Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Foarte mulți tineri sportivi din România doresc să plece din ţară pentru a avea condiții mai bune de pregătire și a câștiga mai mulți bani. Există însă și cazuri de sportivi români, născuți în strănătate, sau care au plecat la studii în afară, care fac drumul invers.

Andrei Axintoi și Constantin Sterea au dat străinătatea pe România fiind siguri că la noi sunt condiții mai bune de a face performanță în canotaj.

Partidul stat are o problemă. În premieră, după trei decenii, social democrații au pierdut majoritatea în Curtea Constituțională, întreaga arhitectură a statului, fluxurile de exercitare a influenței și privilegiile elitei politice fiind în pericol din perspectiva regimului instituit după 1990, notează SpotMedia.

Plecarea a patru judecători dintr-o ședință CCR pentru a amâna reforma pensiilor speciale ale magistraților indică o situație de criză pe culoarele întunecate ale puterii din România.

Gestul celor de mai sus anunță două lucruri importante, potrivit sursei citate:

- În acest moment există o majoritate anti-PSD în cadrul Curții Constituționale, prima de la debutul funcționării instituției, iunie 1992;

- PSD exercită în continuare presiuni asupra judecătorilor nominalizați de partid, determinându-i să se opună oricărei reforme din sistemul de justiție.

Cei patru judecători ai Curții Constituționale numiți de PSD care au boicotat ședința de azi dedicată reformei pensiilor speciale ale magistraților au cerut în cursul zilei de duminică un nou termen de ședință după 15 ianuarie, au declarat pentru G4Media surse politice. Cererea vine în contextul în care conducerea CCR a decis că următoarea ședință va fi luni, iar proiectul de lege al guvernului Bolojan privind reforma pensiilor speciale ale magistraților prevede intrarea în vigoare de la 1 ianuarie.

Într-un dialog cu HotNews, Tudorel Toader, fost judecător CCR, spune că situația este una atipică, iar legea nu impune o limită și judecătorii pot amâna la nesfârșit decizia.

Cu toate acestea, el a subliniat că episodul de ieri, când patru judecători au părăsit sala de ședințe și astfel au lăsat Curtea fără cvorum, ... este unul pe care nu l-a întâlnit niciodată. Legea spune că la ședință trebuie să participe minimum 6 judecători din nouă pentru ca să existe cvorum pentru un verdict.

România riscă în continuare să piardă peste 200 de milioane de euro din PNRR.

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.

Bătaie pe Hidroelectrica. O retehnologizare majoră și-a triplat costurile. Se bat pe ea firme din România, Croația, Israel și Azerbaidjan, cu subcontractori și din Ucraina scrie Profit.ro.

Costurile estimate totale ale proiectului de retehnologizare a hidrocentralei Brădișor de pe Lotru, din portofoliul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, s-au triplat în perioada 2020-2024, de la 36,024 milioane euro plus TVA la 121,892 milioane euro plus TVA, în prezent fiind în derulare a treia licitație consecutivă de atribuire a contractului de execuție, după anularea primelor două, relevă date analizate de Profit.ro.

Turiștii străini veniți în România în interes de afaceri au cheltuit, în trimestrul al treilea, peste un miliard de lei, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), scrie aceeași publicație.

Din totalul cheltuielilor în scop profesional și de afaceri, ponderea principală o reprezintă cheltuielile pentru cazare (50,3%), din cadrul acestui tip de cheltuieli fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (92,7% din totalul cheltuielilor pentru cazare).

Cheltuielile pentru cumpărături au fost de 18,2%, iar cele pentru restaurante și baruri au reprezentat 17,9%, din totalul cheltuielilor în scop particular. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 36,2% au fost destinate atât pentru cumpărarea alimentelor și băuturilor, cât și pentru cumpărarea de îmbrăcăminte și încălțăminte, iar 27,6% pentru cumpărarea de cadouri și suveniruri.

Presa internațională a reacționat imediat după declarațiile președinților Donald Trump și Volodimir Zelenski, de la sfârșitul reuniunii de duminică de la Mar-a-Lago. Perspectivele păcii rămân neclare, în pofida declarațiilor optimiste, sunt de părere comentatorii.

Președinții Trump și Zelenski susțin că au făcut „progrese semnificative” către „încheierea războiului”, titrează Le Monde. ”Președintele ucrainean a anunțat o viitoare întâlnire cu omologul său american și „liderii europeni” în ianuarie pentru a „finaliza toate” chestiunile discutate în timpul întâlnirii din Florida”.

