Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Cei patru judecători constituționali care au boicotat ședințele de duminică și de luni ale Curții referitoare la pensiile magistraților și-au argumentat decizia prin faptul că Guvernul ar fi trebuit să clarifice în mod public că noul act normativ „va abroga pensiile de serviciu ale magistraților”. Cum se traduce acest lucru?

Surse din CCR au explicat pentru HotNews că, de fapt, nemulțumirea este legată de procentul de 70% din ultimul salariu net, cât ar urma să fie pensia unui magistrat după intrarea în vigoare a noii legi, față de 80% din ultimul salariu brut, cum este în prezent (acest lucru a dus la situația, nemaiîntâlnită în Europa, ca pensiile să fie mai mari decât salariile magistraților).

Cel mai probabil, cei patru judecători constituționali care au lipsit de la ședința de luni, 29 decembrie, vor cere pe 16 ianuarie o nouă amânare pentru o dată ulterioară, 28 ianuarie, spun sursele. Motivul ar fi acela că judecătorii, care doresc respingerea legii inițiate de Guvernul Bolojan, nu mai dețin majoritatea în CCR.

Legea prevede că dacă trei judecători solicită amânarea unei decizii aceasta se amână, dar nu specifică de câte ori se poate face acest lucru, au mai explicat sursele HotNews: „Se poate ajunge și la Paști, cu aceste amânări, cine știe ce se mai întâmplă până atunci”.

Profesorul de drept constituțional Bogdan Dima spune că legea CCR prevede sancțiuni în cazul încălcării grave a atribuțiilor de către magistrații constituționaliști, dar e de părere că intenția de a nu asigura cvorumul pentru o ședință nu se poate încadra în categoria faptelor grave.

Profesorul Cristian Pîrvulescu spune chiar că legea nu ar trebui schimbată pentru a nu mai permite astfel de situații, părere la care achiesează și Dima.

Mecanismele de a da voce minorității, spun cei doi, fac parte din jocul democratic. Lipsa de cvorum, abținerea, amânările sunt forme de exprimare liberă și forme de negociere.

Altfel, spun cei doi, s-ar ajunge la situația ca majoritatea să decidă arbitrar fără o dezbatere reală și eficientă.

Cum va ieși însă România din acest blocaj rămâne de văzut. Deși menționat constant în ultimele două zile, PSD nu a formulat un punct de vedere. Nu a formulat încă un punct de vedere nici Palatul Cotroceni.

România folosește avioanele militare pentru a se apăra de dronele rusești. Pe termen scurt nu are alte soluții, deși se vorbește despre niște planuri în acest context. O analiză de Sabina Fati:

”Dronele rusești au planat liniștite deasupra spațiului autohton de cel puțin 15 ori în ultimii doi ani: au verificat capacitatea de reacție și poate chiar voința de a răspunde intruziunii lor în spațiul național. Porturile ucrainene la Dunăre, Ismail și Reni, aflate la câțiva kilometri de granița cu România, sunt ținte permanente din 2023 încoace.

În toată această perioadă, însă, apărarea țării nu a avansat prea mult și frontiera estică pare să rămână vulnerabilă. Nici Germania nu stă prea bine: acum două zile aeroportul din Hanovra a fost închis aproape 15 ore, după ce mai multe drone s-au apropiat periculos de aeroport. La începutul lunii decembrie, șeful Biroului poliției federale germane, Holger Münch, a declarat că peste 1.000 de zboruri de drone suspecte au fost consemnate în Germania în acest an, iar Rusia este principala suspectă. Incidentele au avut loc în proximitatea obiectivelor militare, în zone portuare și deasupra altor infrastructuri importante.

În vreme ce Marea Neagră a devenit un teren de exersare a dronelor rusești și ucrainene, România nu se grăbește să găsească soluții defensive eficiente și uită un principiu de bază: costul apărării trebuie să fie mult mai mic decât cel al atacului”.

România se confruntă cu un val de cazuri de gripă (Digi24)

Dr Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș” anunță că la Institutul din capitală, de exemplu, s-a dublat numărul bolnavilor care ajung la camera de gardă.

Medicii se așteaptă ca în următoarele săptămâni și la începutul anului viitor situația să fie una complicată și fac apel la prevenție prin vaccinare și reguli de protecție.

Lucrurile nu pot să continue așa la CCR, ne facem de râs în toată Europa, declară într-un interviu la RFI liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu. El îi critică pe cei patru judecători ai Curții Constituționale, numiți de PSD, care boicotează ședințele pe tema legii privind pensiile speciale pentru magistrați.

Daniel Fenechiu, despre situația de la CCR legată de pensiile magistraților: ”Mi se pare de neimaginat, n-aș fi putut să-mi imaginez că se ajunge la o situație în care patru judecători, care practic nu vor să se pronunțe un anumit tip de soluție, să blocheze activitatea Curții pentru a doua oară. E o chestiune care nu are nici un suport, nici logic, nici moral”.

