Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Negocierile de la Miami privind războiul din Ucraina s-au încheiat fără mari semne de progres diplomatic. Și iată că, în acest timp, presa din Statele Unite dezvăluie o serie de conflicte la vârf în cadrul diplomației americane cu privire la abordarea negocierilor cu Rusia.

Călătorii bruște și încălcări ale securității: diplomația conflictuală dintre Steve Witkoff și Marco Rubio pe tema relației Rusia-Ucraina

– iată titlul de pe pagina rețelei de televiziune NBC News.

Aceasta transmite că, ”secretarul de stat Marco Rubio s-a confruntat cu o criză diplomatică tot mai mare, după scurgerea de informații privind un plan de pace susținut de SUA, condus de trimisul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff. Planul era perceput ca fiind puternic în favoarea Rusiei în detrimentul Ucrainei.

Rubio urma să participe la discuții de pace cu oficiali ucraineni în Elveția, dar Witkoff plecase mai devreme, într-o mișcare pe care unii oficiali au perceput-o ca fiind o tentativă de a-l întrece”.

Witkoff nu le-a comunicat planurile sale de călătorie lui Rubio sau altor oficiali ai Departamentului de Stat, au declarat cele trei surse, pentru NBC News.

Citeste siMai este de încredere negociatorul american Steve Witkoff?

”Această mișcare părea menită să-i permită lui Witkoff să negocieze cu Ucraina într-un mod pe care el îl considera potrivit.

În cele din urmă, Rubio a ajuns la Geneva, asigurându-se că Witkoff nu se va întâlni cu oficialii ucraineni fără el”, mai susțin sursele citate de NBC News.

Daily Beast amintește că

”Marco Rubio a fost umilit în repetate rânduri după ce trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a acționat pe la spatele secretarului de stat pentru a purta negocieri cruciale de politică externă.

Episodul de la Geneva nu a fost singura ocazie în care Witkoff a părut să-l ignore pe Rubio.

În aprilie, Rubio urma să călătorească la Paris pentru discuții privind Ucraina, doar pentru ca echipa sa să descopere că Witkoff aranjase deja o întâlnire individuală cu președintele francez Emmanuel Macron fără a-l invita pe secretarul de stat.

Rubio a cerut să participe la întâlnire, dar ministerul francez de externe a declarat că decizia necesita aprobarea lui Witkoff. Consilierii lui Rubio s-au chinuit apoi să ajungă la Witkoff o perioadă de timp”.

Ukrainska Pravda notează că, ”dincolo de divergențele privind eforturile de pace în Ucraina, Witkoff s-a confruntat și cu Rubio și cu oficiali ai Departamentului de Stat cu privire la abordarea sa în materie de securitate, în special în timpul călătoriilor sale în Rusia.

Potrivit a trei oficiali americani, unii membri ai administrației Trump au pus la îndoială oportunitatea ca Witkoff să folosească avionul său privat pentru a zbura la Moscova, mai ales având în vedere lipsa comunicațiilor securizate.

Departamentul de Stat a inițiat o analiză în luna mai, după care Witkoff a primit securitate suplimentară și un sistem securizat de comunicații mobile pentru a fi utilizat în avionul său.

Dar există încă îngrijorări că Witkoff nu folosește în mod constant sistemul securizat de comunicații guvernamentale, potrivit unui oficial american și unei surse informate.”

Iată concluzia unei anchete a ziarului francez Le Monde.  De la invadarea Ucrainei, se pare că sute de cetățeni ruși au obținut cetățenia română în mod fraudulos.

Tendința pare inexorabilă: în România, satele se golesc de locuitori. Totuși, mica localitate Vârfu Câmpului, din nordul țării, aproape de granița cu Ucraina, și-a văzut în mod curios populația dublându-se în decurs de un deceniu, crescând de la 3.420 de locuitori în 2011 la peste 7.000 în 2021, scrie Le Monde.

În noiembrie 2024, zeci de raiduri au scos la iveală escrocheria: nu economie înfloritoare, nu baby boom, ci aproape 10.000 de cetățeni din Moldova, Ucraina și Rusia obținuseră în mod fraudulos acte de identitate românești, stabilindu-și adrese fictive în Vârfu Câmpului.