CNN transmite că deși președintele Trump și-a exprimat încrederea privind apropierea păcii, el a subliniat că problemele rămân extrem de complexe și a refuzat să ofere un calendar ferm pentru momentul în care acestea ar putea fi rezolvate.

Frankfurter Allgemeine Zeitung crede că acum se pot face progrese suplimentare. Potențiale concesii teritoriale sunt parte din discuții, dar Ucraina ar trebui să obțină „beneficii economice semnificative”.

Cu puțin timp înainte, Kremlinul anunțase că Trump și președintele rus Vladimir Putin îndemnau Ucraina să ia o decizie rapidă cu privire la regiunea Donbas. Trump și Putin cred, de asemenea, că un armistițiu propus de UE și Ucraina ar prelungi conflictul.

”Întrebat despre controlul asupra centralei nucleare de la Zaporijia, ocupată de Rusia, Trump a spus că Putin este deschis să colaboreze cu Ucraina”, remarcă The New York Times.

Însă nu este clar la ce se referea Trump. Ucraina a declarat în repetate rânduri că nu va coopera cu Rusia în operarea comună a instalației. Iar Rusia are un motiv întemeiat pentru a nu bombarda centrala - trupele sale o ocupă deja.

The Moscow Times, publicație supusă sancțiunilor Kremlinului, notează că la fel ca atunci când Zelenski s-a întâlnit ultima dată cu Trump în octombrie, președintele rus Vladimir Putin a vorbit telefonic cu liderul american, cu puțin timp înainte. Trump și-a exprimat imediat o nouă speranță de a colabora cu Moscova.

Tonul optimist reînnoit al lui Trump vine în ciuda scepticismului larg din Europa cu privire la intențiile lui Putin, după ce Rusia a efectuat un alt bombardament masiv asupra capitalei ucrainene Kiev, chiar în timp ce Zelenski se îndrepta spre Florida.

După cum comentează Kyiv Independent, Trump a oferit o perspectivă vagă asupra discuțiilor privind un plan de pace revizuit în 20 de puncte, spunând că războiul s-ar putea „fie să se încheie, fie să se prelungească mult timp, cu mult mai multe victime”.

De asemenea, el a spus că nu există un termen limită pentru ajungerea la un acord de pace și a adăugat că este de părere că atât liderii ruși, cât și cei ucraineni își doresc un acord.

Trump a respins o întrebare despre garanțiile de securitate pentru Ucraina ca fiind „stupidă”, dar a continuat spunând că se va ajunge la un acord de securitate solid cu o implicare semnificativă a țărilor europene. De asemenea, el a susținut că Ucraina va vedea „beneficii economice mari” după ce se va ajunge la un potențial acord.

Anul 2026 vine cu o serie de așteptări previzibile pentru economia românească. Prima dintre ele este că va continua consolidarea fiscală. Reducerea deficitului bugetar este departe de a fi aproape de final.

Astfel, ținta deficitului bugetar în 2026 va fi între 6,2% și 6,5% din PIB. Experții sunt de acord că reducerea nu va fi simplu de făcut, pentru că scăderea deficitului cu 2% din PIB va fi o performanță dificil de realizat. Pentru acest lucru stau mărturie multe dintre încercările României, dar și ale altor state membre de reducere a deficitului bugetar.

Pentru a atinge ținta de deficit asumată, guvernul are câteva mișcări pregătite încă de anul acesta. Cele mai importante sunt menținerea salariilor bugetare și a pensiilor la nivelul din 2025. Va fi al doilea an cu pensii și salarii din fonduri publice „înghețate”, o decizie care poate părea severă, dar care este doar necesară în contextul unei sensibilități ridicate a finanțelor publice românești.

A doua măsură care ajută consolidarea fiscală este creșterea unor taxe sau impozite care va intra în vigoare din prima zi a anului viitor și la care se adaugă păstrarea cotelor de TVA crescute în vara acestui an. Avantajul bugetului este că TVA mai mare se va aplica pe parcursul întregului an 2026.

Nemulțumirile pe tema „cine plătește factura consolidării fiscale?” rămân valabile și anul viitor, în sensul că mediul de afaceri va cere o restructurare mai adâncă a administrației, în vreme ce etatiștii vor continua să creadă că este nevoie de o impozitare mai pronunțată a capitalului.

