Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Efectul „M-a sunat Lia”: val de procese-blitzkrieg împotriva Guvernului la Curtea de Apel București, din partea unei avocate AUR, cu termene fixate de pe o zi pe alta, ceea ce a provocat și o reacție din partea Curții de Apel, scrie g4media.ro.

Dublă măsură la Curtea de Apel București: dosarele avocatei AUR, luate peste rând la fixarea termenului de judecată. Toate celelalte dosare au primit termene mai lungi - ne informează Liviu Avram

Avocata Silvia Uscov, membră a partidului extremist AUR, pare să se bucure de favorurile conducerii Curții de Apel București: dosarele pe care ea le-a înregistrat pe 31 decembrie anul trecut au primit un termen extrem de scurt, de numai patru zile – și acelea nelucrătoare – urmând a fi judecate pe 5 ianuarie.

Asta în vreme ce toate celelalte dosare având același obiect (suspendare executare act administrativ), înregistrate în ultima săptămână din decembrie, au primit termene mai lungi sau nici măcar nu au primit încă un termen de judecată.

Curtea de Apel București a reacționat duminică la materialul G4Media „Efectul «M-a sunat Lia»: val de procese-blitzkrieg împotriva Guvernului la Curtea de Apel București, cu termene fixate de pe o zi pe alta”, susținând printr-un comunicat că termenele de judecată „au fost stabilite în baza unor obligații legale și a caracterului de urgență al cauzelor”.

De asemenea, Curtea de Apel București susține că „cererile de suspendare a executării actelor administrative, formulate în temeiul Legii contenciosului administrativ, se judecă de urgență și cu precădere, cu termene scurte, justificate de efectele imediate ale actelor contestate”.

Au fost în total 20 de asemenea dosare, dar numai trei dintre acestea au primit termen pe 5 ianuarie: cele ale avocatei Silvia Uscov, toate înregistrate pe 31 decembrie, prin care această contestă numirea, astă vară, a doi judecători ai Curții Constituționale (Mihai Busuioc și Dacian Dragoș) și formarea de către premierul Bolojan a grupului de lucru privind legile Justiției.

Următoarea „favorită” a Curții de Apel pare să fie avocata Elena Radu, șefa asociației „Coaliția pentru apărarea statului de drept”, care contestă și ea grupul de lucru constituit la guvern. Aceasta a depus acțiunea pe 23 decembrie și a primit termen pe 8 ianuarie.

Toate celelalte 16 acțiuni introduce pe rolul Curții de Apel în intervalul 23-31 decembrie fie au primit termene de judecată dincolo de 13 ianuarie, fie încă nu au primit deloc.

Sinecuriada 2026. Funcțiile plătite cu până la 50.000 de lei lunar pe care le împarte coaliția - Cotidianul

Nou al an aduce pentru coaliție noi împărțiri de funcții-cheie în statul român, unele fiind generatoare de venituri mari.

În primul rând, va fi un an al schimbărilor la nivelul Curții de Conturi. După plecarea lui Mihai Busuioc la CCR, pe poziția vacantă de președintă, pentru restul de mandat de un an, a fost numită Mirela Călugăreanu.

În toamnă Parlamentul va decide atât noul președinte al Curții, cât și noul președinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi. În acest al doilea caz expiră mandatul de nouă ani al lui Lucian Vlădescu. Conform ultimei declarații de avere, din 2025 pentru anul 2024, Vlădescu a încasat de la instituție 432.597 de lei, ceea ce înseamnă o medie lunară de 36.000 de lei.

Familia lui George Sergiu Niculescu, șeful ANRE, face afaceri în domeniul energiei cu doi foști securiști bulgari - Libertatea

Liberalul George Sergiu Niculescu a fost numit în funcția de președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în aprilie 2023. Până atunci, începând cu 2016, partidul l-a mai sprijinit să ocupe poziții de consilier județean la Constanța, prefect al județului Constanța și secretar de stat în Ministerul Energiei.

Politica i-a adus și o serie de posturi ca membru în consiliile de administrație sau de  supraveghere ale companiilor de stat Administrația Porturilor Maritime, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz sau Damen Shipyards Mangalia SA.