Aceste documente false, despre care se presupune că ar fi fost emise în schimbul mitei, au fost produse ani de zile de către funcționari de la două oficii de stare civilă, cu complicitatea locuitorilor din zonă.

Vârfu Câmpului nu este singura localitate afectată. În 2025, au avut loc alte raiduri în județele de graniță Botoșani și Suceava, precum și în București.

În toamnă, Primăria sectorului 6 București a anulat eliberarea a 68 de acte de identitate românești. Potrivit unui comunicat al primăriei, multe dintre certificatele de cetățenie s-au dovedit false, deoarece nu fuseseră emise oficial de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), singura instituție competentă.

În total, autoritățile estimează că peste 18.700 de cetățeni ai fostei URSS au reședințe fictive în România, dintre care unii au obținut pașapoarte românești

În investigația sa, Le Monde îl intervievează pe avocatul Denis Buruian, al cărui cabinet se află în București. Vorbitor de limba rusă, el se ocupă de 34 de cazuri de cetățeni ruși cărora le-au fost revocate actele de identitate românești de către primăria sectorului 6 București.

El spune că ”majoritatea își doreau un pașaport românesc pentru a evita sancțiunile și a-și putea continua activitatea în afara Rusiei”, adăugând că tinerii tind să se stabilească „în Dubai”, în timp ce persoanele în vârstă „preferă Franța”.

Deținerea unui pașaport românesc a devenit de interes pentru ruși, odată ce Uniunea Europeană a înăsprit controalele privind cererile de vize de la începutul invaziei la scară largă asupra Ucrainei în 2022.

Rețele criminale nici măcar nu se ascund: pe rețelele de socializare, reclamele care vizează vorbitorii de limbă rusă pentru obținerea „cetățeniei europene” sunt înfloritoare.

Agențiile promit o viață prosperă în UE datorită pașaportului românesc, contra unor sume cuprinse între 4.000 și 7.000 de euro, cu reduceri speciale pentru perioada Crăciunului.

Aceste agenții susțin că activitățile lor sunt perfect legale, dar, în realitate, folosesc rețele ucrainene și moldovenești, cu ajutorul unor oficiali români, dintre care unii au făcut obiectul unor anchete penale în trecut.

Rețelele profită de legea care le permite cetățenilor din Ucraina și republica Moldova, care au avut un strămoș cetățean al României să obțină pașaportul românesc.

Aceste rețele criminale pot „inventa” genealogii false și pot susține, de exemplu, că bunica cuiva s-a născut în Cernăuți, Ucraina, sau Chișinău, Moldova - teritorii care au făcut anterior parte din România. Aceste documente falsificate sunt apoi certificate de autoritățile române.

În cazuri mai recente, escrocii au ocolit obstacolele creând direct un certificat de cetățenie fals. Operațiunea  durează doar câteva săptămâni, contra unui cost de zeci de mii de euro.

Potrivit parchetului, ar fi suficient un funcționar neatent sau care închide ochii, o „lacună”, pentru ca escrocii să exploateze „slăbiciunile umane, legislative și organizaționale”.

Material adaptat după articolul din Le Monde 

Intertitlurile aparțin redacției

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Într-un context în care gimnastica românească e asociată cu abuzul, presiunea și lipsa sprijinului real, Clubul Sportiv Școlar 2 propune un alt model, un antrenament făcut cu blândețe, respect și bucurie.

În țara în care sportul de performanță se face de cele mai multe ori pe banii părinților, antrenorul Ioan Coroiu arătă că se poate și altfel-cu susținere, echipă și comunitate.

Ascultați un interviu de Tudor Furdui (Audio).

O soluție pentru „referendumul” președintelui Nicușor Dan: cum poate fi securizată participarea la vot a magistraților (G4Media) - Mesaj pentru Ilie Bolojan din Parlamentul European: „La conferințele de presă, premierul nu este gazda, ci musafirul într-un spațiu care aparține cetățenilor” (Libertatea) - De ce pleacă ministrul care a întors pe dos Educația? (DW)

Faptul că AUR discută în parlament o procedură de suspendare a Nicuşor Dan demonstrează că strategia de o jumătate de an a preşedintelui de a se aşeza la mijloc, echidistant, între bine şi rău, că vorba aia, toţi suntem popor şi trebuie să fim reprezentaţi, nu funcţionează. 

