în primele cinci luni de mandat ale guvernului condus de Ilie Bolojan, dar această reducere, cu peste 25.000 de posturi, a aparatului bugetar s-a realizat în cea mai mare parte pe seama profesorilor, arată datele analizate de către Profit.ro.

Cele mai mari tăieri de posturi ocupate în mandatul guvernului Bolojan 

• Educația a pierdut 17.920 de posturi ocupate 
• Poliția și Jandarmeria (MAI) au pierdut 2.020 de posturi ocupate 
• Primăriile (autorități executive locale) au pierdut 1.782 de posturi ocupate
•  Ministerul Finanțelor (Finanțe, ANAF și Vamă) a pierdut 433 de posturi ocupate 

Creșterile de personal în guvernarea Bolojan (în unele cazuri, creșterile pot fi determinate de preluarea în subordine a unor structuri) 

• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor +78 posturi ocupate 
• Curtea de Conturi +76 
• Curtea Constituțională +20 
• Ministerul Afacerilor Externe +20 
• Serviciul de Telecomunicații Speciale +19 
• Administrația Prezidențială +12 
• Serviciul de Protecție și Pază +7 
• Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pt. Siguranța Alimentelor +6
• Consiliul Economic și Social +5 
• Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților +2 
• Academia Oamenilor de Știință din România +2 
• Secretariatul General al Guvernului +1

Informațiile pe scurt:

Cinci instituții centrale și 68 de structuri teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) vor dispărea, iar atribuțiile lor sunt preluate de alte structuri deja existente.

Guvernul a aprobat pe 30 decembrie 2025 o Ordonanță de Urgență (OUG) care prevede desființări de instituții și comasări care vor duce la eliminarea a peste 200 de funcții de conducere, dar fără concedieri.

Statul speră ca astfel să facă, anual, economii de peste 140 de milioane de lei.

Pe larg, pe pagina Europei Libere.

Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, și președintele Senatului, Mircea Abrudean, sunt susținuți de PNL la șefia Serviciului Român de Informații, iar pentru șefia Serviciului de Informații Externe sunt vehiculate din partea PSD cel puțin trei nume- Vasile Dâncu, Claudiu Manda și europarlamentarul Andi Cristea, însă favorit este în continuare consilierul prezidențial Marius Lazurcă, au declarat pentru G4Media.ro surse apropiate discuțiilor.

Potrivit acestora, varianta susținută inițial de președintele Nicușor Dan pentru șefia SRI, avocatul Gabriel Zbârcea, a picat din cauza simpatiile sale neo-legionare. PSD dar și PNL au refuzat din start propunerile avansate de Nicușor Dan, iar ulterior, liderul social democrat Sorin Grindeanu a vorbit despre refuzarea unor „personaje care se identifică cu discursul partidului extremist AUR”.

Florin Vlădică (care activează în Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială) a fost și el vehiculat pentru șefia SRI, dar potrivit surselor G4Media.ro are șanse mici de a fi propus, neavând sprijinul PNL.

”S-a mai făcut un pas în numirea șefilor de servicii. Președintele va numi șefi conveniți cu toate partidele din coaliție. Este de așteptat ca numirea pentru șefia SRI să fie susținută de PNL, iar SIE să rămână unui candidat agreat și de PSD”, au declarat sursele G4Media.ro. La șefia SIE a mai fost vehiculat și numele senatorului PNL, Alexandru Muraru, dar aceasta este cotat cu șanse mici de a fi propus deoarece este puțin probabil ca PNL să facă numiri la ambele servicii de informații.

Jurnal de știri

O prioritate cumplită pentru anul 2026 este reforma reală în toate sectoarele publice, declară într-un interviu la RFI fostul premier Theodor Stolojan. El critică de asemenea complicitățile politice care au blocat reforma.

Theodor Stolojan, despre reforme: ”Anul trecut a avut loc partea cea mai simplă, creșterea unor impozite și taxe, în timp ce reforma administrației publice s-a împotmolit, din cauza opoziției partidelor din coaliția de guvernare, PSD-ul fiind în frunte”.

Despre premierul Ilie Bolojan: ”Această schimbare de optică pentru administrația publică e o reformă cumplit de grea. Domnul premier Bolojan a încercat să facă ceva, dar deocamdată, rezultatul e aproape zero”.

Despre deficitul bugetar în 2026: ”Dacă nu stabilizăm reducerea deficitului bugetar în anul 2026, ne pierdem credibilitatea (...). Avem această coterie transpolitică la nivel local și la nivel central care iată, a întârziat nepermis de mult această etapă a reformei în administrația publică”.