Domnul Niculescu a absolvit Facultatea de Drept și a mai urmat câteva cursuri care i-au adus niște certificate în domeniul agricol și apoi a făcut un master la ASE legat de afacerile cu energie. Și, bineînțeles, a absolvit și Colegiul Național de Apărare. Legăturile cu domeniul energetic le are mai mult datorită asocierii sale în firme care se ocupă cu energia. 

Operațiunea americană soldată cu răpirea liderului venezuelean Nicolas Maduro a reprezentat, fără îndoială, subiectul numărul unu al începutului de an. Presa internațională analizează situația.

Le Monde notează că răpirea lui Nicolas Maduro este o demonstrație de forță a lui Donald Trump și un mesaj transmis întregii lumi.

Deși pretextul intervenției este lupta împotriva narco-terorismului, Donald Trump nu a ascuns că obiectivul principal este accesul la resursele de petrol ale Venezuelei.

Pentru ziarul francez Libération, ”Donald Trump se preface a fi polițist, dar nu este altceva decât un incendiator.

Președintele american duce o cruciadă ideologică și egoistă, în timp ce pune ochii pe petrolul Venezuelei. O democrație nu ar trebui să facă asta”.

”Dreptate în Venezuela”, este titlul pe care îl regăsim în The Washington Post:

”Milioane de oameni din întreaga lume, mai ales în Venezuela, au sărbătorit  căderea dictatorului Nicolás Maduro. Ceea ce s-a întâmplat la Caracas a fost o reamintire clară a faptului că toate capacitățile militare, de informații și cibernetice ale Americii sunt de neegalat”.

De partea sa, The New York Times, denunță un atac „ilegal și prost gândit”, ale cărui consecințe s-ar putea dovedi dezastruoase. Ziarul amintește că, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, Washingtonul a organizat un joc de război pentru a simula înlăturarea lui Maduro. Rezultatul: „Haosul și violența erau susceptibile să cuprindă Venezuela”.

Pentru ziarul italian Avvenire, definiția „America pe primul loc” este exact ceea ce Donald Trump susține că este.

”Și, de acum, aceasta include și atacarea unei țări străine pentru a obține acces la petrolul acesteia.

Iar revista americană The Atlantic consideră că atacul reprezintă ”cea mai îndrăzneață decizie de politică externă luată de Trump în oricare dintre mandatele sale - mai semnificativă decât asasinarea lui Qassem Soleimani, comandantul Gărzii Revoluționare Iraniene, în 2020.

Mai îndrăzneață chiar decât atacul asupra instalațiilor nucleare iraniene de anul trecut.

Dar decizia rămâne una incoerentă: facțiunea MAGA a Partidului Republican denigrează schimbările de regim.

Maduro a fost un lider autoritar și o pacoste pentru poporul venezuelean.

Dar cum putem înțelege acest gest? America este dispusă să arunce bombe asupra instalațiilor nucleare iraniene și să-l răpească pe un dictator, dar nu vrea să continue să ofere fonduri pentru apărarea Ucrainei, chiar dacă acest lucru nu pune în pericol niciun soldat american.

O interpretare a politicii externe „America First” este ca o stație intermediară între izolaționismul propriu-zis și neo-conservatorism: administrația Trump intervine acolo unde poate face acest lucru cu ușurință și fără consecințe imediate. Dar evită angajamentele pe termen lung ”.

Jurnal de știri, cu Georgia Pietreanu

Stadioanele au evoluat de-a lungul timpului într-un mod uimitor. Muzeul MAXXI din Roma a dedicat o expoziție în care stadioanele au fost descrise din mai multe puncte de vedere: arhitectonic, antropologic, politic, economic, cultural și artistic.

Construcții urbane impunătoare, stadioanele joacă roluri variate în viața orașelor și a locuitorilor lor. Muzeul MAXXI din Roma dedică o amplă expoziție stadioanelor privite din multiple puncte de vedere: arhitectonic, antropologic, politic, economic, cultural și bineînțeles artistic.

Urmând un parcurs cronologic expoziția prezintă evoluția acestor edificii în timp și spațiu.