Punctele fixe pe care le vedem pentru anul 2026 sunt reducerea la 0,5% a impozitului minim pe cifra de afaceri, eliminarea taxei pe stâlp, păstrarea impozitului suplimentar pentru companiile din sectoarele de petrol și gaze și creșterea salariului minim la 4.325 lei începând cu iulie 2026.

De asemenea, există o înțelegere politică referitoare la reducerea cheltuielilor publice cu partidele, cu parlamentarii și cu administrația locală și centrală. Cuantumul de reducere este modest, doar 10%, dar, totuși, este mai mult decât nimic.

Anul viitor, vor fi câteva ținte importante, prima dintre ele fiind utilizarea banilor europeni alocați prin PNRR, program care se și încheie în 2026. În acest sens, politicienii s-au angajat că se vor finaliza toate investițiile începute cu fonduri PNRR pentru ca România să nu fie obligată să ramburseze Comisiei Europene unele sume neutilizate. Vom vedea dacă acest obiectiv se va realiza în proporție de sută la sută.

În plus, România va continua eforturile de aderare la OCDE, capitol la care se află pe un drum bun.

Inflația are în continuare destule incertitudini doar dacă privim la cifrele anticipate: 3,7% prognozează BNR și 6,7% sunt așteptările Fondului Monetar Internațional. Cu siguranță, marea necunoscută este liberalizarea pieței de gaze naturale și efectele ei asupra economiei. În general, însă, prețurile mari de anul acesta vor lucra în favoarea ratei inflației din 2026 prin așa-numitul efect de bază, adică datorită faptului că nu vor mai fi creșteri de prețuri sau tarife accentuate.

Creșterea economică va încetini, toate rapoartele băncilor sau instituțiilor financiare internaționale anticipând cifre reduse de creștere care oscilează între 0,5% și 1,5%. În acest context, este clar că anul 2026 va consacra ceea ce se întâmplă la sfârșitul anului acesta și anume o reducere a creșterii ritmului consumului.

Datoria publică va depăși în mod cert anul viitor nivelul de 60% din PIB și va continua să crească atât timp cât România va avea deficit bugetar. În concluzie, antreprenorii, șefii de companii, cetățenii trebuie să aibă așteptări realiste de la economia anului 2026. Speranțele nerealiste nu fac decât să aducă deziluzii.

Proiectul actual conține o concesie majoră acceptată de Kiev. Zelenski a declarat că este gata să-și retragă trupele din zonele din estul regiunii Donețk care se află încă sub controlul Kievului și să transforme aceste teritorii într-o zonă demilitarizată. Oferta lui Zelenski privind o zonă demilitarizată a venit cu o condiție: Rusia ar trebui să-și retragă forțele dintr-o zonă echivalentă din Donetsk. Dezvoltam imediat.

Peste 98% dintre judecători „au răspuns că au resimțit în ultimul an o campanie publică împotriva justiției”, iar problema principală pe care au identificat-o este volumul foarte mare de muncă. O consultare internă în acest caz este firească, însă nu înseamnă că poate fi și de încredere, atrage atenția la RFI Roxana Pencea, coordonatoare campanii Declic. Un interviu in aceasta seara.

Administrația americana a suspendat vizele pentru 5 europeni cu funcții importante, despre care spune că au fost implicaţi în cenzurarea platformelor de socializare americane. Oficialii de peste ocean considera ca reglementările europene depăşesc normele legitime. Emanuel Macron vorbeste de intimidare iar Comisia Europeana cere clarificari.

Jurnal de știri

„Anul 2025 a fost unul foarte reușit pentru procesul de integrare europeană a R.Moldova, chiar dacă a avut loc pe fondul ingerințelor externe fără precedent”, declară în interviul Moldova Zoom, vicepremiera pentru integrare europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov. De ce totuși nu s-a reușit deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, promise de oficialii europeni? Explicațiile, în interviul realizat la Chișinău de Valeria Vițu.

-        Crăciunul în Republica Moldova are o particularitate, este sărbătorit de mulți cetățeni de două ori. Prima dată pe 25 decembrie, iar a doua pe 7 ianuarie, pe stil vechi. De ce se întâmplă asta, dar mai ales dacă Moș Crăciun vine de două ori, ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

-        Corespondenții noștri în nordul Republicii Moldova, Dumitru Pelin și Denis Chirtoca, explică că sărbătorirea Crăciunului la date diferite nu vine dintr-o diferență de credință, ci una de calendar. România a trecut oficial la calendarul gregorian în anul 1919, iar Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în 1924. În Basarabia, istoria a urmat un alt drum, iar cele două date continuă să coexiste până astăzi. Un reportaj despre Crăciunul la Drepcăuți, sat din nordul Republicii Moldova, la frontieră cu România

-        Cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în continuare fără viză în spațiul Schengen, după un raport favorabil al Comisiei Europene.