Jurnal de știri

Întrebarea revine puternic în presa internațională după ce președintele american Donald Trump și-a reiterat amenințările cu preluarea insulei. Mai mulți lideri europeni și-au exprimat opoziția față de această mișcare. Dar semnalul lui Trump trebuie luat în serios, avertizează comentatorii.

Săptămânalul german Die Zeit concluzionează:

„Am intrat în era neoimperialismului. Până acum, sarcina principală a UE a fost de a-l descuraja pe imperialistul rus Vladimir Putin. Acum trebuie să învețe cât mai repede posibil să-l descurajeze și pe imperialistul Donald Trump.” (Sursa: Eurotopics).

Le Monde consideră că anexarea forțată a insulei ar da o lovitură fatală Alianței Nord-Atlantice: 

”Ar fi o victorie răsunătoare acordată Rusiei lui Vladimir Putin de către Statele Unite ale lui Donald Trump, fără a costa Moscova nici măcar o dronă. Europenii trebuie să se bazeze pe aliații lor rămași din Congresul SUA și pe o opinie publică americană covârșitor de angajată în relația transatlantică pentru a restabili un pic de bun simț. Este în interesul tuturor”.

Forbes remarcă faptul că secretarul de stat Marco Rubio spune că Trump încă speră să cumpere Groenlanda, acest lucru fiind de preferat în locul acțiunii militare, în timp ce prim-ministrul danez avertizează că un atac riscă să pună capăt alianței NATO.

La rândul său, partidul de guvernământ din Groenlanda, Demokratia, a declarat încă din martie 2025 că insula nu este de vânzare.

Acum vom vedea dacă Europa este pregătită să-și apere suveranitatea, conchide Le Figaro:

„Donald Trump ar putea considera Groenlanda o pradă ușoară. Suveranitatea Danemarcei? Un aliat docil înarmat cu arme americane pe care nu le poate folosi fără acordul Washingtonului.

Așadar, Europa este cea care se confruntă acum cu o provocare. Momentul adevărului se apropie: în urma tarifelor unilaterale și a subjugării NATO, Europa se confruntă acum cu testul suprem.”

Financial Times explică de ce amenințările lui Trump ar trebui luate în serios:

„În primul rând, pentru că ar fi ușor.  Ar dura o oră sau două și nu ar risca victime americane. Rezistența danezilor ar fi sinucigașă. În al doilea rând, adăugarea Groenlandei la portofoliul său ar fi profitabilă. Anexarea ar fi bine primită de ideologii MAGA, deoarece ar ucide NATO dintr-o singură lovitură.”

Pentru Foreign Policy, anexarea Groenlandei s-ar putea transforma într-o catastrofă strategică.

”O încercare a Statelor Unite de a revendica insula ar putea scăpa rapid de sub control. Iar pentru cei care consideră alianța cu Statele Unite drept cel mai mare atu în această perioadă de tensiuni geopolitice crescânde, punerea în pericol a acestei alianțe ar fi o manevră sinucigașă, fără precedent în istoria modernă”.

Comentând capturarea petrolierului-fantonă rusesc Bella 1 sau Marinero în Atlanticul de Nord, The New York Times consideră că ”această evoluție adâncește confruntarea dintre Statele Unite și Rusia. Americanii urmăreau petrolierul de săptămâni întregi, după ce acesta a încercat să evite o blocadă parțială din jurul Venezuelei”.

Politico notează că preluarea navei Bella este un semn clar că administrația intenționează să mențină presiunea asupra Venezuelei.

”Administrația a lucrat pentru a impune un embargou asupra navelor sancționate ca parte centrală a campaniei de presiune de când Garda de Coastă a SUA a abordat în decembrie nava Skipper, care purta pavilion rusesc”.

Pe un fond de tensiuni geopolitice crescute, președintele Donald Trump a lansat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, un mesaj ciudat cu privire la trecutul și viitorul Alianței Nord-Atlantice. El și-a exprimat neîncrederea că aliații din NATO ar sări în ajutorul Statelor Unite. Totuși, istoria îl contrazice.

Mesajul este scris cu multe majuscule, în stilul bombastic deja cunoscut al liderului american:

”Amintiți-vă, pentru toți acei mari fani NATO, erau la 2% din PIB și majoritatea nu își plăteau facturile, PÂNĂ CÂND AM VENIT EU.

SUA, în mod prostesc, plătea pentru ei! Eu, respectuos, i-am dus la 5% PIB, ȘI AU PLĂTIT, imediat. Toată lumea spunea că nu se poate face asta, dar s-a putut, pentru că, dincolo de orice altceva, toți sunt prietenii mei. Fără implicarea mea, Rusia ar fi deținut TOATĂ UCRAINA chiar acum.

Rețineți, de asemenea, că eu singur AM ÎNCHEIAT 8 RĂZBOAIE, iar Norvegia, membră NATO, a ales în mod prostesc să nu-mi acorde Premiul NOBEL pentru Pace. Dar asta nu contează!