În Grecia antică stadionul reprezenta o unitate de măsură pentru cursele de sprint, dar și locul sacru în care jocurile sportive erau dedicate lui Zeus. În Roma antică el a pierdut dimensiunea spirituală, devenind arenă de divertisment al maselor datorită căreia s-a născut binecunoscuta expresie: pâine și circ.

Demn de reținut este faptul ca odată cu declinul Imperiului Roman și ascensiunea creștinismului stadioanele și-au pierdut rolul public timp de cincisprezece secole. Competițiile sportive și manifestările de masă s-au diminuat și s-au mutat în piețele publice sau pe terenuri extraurbane.

Abia în secolul XIX a apărut din nou ideea de a crea în orașe structuri specific dedicate competițiilor sportive.

Noțiunea de stadion modern este legată de numele arhitectului scoțian Archibald Leitch 1865-1939 care a conceput primele spații sportive închise ca structuri strict funcționale alcătuite în principal din lemn și metal. Cu timpul, evoluția stadioanelor a fost marcată de inovații cum ar fi lumina artificială care a extins orarele de funcționare a acestora, a atras un număr ridicat de spectatori ceea ce a condus la ridicarea veniturilor cluburilor sportive. Odată cu inventarea betonului armat terenurile sportive au căpătat o formă monumentală. Astfel ele au devenit puncte de reper pentru anumite cartiere dar și teatre pentru evenimente care au depășit domeniul sportiv.

În secolul XX stadioanele au început să intre din ce în ce mai mult în relație cu locuitorii

Arenele, întruchipează un orgoliu civic dând expresie emoțiilor personale și de grup. Ele reprezintă unul dintre puținele spații dedicate fenomenelor de efervescență colectivă. Pot fi asociate cu aspecte pozitive pentru că sunt un spațiu care permite eliberarea emoțiilor și comportamentului prea controlat, dar și negative pentru că impulsurile nestăpânite se pot transforma în violență și anarhie.

Tot în acest secol stadioanele au servit ca scenă festivă pentru regimurile autoritare, fiind un loc de manipulare sau revendicare a unor identități colective politice, regionale, etnice sau religioase. Imagini cu stadioanele din Berlin și Nürnberg în care naziștii făceau parade sunt de tristă amintire. În anii 60-70 aria de utilizare a stadioanelor s-a extins la evenimente culturale cum ar fi concertele sau paradele de modă. Anii 80 s-au confruntat cu probleme de siguranță și disciplină obligând proprietarii de cluburi la mari investiții.

Anul acesta s-au împlinit 40 de ani de la tragedia de pe stadionul Heysel de la Bruxelles când într-o învălmășeală infernală la finala Cupei Campionilor Europeni la fotbal, meciul Juventus-Liverpool, au murit 39 de oameni, striviți sau sufocați. O catastrofă umanitară.

La începutul actualului secol, stadionul s-a transformat într-un instrument de marketing urban care a atras atenția arhitecților de faimă internațională. Fie în noi construcții, fie în renovări, stadioanele se bucură în prezent de cele mai avansate tehnologii: acoperișuri retractabile, terenuri mobile, ecrane LED. Fiind spații închise cu un public captiv ele sunt folosite intens în scopuri comerciale.  Spectatorul este considerat pe de o parte ca un consumator pasiv asaltat de reclame, dar și ca participant activ în căutarea unor experiențe de neuitat.

Stadioanele futuriste construite pentru Cupa Mondială din Qatar sunt exemple elocvente iar cele pentru următorul Campionat Mondial cel din America depășesc orice imaginație. Dacă la ediția din urmă cu mai bine de trei decenii SUA a impresionat lumea întreagă cu nouă stadioane dintre cele mai atractive pentru acel moment, de această dată nu mai puțin de 11 arene de ultimă generație vor face ca sportul rege să beneficieze de cele mai bune condiții.

Deputatul USR Emanuel Ungureanu declară într-un interviu la RFI că judecătorii care boicotează ședințele CCR privind pensiile magistraților ar trebui să răspundă penal. Parlamentarul vorbește de asemenea despre cea mai recentă măsură a Guvernului legată de concediile medicale: ”Este halucinant”.

Emanuel Ungureanu, despre cei patru judecători propuși de PSD, care au boicotat ședințele CCR pe tema pensiilor pentru magistrați: ”Părerea mea este că cei patru judecători constituționali, acești oameni puși de PSD acolo ar trebui să răspundă penal, pentru că ceea ce comit ei cu sfidare este un abuz de putere cât se poate de clar”.