Nu mi-e clar deloc cu cine se consultă preşedintele Nicuşor Dan când ia deciziile pe care le ia, însă cel puţin din ce vedem pe teme de stat de drept şi justiţie, nu-i a bună, comentează Sorin Ioniță, de la Expert Forum, pentru G4Media. Încăpăţânarea de a da cu capul în zid în privinţa legii de combatere a fascismului şi antisemitismului, pe care a contestat-o de la bun început mult mai consecvent decât s-a ocupat de numirile suspecte din justiţie, poate fi a lui 100%.

Probabil că demersul AUR de suspendare a preşedintelui nu se va concretiza acum, deoarece nu au voturile în parlament. Dar ei au pornit tărăboiul ăsta cu alt scop: să scuture bine coaliţia de guvernare, să frăgezească poziţia preşedintelui şi să dea aparatului corupt al statului profund – bazat pe caracatiţa din justiţie – un semn de solidaritate şi încredere. Cum ar veni, dragi magistraţi şi generali din servicii, nu mai fiţi aşa îngrijoraţi, vă puteţi baza pe noi pentru continuitate. Iar data viitoare să nu mai faceţi cum aţi făcut cu Georgescu, că n-are rost, suntem de-ai voştri.

Un judecător activ, care lucrează la o Curte de Apel din țară, a explicat pentru G4Media că există o soluție pentru ca magistrații care vor să participe la „refendumul” anunțat de președintele Nicușor Dan să aibă asigurat secretul participării la consultare și să nu riște represalii din partea celor care actualmente controlează sistemul de Justiție: comunicarea directă între președinte și magistrați.

Potrivit judecătorului, dacă scopul mecanismului de consultare propus de președinte este de a câștiga încrederea magistraților și de a le asigura secretul participării la „referendum”, sub nicio formă nu ar trebui utilizat sistemul informatic al CSM. Soluția este o cale de comunicare directă între magistrați și Adminsitrația Prezidențială, prin intermediul e-mailurilor de serviciu personalizate.

Europarlamentarul italian Sandro Ruotolo, cunoscut în Europa pentru implicarea în apărarea libertății presei și aflat sub protecția Poliției după ce a fost amenințat de Mafie pentru investigațiile din vremea când era jurnalist, a acordat un interviu pentru Libertatea, în Parlamentul European de la Strasbourg, despre situația din București. Mai exact, despre decizia premierului Ilie Bolojan de a interzice accesul jurnaliștilor la începutul ședințelor de guvern și de a limita conferințele de presă la o singură întrebare per jurnalist. Ruotolo consideră aceste măsuri un regres democratic și o atingere adusă principiilor transparenței, din care pierzători nu sunt jurnaliștii, ci cetățenii.

Se înțelege din surse bine informate că nici premierul nu era foarte mulțumit de ministrul Educației, Daniel David, și nici ministrul de complicațiile funcției, cărora nu a știut mereu să le răspundă adecvat.

Daniel David susține că s-a retras din funcția de ministru al Educației fiindcă nu-și dorește o carieră politică, fiindcă acum un an sub guvernul Ciolacu a acceptat funcția doar temporar „pentru a ajuta țara” și sistemul de educație-cercetare „în situațiile de criză pe care le-au traversat”. În plus, se teme că dacă mai rămâne la minister ar putea să nu se mai poată „reconecta cu profesia”, pentru că se consideră „în primul rând un psiholog”.

Anunțul demisiei, motivele plecării din funcție și un succint raport al rezultatelor sale în fruntea Educației au apărut pe blogul său personal. Poate și fiindcă s-a temut să vină în fața jurnaliștilor să-și explice poziția, mai ales că în ultimele șase luni nu a mai făcut nicio conferință de presă, iar așa zisele sale reforme au fost contestate nu doar de sindicate, ci și de specialiști. 

Plecarea ministrului David a fost aplaudată de profesori pe rețelele sociale. Sindicatele de profil sunt la rândul lor ușurate, dar consideră că deocamdată e vorba doar despre „un eveniment politic” nu despre o „rezolvare a crizei”.