Ceea ce contează este că am salvat milioane de vieți. RUSIA ȘI CHINA NU AU NICIO FRICĂ DE NATO FĂRĂ STATELE UNITE ȘI MĂ ÎNDOIESC CĂ NATO AR FI ACOLO PENTRU NOI DACĂ CHIAR AM AVEA NEVOIE DE EI. TOȚI SUNT NOROCOȘI CĂ AM RECONSTRUIT ARMATA NOASTRĂ ÎN PRIMUL MEU MANDAT ȘI CONTINUĂM SĂ O FACEM.

Vom fi mereu acolo pentru NATO, chiar dacă ei nu vor fi acolo pentru noi. Singura națiune de care China și Rusia se tem și o respectă este SUA RECONSTRUITA DE DJT.

FACEȚI AMERICA DIN NOU MARE!!!

Președintele DJT”. (Majusculele sunt cele folosite de autor).

Ei bine, mesajul nu este doar plin de bizarerii – cum ar fi acela că statul norvegian i-ar fi refuzat Premiul Nobel pentru Pace. I l-a refuzat un comitet independent, fără vreo legătură cu guvernul norvegian.

Nu e clar de ce Ucraina ar fi fost complet cucerită de Rusia fără Donald Trump. Ceea ce știm este că SUA, sub Donald Trump, a oprit sprijinul militar către Ucraina atacată. Iar cea care suportă greul cheltuielilor este Europa, care cumpără pe banii ei armele americane furnizate Kievului. Tot Europa este cea care finanțează, cu 90 de miliarde de euro, cheltuielile statului ucrainean.

Donald Trump are dreptate când spune că a presat pentru creșterea cheltuielilor militare ale membrilor Alianței. Dar aceasta este și o urmare a fricii aliaților europeni că vor fi lăsați singuri de către Statele Unite în fața Rusiei. Este, într-o anumită  măsură, un semn al scăderii încrederii în aliatul american. Tocmai Donald Trump a pus sub semnul întrebării, în diferite ocazii, viitorul Statelor Unite în cadrul NATO.

În sfârșit, Donald Trump lansează un mare neadevăr atunci când spune că aliații nu sunt gata să sară în sprijinul Statelor Unite.

Celebrul Articol 5 din Tratatul NATO a fost activat o singură dată, și tocmai în sprijinul Statelor Unite, după atentatele de la 11 septembrie 2001.

Aliații au pornit cu toții, alături de Statele Unite, în războiul împotriva terorismului. România, care la acea dată nu era stat membru NATO, și-a asumat obligații ca și cum ar fi făcut parte din alianță. Circa 30.000 de militari români au fost trimiși, prin rotație, în teatrul de război din Afganistan. Dintre aceștia, 27 și-au pierdut viața.

Probabil că Donald Trump nu a știut sau a uitat aceste mici detalii ale istoriei.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

„Nicușor Dan, data viitoare când ești la Paris, du-te la Airbus și cumpără un avion prezidențial. Ne facem de râs” (HotNews) - SRI a evitat să explice cum va interveni legal în procesul luptei împotriva corupției, conform noii Strategii de Apărare a Țării. Procuror: ar trebui schimbată legea de funcționare a serviciului (Libertatea) - Val de îmbolnăviri așteptat în următoarele zile: „Presiunea pe cabinetele medicale va fi uriașă” (Adevărul)

„Povestea cu avionul prezidențial se lălăie de mai bine de 10 ani. Este momentul să avem un avion prezidențial”, scrie Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj și directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România, într-un articol de opinie găzduit de HotNews. El are un îndemn explicit pentru președintele Nicușor Dan, argumentând că în ritmul acesta „ne facem de râs”.

Opinia lui Dragoș Damian vine în contextul în care aeronava militară Spartan, care l-a dus președinte la Paris, a rămas blocată din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Nicușor Dan s-a întors în țară cu o întârziere de 24 de ore.

Șeful statului a anunțat că va face demersuri pentru achiziționarea unei aeronave prezidențiale „la momentul potrivit”, dar că „nu e momentul acum”.

Creșterea impozitelor pe proprietate (în afara erorilor aberante generate din neatenția funcționarilor și care sunt corectabile) este - chiar dacă nu ne place să știm că avem mai multe dări de achitat la stat - o măsură necesară.

Pentru o țară în care sunt mulți cetățeni cu venituri mici, orice procent în plus adăugat la impozitele pe casă și autoturisme este un efort, desigur.

Pentru deținătorii de proprietăți multiple și cu suprafețe mai mari, impactul este considerabil. La fel și în cazul firmelor. 