-        Ambasada SUA la Chișinău confirmă sprijinul autorităților americane pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

-        Chișinăul numește noi ambasadori la București, Paris și Kiev.

-        Municipiul Bălți a fost desemnat Capitala Tineretului pentru următorii doi ani.

Cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în continuare fără viză în statele spațiului Schengen, după ce Comisia Europeană a constatat că autoritățile de la Chișinău au respectat recomandările formulate anterior privind regimul de liberalizare a vizelor. Concluzia se regăsește în cel mai recent raport al Uniunii Europene privind Mecanismul de suspendare a regimului fără vize.

Potrivit raportului, Republica Moldova a întreprins măsurile necesare pentru a menține regimul fără vize, în pofida contextului regional complicat și a presiunilor crescute asupra sistemelor de migrație și securitate din Uniunea Europeană.

Cetățenii Republicii Moldova călătoresc fără vize în UE din 2014. În această perioadă, peste 2,6 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de posibilitatea de a călători fără viză, fiind înregistrate mai mult de 18,2 milioane de deplasări în spațiul comunitar.

***

Însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz, a confirmat sprijinul autorităților americane pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul unui interviu oferit publicației Zona de Securitate, citat de TVR Moldova. Oficialul american a subliniat importanța menținerii păcii și stabilității în regiune și a comunicat disponibilitatea SUA de a sprijini eforturile sincere de soluționare a conflictului transnistrean.

„Prezența militară rusă, după cum a declarat și Kremlinul, trebuie retrasă. Ei și-au asumat acest angajament în trecut (1999 - n.r.) și ne așteptăm ca ei să respecte acest angajament. În ce privește un anumit progres politic în problema Transnistriei, Washingtonul se bazează în totalitate pe Republica Moldova", a declarat reprezentantul diplomatic american.

„Washingtonul va ajuta Chișinăul, dacă se va cere, și este gata să ofere asistență în funcție de natura cererii, dar președintele Trump a dat instrucțiuni corpului său diplomatic din întreaga lume să identifice domeniile în care America poate contribui la pace. ... Poate că există o oportunitate în Transnistria, dar inițiativa trebuie să vină de la Chișinău”, a subliniat diplomatul. „Am văzut semnale de deschidere din partea Chișinăului și a unor reprezentanți de la Tiraspol. Și dacă există o oportunitate pentru Statele Unite de a contribui, am dori să purtăm această discuție", a mai spus Însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz.

***

Municipiul Bălți a fost desemnat Capitala Tineretului pentru următorii doi ani. Localitatea va beneficia de un buget de peste 4 milioane de lei pentru activități și inițiative de tineret.

***

Finalul de an vine cu noi numiri în corpul diplomatic din Republica Moldova. Ambasadorul la București, Victor Chirilă, își încheie mandatul și va merge pentru un nou post la Kiev, capitala Ucrainei. Noul ambasador la București va fi diplomatul Mihai Mîțu. Cunoscuta scriitoare și om de cultură Lorina Bălteanu ar urma să fie numită ambasadoare în Franța. 

Noul ministru al Economiei, Irineu Darău, spune într-un interviu la RFI că vrea să ajute la reclădirea încrederii între stat și mediul de afaceri. Reprezentantul USR declară pe de altă parte că directorii care duc spre faliment companiile de stat vor pleca sau vor plăti.

Irineu Darău, despre reforme: ”Companiile de stat trebuie să funcționeze pe bază de performanță de sus până jos și acest principiu bineînțeles că-l voi continua și voi încerca să-l aplicăm la toate companiile de stat din România”.

Noul ministru al Economiei avertizează că ”cineva care duce spre exemplu o companie de stat spre faliment nu are nici o scuză și cred că se vor găsi metode pentru ca cei care nu au nici o scuză să plece sau să plătească”.

Despre mediul de afaceri: ”Mă voi trezi dimineață, gândindu-mă cum să mai adaug un strop de încredere între stat și antreprenori. Nu va fi ușor, este o perioadă de austeritate, 2026 încă va fi un an în care ne redresăm bugetar, dar chiar cred că uneori și prin niște măsuri care nu costă, vom reuși să ușurăm un pic din povara antreprenorilor”.

Jurnal de știri