Despre decizia Guvernului ca românii să nu mai aibă plătită prima zi a concediului medical: ”Mi se pare o măsură halucinantă (...). Chestiunea asta, să dai o lege, pentru că unii s-ar putea să fure, pentru că unii s-ar putea să mintă, păi, de ce avem atâtea instituții de control, care ar trebui să meargă și să verifice care concedii sunt fictive și care nu sunt?”.

Despre mesajul premierului Ilie Bolojan după ultima ședință de Guvern din 2025: ”Românii au strâns cureaua, dar clientela de partid nu. Sunt cheltuieli ale statului care puteau fi reduse mult mai mult și nu s-a făcut acest lucru, întâi s-a luat de la populație și mai puțin de la privilegiați. Deci e loc de mult mai bine și era loc de mult mai bine să se ia de la clientela de partid”.

Jurnal de știri

Pentru că este ultima zi din acest an și, bineînțeles, și ultima ediție din 2025, am ales o temă aparent mai lejeră, care are, însă, și o miză economică sau chiar la nivelul întregii societăți. Un subiect care a dat naștere deja unor controverse aprinse.

Este vorba despre clipul publicitar realizat și difuzat cu ocazia Sărbătorilor de iarnă de Intermarché, unul dintre cei mai mari retaileri francezi și europeni. Producția video a strâns în 10 zile mai mult de un miliard de vizualizări devenind, așadar, un clip cu răspândire mondială.

Sursa video: youtube.com / Intermarché

Despre ce este vorba? Filmulețul de două minute și jumătate începe la o masă în familie de sărbători la care un băiețel primește cadou un lup din pluș. Pare a nu fi fost o idee prea bună, pentru că băiatul refuză cadoul, iar mama sa le explică invitaților că băiețelului îi este frică de lupi. Un oaspete vrea să îl liniștească pe copil și îi povestește că lupii trăiesc în pădure și nu are niciun motiv să se teamă de jucăria de pluș.

De aici, clipul se mută în pădure. Un lup, altfel, simpatic desenat, se plimbă prin luminișuri, dar inspiră teamă și nimeni nu îl iubește. De înțeles, dacă vedem că prin pădure dă nas în nas cu căprioare, cerbi, iepurași sau veverițe, care, evident, dau bir cu fugiții atunci când îl văd.

Până când un arici își face curaj și îi spune de ce este detestat de animale și anume pentru că le atacă sau le mănâncă. Animăluțul îi dă și o soluție lupului și anume să își schimbe meniul, adică să mănânce morcovi, ciuperci, în general, fructe și legume.

Culmea este că lupul îi urmează sfatul, adică devine aproape vegetarian. Spunem aproape, pentru că la un moment dat lupul prinde la copcă un pește, ceea ce va da naștere unei controverse aprinse, nu în pădure, ci în societatea franceză.

În fine, lupul prepară o mâncare vegetariană pe care o aduce la masa de sărbători din pădure, acolo unde animalele îl privesc inițial cu teamă, după care îl primesc la masa lor. Și astfel, lupul stă alături de veverițe, cerbi sau arici, teama dispare și reușește să se integreze în grup.

Morala clipului publicitar este simplă și anume, spune Intermarché, „avem toți un motiv bun pentru a mânca mai bine”, iar imaginile de final îl arată pe băiețelul de la începutul filmului adormit pe o canapea și ținând strâns la piept lupul din pluș.

Dincolo de viralizarea campaniei și de numărul imens de accesări de la nivel internațional, producția realizată de un studio francez de creație publicitară a stârnit o mulțime de controverse.

Astfel, o organizație neguvernamentală franceză acuză campania că folosește în mod incorect termenul de vegetarian. Argumentul în acest sens este chiar peștele pe care lupul îl prinde la copcă și pe care apoi îl gătește. ONG-ul arată că persoanele vegetariene nu mănâncă nici măcar carne de pește.