Profesorul Daniel David a fost primul ministru al Educației care a propus de bună voie reducerea bugetului instituției pe care o conduce. Educația face parte din Strategia de Securitate a României, iar legea de bază a învățământului prevede o alocare anuală de 6% din PIB. În 2005, un alt profesor, tot de la Cluj, Mircea Miclea a renunțat la fotoliul Educației pentru că nu a primit pentru învățământ banii promiși prin lege. După 20 de ani, Daniel David pleacă din fruntea aceluiași minister după ce a încâlcit, birocratizat și sărăcit cel mai important și mai de viitor domeniu. 

Integral, pe pagina DW.

Vestea că instituția care supraveghează regulile de respectare a concurenței în România va face un studiu despre piața cărnii de porc a atras atenția. Consiliul Concurenței și-a consolidat imaginea unei instituții în care există expertiză și de multe ori reprezentanții unor companii, antreprenori sau experți au făcut apel la intervenția Consiliului pentru a regla unele distorsiuni dintr-un sector economic.

Desigur, un studiu realizat pe filiera de produs a cărnii de porc nu are ce să strice, mai ales că instituția a anunțat că vrea să analizeze întregul lanț, de la fermă, la abator, la procesatori și până la retail. Sunt foarte curios, însă, dacă analiza Consiliului Concurenței va aduce mai mult decât știm în acest moment. Vom vedea.

Deocamdată, câteva lucruri sunt clare. Prima constatare este că, dintre produsele alimentare, carnea de porc contribuie cel mai mult la deficitul balanței comerciale, respectiv cu aproape un miliard de euro. Sunt estimări care arată că din totalul consumului de carne de porc doar o treime mai provine din România. Recent, unul dintre acționarii unui mare procesator român, Cris Tim, declara că importă carne de porc în valoare de 100 milioane de euro anual, pentru că din țară nu poate cumpăra.

Situația este logică dacă ne gândim că de la identificarea primului focar de pestă porcină africană (PPA) în România, în anul 2017, și până anul acesta, estimările arată că au fost sacrificați aproximativ 1,8 milioane de porci.

Practic, cifrele ne spun că România nu a putut opri niciodată în ultimii opt ani răspândirea pestei porcine africane. Nu s-a putut reduce sau eradica acest virus din două motive: situația atipică față de alte state europene a creșterii porcinelor în România și populismul politicienilor.

În România, se cresc mai mulți porci în gospodăriile individuale decât în exploatațiile industriale. Ceea ce este o tradiție și un motiv de mândrie pentru unii români, duce, în condițiile existenței pestei porcine africane, la mari riscuri de răspândire. Mai mult, sunt situații în care gospodăriile populației se transformă în adevărate mini-ferme în care sunt crescuți zeci de porci. Nerespectarea normelor de biosecuritate și sanitare, foarte sensibile în cazul pestei porcine africane, și transportul animalelor pentru vânzarea lor au fost principalele cauze pentru care virusul nu a putut fi stopat, ba, dimpotrivă, chiar s-a răspândit.

În același timp, decidenții politici nu au avut curajul să ia măsuri care să împiedice extinderea focarelor de pestă porcină africană. Motivul este simplu: ar fi trebuit să le impună fie respectarea unor reguli de biosecuritate stricte, fie chiar în anumite zone să interzică creșterea porcilor. Au fost câteva încercări legislative care ar fi trebuit să reglementeze situația gospodăriilor individuale, dar niciun politician și niciun partid nu le-a dus până la capăt și astfel regulile stricte nu s-au aplicat.

În aceste condiții, cu 1,8 milioane de porci sacrificați în opt ani, nu este de mirare că România importă multă carne de porc. Creșterea porcilor în gospodăriile populației este un subiect atât de sensibil electoral încât niciun ministru al agriculturii și niciun șef al ANSVSA nu au îndrăznit să ia măsuri eficiente. Este adevărat că s-au derulat mai multe programe de reproducție în sectorul suin, dar rezultatele sunt încă eclipsate de prezența virusului PPA.

Spre deosebire de România, Spania, cel mai mare producător de carne de porc din Uniunea Europeană, a luat măsuri rapide și hotărâte atunci când în Catalonia a apărut virusul PPA la câțiva porci mistreți. Au fost mobilizați oameni pentru a vâna mistreții, iar efectivul acestora se va reduce la jumătate, au fost închise unele drumuri critice și instituțiile sau companiile au trecut la repararea împrejmuirilor care au rolul de a bloca apropierea porcilor mistreți de zonele locuite. Este o mobilizare pe care în România nu am văzut-o niciodată. De aceea, studiul Consiliului Concurenței nu strică, dar analizele industriei cărnii de porc ar trebui făcute de alte instituții, care apoi să ia și decizii.