Cu toate acestea, calcule simple arată că pentru locuințe de 70-80-90 de metri, situate în zonele centrale ale orașelor (inclusiv București) se ajunge la echivalentul a 10-12-15-20 de euro / lună impozit datorat bugetului local.

Sumele sunt infime, în comparație cu cele din mai toate țările vestice.

Jurnalistul Alex Livadaru consideră stranie poziționarea cetățenilor:

- doresc servicii ale primăriei de calitate (parcuri, căldură, mobilier stradal, școli, spitale finanțate local), dar nu sunt de acord să achite acei 10 euro/ lună pentru asta.

- se opun creșterii de orice fel a taxelor și impozitelor pentru bugetul local, dar se arată total îngăduitori cu risipa bugetelor locale.

Dumneavoastră, cetățeni plătitori de taxe și impozite, oameni cu drept de vot, ce alegeți să se întâmple cu banii dumneavoastră după ce vi s-au crescut dările?

Preferați să vă schimbe primarul bordurile a doua oară în ultimii 5 ani, să vă pună pavele la ieșirea din bloc, sau să vă țină copiii la școală după ore și să le dea o masă caldă?, întreabă co-fondatorul Republica.

Președintele Nicușor Dan a anunțat, la sfârșitul lunii noiembrie, la tribuna Parlamentului, unde a prezentat viitoarea Strategie de Apărare a Țării, că în cadrul SRI se va forma o unitate specială care va avea rolul de a culege informații despre fenomenul corupției. Având în vedere că Legea nr. 14/1992 de organizare și funcționare a SRI nu prevedere în mod expres combaterea corupției ca atribuție legală pentru acest serviciu de informații, Libertatea a solicitat SRI să clarifice fundamentul legal în baza căruia instituția se va implica în procesul de colectare de informații ce prezintă suspiciuni de corupție. 

Numărul cazurilor de gripă continuă să crească, în condițiile în care vârful valului de îmbolnăviri nu a fost încă atins chiar dacă sezonul a debutat cu două-trei săptămâni mai devreme.

În perioada sărbătorilor de iarnă au fost raportate cazuri de gripă clinică în toate județele, cele mai multe fiind în municipiul București (1.475) și în județele Cluj (903), Buzău (739), Constanța (693), Prahova (658), Bihor (656) și Suceava (639).

Dr. Gindrovel Dumitra, medic primar medicină de familie, coordonator al grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), a declarat pentru „Adevărul” că valul de îmbolnăviri va continua să crească, iar presiunea pe cabinetele medicale va fi și mai mare odată cu revenirea în colectivitate, indiferent că e vorbă de școală, în cazul copiilor, adolescenților și tinerilor, sau de serviciu, în cazul adulților.

Deși în acest sezon gripal, până la această dată, numărul celor care s-au vaccinat este cu aproximativ 100.000 mai mare comparativ cu sezonul precedent, este în continuare insuficient pentru a putea vorbi de o protecție eficientă la nivelul întregii populații aflate la risc.

Jurnal de știri

Profesorul Sergiu Mișcoiu spune într-un interviu la RFI că operațiunea militară americană din Venezuela, soldată cu capturarea dictatorului Nicolas Maduro, este un precedent periculos și o violare a Dreptului internațional de către SUA.

Sergiu Mișcoiu, despre intervenția militară a SUA din Venezuela: ”Pot fi invocate mai multe argumente și singurul argument care poate face sens este acela că președintele Maduro nu este un președinte ales în mod legitim, ci un președinte care a asumat puterea sub forma unei uzurpări a acesteia și că acesta a fost dus în fața justiției americane ca un inculpat, la fel ca orice narcotraficant din America Latină, care a fost până acum judecat de justiția americană, dar acest argument ar ține doar în măsura în care ar fi existat în tot acest timp, de la alegerile din iulie 2024, un președinte în exil ales, recunoscut, cu un Guvern care să emită acte normative, deci să fie simulată existența unei președinții reale a Venezuelei în exil”.

În opinia sa, ”este un precedent periculos, pe acțiune unilaterală, cu, trebuie spus în mod limpede, violarea dreptului internațional de către SUA”.

Despre poziția UE legată de situația din Venezuela: ”Uniunea Europeană este într-o situație dificilă, pentru că ea este apărătoarea democrației internaționale, a Dreptului și primatului păcii la nivel internațional, în doctrina UE nu apare niciunde nici conceptul de sfere de influență, nici alte concepte cu care lucrează marile puteri, din contră, pare a fi partizana democrației prin Drept și a Dreptului internațional, cu respectarea suveranității popoarelor lumii. Or ceea ce a făcut Donald Trump în Venezuela vine evident împotriva acestor principii. UE nu-și permite acum să strice relațiile cu Trump”.

Jurnal de știri