Mai mult, organizația acuză Intermarché că încurajează consumul de pește pentru că retailerul deține o importantă flotă și practică un pescuit nesustenabil. De altfel, înainte de Sărbătoarea Crăciunului, organizația neguvernamentală a depus o plângere la Comisia de etică a Autorității pentru standarde publicitare din Franța.

În plus, fiecare consumator a înțeles reclama în felul lui. Vegetarienii au fost încântați, pentru că au văzut că simpaticul lup promovează trecerea la un meniu alimentar fără carne. Sau, mă rog, cu carne de pește.

Cei care consumă carne au fost enervați de clipul publicitar considerând că promovează vegetarianismul sau chiar etichetându-l ca fiind „stângist” sau reprezentând așa-numita cultură „woke”.

Au apărut și fake-uri realizate cu ajutorul inteligenței artificiale în care lupul în loc să taie morcovi, taie capul unei veverițe sau în care lupul spune că o va mânca rapid pe Bambi, știți căprioara superbă din desene animate. Este greu de spus dacă Intermarché se aștepta la valul de reacții pe care l-a adus clipul publicitar. Poate că da, poate că nu, dar toate acestea ne arată încă o dată societatea în care trăim.

Oricum ar fi economia și societatea, Constantin Rudnițchi, realizatorul rubricii „Economia reală” vă urează „La mulți ani” și vă dă întâlnire în 2026.

Măsura vizează concediile medicale care vor fi eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027. Decizia a fost luată ieri, printr-o Ordonanță de Urgență aprobată în ultima ședință de guvern din 2025.

Contactat de HotNews, Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vorbește despre o măsură „tranzitorie, inițial gândită pentru 2 ani. Dar, dacă fenomenul concediilor medicale fictive scade semnificativ, ea se poate reduce și se poate anula oricând, nu este o măsură definitivă.”

„Sigur că este menit să scadă numărul de concedii medicale, în special al celor scurte, de 2-3 zile, care, de obicei, au fost identificate atunci când se făceau punți sau, în urma controalelor, s-au identificat că sunt concedii fictive”, spune ministrul, în dialogul cu HotNews.

G4Media prezintă lista zilelor libere din 2026: Fără „punte” pentru minivacanța de început de an / Câte sărbători legale sunt anul viitor și câte cad în timpul săptămânii.

Pe parcursul anului vor fi 17 sărbători legale, dintre care 12 cad în timpul săptămânii. Unele dintre acestea s-ar putea transforma în minivacanțe prin așa-numitele „punți”, adică alte zile libere acordate special pentru a face legătura cu weekendurile, care, teoretic se recuperează cu altă ocazie. Însă Guvernul Bolojan a decis să întrerupă acest obicei.

Chiar începutul anului 2026 vine cu o minivacanță de o săptămână, întreruptă de o zi lucrătoare. Primele două zile sunt libere, urmează weekendul, apoi o zi lucrătoare, urmată de alte două zile libere, în 6 și 7 ianuarie.

Europa Libera scrie despre modificările fiscale de la 1 ianuarie 2026. Cele mai multe vizează firmele. Cresc taxele pe proprietăți și impozitele pe venituri.

Din 2026 cresc taxele pentru persoane fizice: impozitul pe dividende și criptomonede urcă la 16%, iar câștigurile bursiere la 3%–6%.

Impozitele pe mașini și locuințe cresc semnificativ. Apar taxe pentru proprietăți de peste 2,5 milioane de lei și un impozit anual pentru mașinile electrice.

Persoanele Fizice Autorizate (PFA) și activitățile independente plătesc CASS la plafoane majorate.

Firmele se confruntă cu cele mai multe schimbări de impozitare și noi măsuri stricte de disciplină fiscală.

La aproape două decenii de când România și-a asigurat securitatea prin NATO și dezvoltarea prin UE, țara se pregătește pentru asaltul final asupra ultimei mari redute de politică externă: aderarea la OCDE.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) nu este nici o bancă și nici nu dă legi. Este însă un for care reunește cele mai dezvoltate 38 de economii ale lumii precum SUA, Japonia, Australia și majoritatea statelor UE, mai puțin România, Bulgaria și Croația, care sunt în procesul de aderare. A face parte din OCDE înseamnă că statul tău funcționează după cele mai înalte standarde globale, fiind o garanție supremă pentru investitorii străini.