. Ea pune în aplicare deciziile agreate în coaliţie şi prevede, printre altele, majorarea salariului minim şi reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri dar si reducerea subvențiilor pentru partide. Ordonanta prevede înghețări în zona pensiilor și indemnizațiilor. Nici pensiile de serviciu nu vor fi actualizate anul viitor.

După demisia ministrului Educației, Daniel David, în spațiul public au apărut primele informații pe surse privind posibilii succesori la conducerea ministerului. Surse politice indică două nume aflate în discuție, iar o nominalizare ar putea fi făcută chiar astăzi.

Un sondaj comandat recent de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc arata ca peste 55% din cei chestionati consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, mai bine de 66 la suta apreciau că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun iar 48 de procente considerau că în comunism se trăia mai bine. E un fenomen îngrijorător și dificil de cuantificat în totalitate, spune Danial Șandru, directorul IICCMER.

Jurnal de știri

Vicepremierul Tanczos Barna spune într-un interviu la RFI că ”Ordonanța trenuleț” pe care o are în vedere Guvernul pregătește terenul pentru legea bugetului pe 2026. Demnitarul declară pe de altă parte că unii directori de companii de stat, mai ales în domeniul feroviar, nu-și merită banii. Tanczos Barna crede de asemenea că protocolul coaliției nu poate fi renegociat acum.

Tanczos Barna, despre reforme: ”Sunt în continuare, din păcate, câteva companii unde nu-și merită banii directorii, mai ales companiile din domeniul feroviar, unde sunt foarte mari pierderile, pe de o parte, iar pe partea cealaltă, sunt în continuare mari salariile directorilor (...). Au contracte care nu pot fi desfăcute”.

Despre o renegociere a protocolului coaliției: ”Eu nu cred că este posibil acum. Partidele au un comportament neadecvat, nu vreau să folosesc alt termen, în Parlament, am văzut și ieri, când USR a scos cartelele de vot în momentul în care ar fi trebuit coaliția să-l apere practic pe domnul ministru Predoiu. Din punctul meu de vedere, acest comportament este de neacceptat, la fel cum a fost de neacceptat comportamentul PSD când a fost vorba de o moțiune simplă la adresa doamnei Buzoianu (...). Nu cred astăzi că se poate renegocia protocolul, nu există intenție din partea partidelor”.

Despre eventuale demersuri de suspendare a președintelui Nicușor Dan, pe fondul problemelor din Justiție: ”Aberante, n-au nici o șansă. Nu se va întâmpla. Trebuie să ne uităm la cine spune, nu la ce spune și o să ne dăm seama că este doar o flacără de paie. Este imposibil, nu există nici o intenție serioasă din partea nimănui de suspendare a președintelui Nicușor Dan”.

Nu este exclus ca anul viitor în discuțiile de pace pentru Ucraina să apară și numele Republicii Moldova, în contextul în care Rusia ar vrea să își păstreze teritoriile pe care le controlează în acest moment și să-și extindă influența și în alte regiuni, cum este și cazul Transnistriei. Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Alexandru Lăzescu, analist de politică externă, cu care a stat de vorbă Larisa Bernaschi.

- România va găzdui, în primul trimestru al anului 2026, trilaterala miniștrilor de externe de la București, Kiev și Chișinău. „Un subiect important pe agendă va fi procesul de reconstrucție a Ucrainei”, declară ministra de Externe a României, Oana Țoiu, aflată într-o vizită oficială la Chișinău, cu prilejul reuniunii șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova din străinătate. O corespondență semnată de Valeria Vițu.

- Un fost premier de la Chișinău a fost condamnat la închisoare. Doar că nu s-a întâmplat în Republica Moldova, ci în Franța. O instanță a decis ca Vlad Filat să stea doi ani în închisoare în Franța și să plătească 100 de mii de euro statului francez pentru spălare de bani într-un dosar de corupție. Dar cine este Vlad Filat și ce rol a jucat în politica Republicii Moldova? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronical lui Vitalie”.

- Apropierea de Uniunea Europeană, sprijin ferm pentru Ucraina și parteneriat strategic cu România. Președinta Maia Sandu a trasat prioritățile politicii externe pentru anul următor.