Coordonatorul național pentru procesul de aderare, Luca Niculescu, subliniază: „NATO îți oferă securitate, Uniunea Europeană prosperitate. OCDE îți aduce mari beneficii reputaționale. O țară care este în OCDE atrage automat mai multe investiții și mai multe investiții de calitate “, explică oficialul.

Totuși, în spatele optimismului afișat la Palatul Victoria, realitatea din dosarele de negociere arată că anul 2026 va fi un test dureros pentru clasa politică, obligată să renunțe la pârghii de control pe care le deține de trei decenii.

În timp ce autostrada A7 se construieşte şi pacea se discută la Washington, iar România aşteaptă să pună umărul la reconstrucţia Ucrainei, ne cumpără investitori ucraineni pe noi. 10 exemple de tranzacţii şi investiţii făcute în România de antreprenori şi companii din Ucraina, citim în Ziarul Financiar.

ZF a identificat zece exemple de investiţii de la zero şi tranzacţii relevante în ultimii ani. Acesta nu este un top şi nu este exhaustiv, fiind doar un exerciţiu jurnalistic menit să releve cum în timp ce investitorii români stau în expectativă pentru a pune umărul la reconstrucţia ţării aflate la nord de graniţă, cei din Ucraina deja pariază local.

FMCG, retail, modă, hrană pentru animale de companie şi ambalaje sunt doar câteva dintre domeniile pe care aceşti antreprenori şi aceste companii au pariat.

Rusia a promis că va riposta după ce a acuzat Ucraina că a lansat atacuri cu drone asupra reședinței lui Vladimir Putin, situată între Moscova și Sankt Petersburg. Kievul a respins aceste acuzații. Iar președintele Trump, care încearcă să medieze un acord de pace și-a exprimat furia la vestea presupuselor atacuri. Deci, ce urmează? – se întreabă comentatorii.

Trump este „foarte furios”, titrează Forbes, notând că președintele american a insistat că „nu este momentul potrivit. Una e să fii ofensiv, pentru că ei sunt ofensivi. Cu totul altceva e să-i ataci casa”, a declarat liderul de la Casa Albă

The Moscow Times observă însă că este neobișnuit ca o declarație referitoare la un posibil atac cu drone să vină de la ministrul de externe, Serghei Lavrov.

”De obicei, Ministerul Apărării din Rusia și autoritățile regionale raportează despre atacurile cu drone ucrainene, nu ministrul de externe.

Chiar dacă incidentul va fi confirmat, tot nu ar fi prima dată când dronele ucrainene ajung în zone în care locuiește Putin”.

”Va deraia acest lucru discuțiile de pace?” – se întreabă First Post.

”Existența acestei proprietăți de lux a fost dezvăluită în 2021 de aliații lui Alexei Navalnîi, celebrul lider al opoziției, care a murit în închisoare în 2024.

Mulți observatori ai relației Rusia-Ucraina cred că atacurile cu drone, care ar fi avut loc la o zi după ce Zelenski s-a întâlnit cu Trump, ar putea deraia discuțiile de pace în curs și că Kievul nu ar câștiga nimic din aceste atacuri”.

Newsweek notează că  ”asigurarea unui acord mult așteptat privind Ucraina ar fi un moment crucial pentru Trump, autoproclamat mediator global. Acesta crede că Putin vrea să pună capăt războiului și pune presiune pe Kiev să facă compromisuri dureroase.

Însă aliații Kievului se îndoiesc în legătură cu adevărata dorință de pace a Moscovei și cred că Kremlinul vrea să amâne sau să saboteze complet fragilul proces pentru a putea continua lupta și a ocupa mai mult teritoriu ucrainean, înșelându-l pe Trump”.

Dar ce se află în zona presupus atacată? Le Figaro descrie această reședință.

”Acolo se află un complex balnear, un lansator de rachete și o vilă secretă.

Oficial, Vladimir Putin are șase reședințe prezidențiale, legate de funcția sa, și se spune că se bucură de aproape tot atâtea proprietăți private, deși nicio informație nu este complet certă.

Moscova acuză Ucraina că a vizat această reședință extraordinară din Valdai. Proprietatea aparține nu doar Federației Ruse, ci și în mod privat unei companii deținute de un apropiat al liderului de la Kremlin.

Pe cele 150 de hectare aparținând Federației Ruse au fost construite depozite, garaje, hangare, pensiuni și, foarte probabil, vehiculele de lansare a rachetelor care au generat atâtea discuții vara trecută.

Imaginile din satelit publicate în august 2025 de Radio Europa Liberă au dezvăluit prezența a 12 vehicule blindate antiaeriene ceea ce ar arăta că reședința este probabil unul dintre spațiile de locuit preferate ale președintelui rus”.

Cu puțin timp înainte de finalul anului, o scrisoare semnată de zeci de personalități din întreaga Europă, lansează un mesaj direct: ”Este timpul pentru o Declarație de Independență a Uniunii Europene”. Scrisoarea a fost publicată în ziarele La Repubblica din Italia, El Pais din Spania, Le Soir din Belgia, Gazeta Wyborcza din Polonia și Le Monde din Franța. 

Printre semnatari găsim foști membri ai Comisiei Europene și Parlamentului European, directori de instituții politice și financiare, activiști civici și intelectuali publici. Iar urmările acestui demers le vom vedea, probabil, în 2026.

De la începutul scrisorii, semnatarii constată că Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent, iar strategia de conciliere față de Donald Trump - de la Summitul NATO la dereglementarea normelor digitale, inteligenței artificiale și de mediu, inclusiv umilințele tarifare - nu funcționează: 

”Trump nu a devenit nici mai predictibil și nici mai puțin ostil.

Dimpotrivă, concesiile au dus la un plan de capitulare inacceptabil pentru Ucraina și o declarație politică de război împotriva UE sub forma strategiei de securitate națională a SUA.

Prin urmare, Europa trebuie să tragă concluziile necesare: securitatea, prosperitatea și democrația sa nu mai pot depinde de voința schimbătoare a Statelor Unite. Autonomia strategică nu mai este o opțiune, ci o necesitate.

Trebuie să asigurăm până în 2028 implementarea deplină a rapoartelor Letta și Draghi privind finalizarea pieței unice și competitivitatea europeană. În plus, avem nevoie de un buget multianual care să sprijine investiții suplimentare, publice și private, în industrii cheie și inovatoare.

Însă recâștigarea competitivității și modernizarea bugetului nu sunt suficiente pentru a construi o Europă geopolitică.

La fel ca în 1950, trebuie să ne concentrăm asupra unui punct critic, și anume stabilirea unei Apărări Comune Europene susținute de o uniune politică mai puternică.

Doar o Europă mai federală poate face față acestor provocări, asigurând respectarea valorilor și drepturilor noastre fundamentale, cu excepția cazului în care suntem pregătiți să-l acceptăm pe Trump ca autoritate politică mondială, într-un parteneriat ambiguu cu Putin și Xi Jinping.

Într-un sens mai general, instituțiile și liderii UE trebuie să exploateze pe deplin Tratatul de la Lisabona, printr-o interpretare federalistă a acestuia în toate domeniile, așa cum s-a făcut și în cazul răspunsului la pandemia de coronavirus, precum și în urma apelului lui Draghi la un „federalism pragmatic”.

UE nu ar fi fost o putere comercială dacă această politică ar fi fost supusă unanimității. De aceea – spun autorii - în politica externă, apărare și finanțe nu trebuie să mai existe drept de veto.

Pentru aceasta, semnatarii propun ca statele membre care nu vor accepta decizii luate prin vot majoritar să nu mai beneficieze de avantajele oferite de bugetul european.

În al doilea rând, semnatarii susțin promovarea unei Adunări Interparlamentare care să pledeze pentru implementarea deplină a acestor obiective, împreună cu o Adunare ad-hoc a Cetățenilor Europeni pentru a implica cetățenii și sfera publică europeană în general.

”În acest scop, susținem crearea unei coaliții pro-europene reînnoite, transpartizane și interinstituționale, care să cuprindă cele mai angajate state membre din Consiliul European, majoritatea pro-europeană din Parlamentul European și Parlamentele Naționale, Comisia Europeană și instituțiile regionale și locale.

Îndemnăm toate aceste instituții să sprijine o Uniune mai suverană și democratică”, se arată în încheierea documentului.