- Linia electrică Vulcănești-Chișinău, cea care va asigura transportarea directă către Republica Moldova a energiei electrice cumpărate în România, este aproape de a fi dată în exploatare.

- Patru companii și-au depus ofertele pentru extinderea terminalului Aeroportului Internațional Chișinău.

- În satul Mândreștii Noi, din raionul Sângerei, din nordul Republicii Moldova, tradiția se lucrează cu acul, de mână. În atelierul soților Artur și Alexandra Oleinic, cojocăritul prinde viață printre piele tăbăcită, lână naturală și cusături bătute ca odinioară. Aici se nasc căciuli țurcănești, opinci și bundițe purtate de urători și colindători, iar pentru moldovenii din diasporă, ele devin mai mult decât un port popular, sunt amintiri pe care pot să le îmbrace și care țin aproape casa părintească și iernile de demult. Mai multe, în materialul semnat de Cătălin Volconovici și Denis Chirtoca.

Linia electrică Vulcănești-Chișinău, cea care va asigura transportarea directă către Republica Moldova a energiei electrice cumpărate în România, este aproape de a fi dată în exploatare, iar în perioada următoare sunt planificate etapele de testare, a declarat în cadrul unei conferințe de presă, ministrul Energiei, Dorin Junghietu. În prezent, curentul cumpărat din România ajunge în Republica Moldova prin nodul energetic de la Cuciurgan, aflat pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria și, teoretic, alimentarea poate fi întreruptă în orice moment de regimul separatist de la Tiraspol. Noua linie va exclude această vulnerabilitate și va consolida securitatea energetică a Republicii Moldova.

„Linia Vulcănești-Chișinău conectează direct R. Moldova la sistemul energetic al României și implicit la rețeaua europeană ENTSOE, oferind stabilitate, siguranță și capacitate de reacție în situații de criză”, a declarat ministrul energiei de la Chișinău.

Dorin Junghietu a mai precizat că, în paralel, avansează proiectele de interconectare cu România cu liniile de tensiune înaltă Bălti-Suceava și Strășeni-Gutinaș, care vor crește capacitatea de schimb transfrontalier și vor consolida integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană.

***

Apropierea de Uniunea Europeană, sprijin ferm pentru Ucraina și parteneriat strategic cu România. Președinta Maia Sandu a trasat prioritățile politicii externe pentru anul 2026 la reuniunea ambasadorilor Republicii Moldova. O direcție importantă este și mobilizarea sprijinului internațional pentru consolidarea securității Republicii Moldova și poziționarea Chișinăului ca partener responsabil care contribuie la stabilitatea regională.

***

Patru companii și-au depus ofertele pentru extinderea terminalului Aeroportului Internațional Chișinău. Administratorul aeroportului, Sergiu Spoială, a declarat la postul public Moldova 1 că sarcina companiei câștigătoare va fi extinderea suprafeței terminalului cu 5.000 de metri pătrați și modernizarea întregii infrastructuri.

Aeroportul Chișinău a depășit în acest an pragul de 5 milioane de pasageri deserviți, iar extinderea terminalului vine ca soluție imediată la suprasolicitarea infrastructurii. După lucrările de modernizare, Aeroportul Chișinău va putea deservi 7,5 milioane de pasageri anual. Finalizarea lucrărilor este planificată pentru sfârșitul anului viitor.

***

Fostul premier moldovean, Vlad Filat, și prima sa soție au fost condamnați de o instanță franceză pentru spălare de bani, scrie Ziarul de Gardă. Filat a fost condamnat la doi ani de închisoare și plata unei amenzi de 100 000 de euro, iar pe fosta sa soție – la 18 luni de închisoare cu suspendare și o amendă de 150 000 de euro. Aceasta va trebui totodată să plătească, împreună cu Filat, 10 000 de euro Republicii Moldova pentru daune morale.

Fostul premier, care a executat o pedeapsă cu închisoare și în Republica Moldova, a reacționat, spunând că instanța franceză a pronunțat o decizie motivată politic, influențată de Republica Moldova. Solicitările exagerate și nefondate au dus la o hotărâre fără precedent, spune Filat declarând în același timp că a depus recurs împotriva acestei sentințe.

Jurnal de știri