Despre lacuna legislativă privind CCR: ”Legile sunt făcute ca să fie interpretate cu bună credință. Sunt multe legi care, gândite bine, dau consecințe proaste, pentru că oamenii în loc să le aplice în sensul bunei credințe, nu fac altceva decât să speculeze niște lucruri. Și această reglementare privind funcționarea Curții Constituționale are niște lacune”.

Despre PSD: ”M-am ferit să politizez atât de mult, pentru că sincer, n-am reușit să înțeleg ce poate câștiga PSD din blocarea reformei (...). Cred că lucrurile nu pot să continue, pentru că ne putem trezi în data de 16 în aceeași situație, să ne ducem pe data de 28 și din 28 să ne ducem în februarie și ne facem de râs în toată Europa”.

Jurnal de știri

Într-un context în care gimnastica din România e zguduită de scandaluri privind hărțuielile și  umilințele pe care unii sportivi la îndură chiar în sala de antrenament, există și exemple care ne arată că se poate face performanță fără abuzuri ci doar cu pasiune, respect și muncă. O mamă povestește cum se descurcă ambele sale fetițe înscrise la Clubul Sportiv Școlar numărul 2 din București la secția de gimnastică.

Presa internațională continuă să analizeze urmările reuniunii de duminică de la Mar-a Lago, unde s-au întâlnit delegațiile conduse de președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski. Scepticismul își face loc tot mai mult în abordările comentatorilor.

”Războiul fie se termină, fie continuă la nesfârșit”,  concluzionează CNN, analizând rezultatele întâlnirii la vârf de duminică.

”Întâlnirea, care s-a încheiat fără niciun anunț major, a părut mai degrabă să sublinieze dificultățile. Și exact restul de 10% se dovedește a fi atât de dificil de rezolvat, un fapt la care Zelenski a părut să facă aluzie. Principalele puncte de blocaj includ soarta centralei nucleare și chestiunile privind teritoriile.

Trump a sugerat că este mai bine să se acorde concesiile teritoriale acum, înainte ca Rusia să invadeze din nou”.

Pentru Le Monde, ”calea către pace dintre Rusia și Ucraina rămâne incertă. Deși președinții american și ucrainean s-au felicitat duminică în fața presei, perspectiva unui acord, la aproape patru ani de la începutul războiului, pare încă îndepărtată”.

La Figaro reia declarația președintelui Volodimir Zelenski potrivit căreia Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate „robuste” pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea de reînnoire. Președintele ucrainean dorește însă ca durata garanțiilor de securitate oferite de Statele Unite să fie prelungită, sugerând perioade de 30 până la 50 de ani pentru a asigura protecția țării sale.

Kyiv Independent amintește că garanțiile de securitate au fost unul dintre subiectele discutate în timpul întâlnirii de la Mar-a-Lago, care s-a încheiat fără niciun progres.

Zelenski a descris garanțiile discutate cu Trump ca fiind „puternice”, adăugând însă că „deocamdată, acestea nu sunt permanente”.

Potrivit El Pais, ”avansul lent, dar constant al forțelor rusești din ultimele săptămâni indică faptul că Putin, în ciuda sancțiunilor, a unei economii aflate în pragul recesiunii și a numărului mare de victime din rândul trupelor sale, încă nu pare pregătit să accepte o soluție diplomatică.

Kremlinul nu a respins deschis planul și continuă să solicite negocieri suplimentare în timp ce atacurile sale persistă. Putin insistă asupra cerințelor sale cu privire la ceea ce consideră a fi „cauzele profunde” ale războiului”.

The New York Times consideră că „principalul obstacol” în calea încheierii războiului este măsura în care ”președintele rus Vladimir Putin este sau nu dispus să semneze un acord-cadru de pace propus de Kiev și de negociatorii șefi ai domnului Trump”. Cu toate acestea, „nu există nicio indicație că Rusia este pregătită să negocieze serios”.

Pentru La Stampa, „impresia generală este că președintele ucrainean a plecat de la Mar-a-Lago cu mâinile goale”. „Poate că a câștigat timp”, pentru că Donald Trump „a exclus orice termen limită” pentru ajungerea la un acord. Dar „războiul continuă, negocierile continuă, iar pacea rămâne o perspectivă îndepărtată”. (Sursa. Courrier International).

Ce se va întâmpla în anul viitor în relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite? Întrebarea este cu atât mai presantă cu cât, în strategia de securitate recent adoptată, America își propune să sprijine partidele naționaliste și de extremă dreapta din Europa. Dar există o problemă...

Într-adevăr, Donald Trump a promis sprijin partidelor și mișcărilor naționaliste și de extremă dreapta din Europa, pe care el le consideră ”patriotice”.

Problema este că Trump rămâne nepopular nu doar în Europa în general, dar nu se bucură de o mare susținere nici măcar în rândul simpatizanților partidelor populiste de dreapta, arată un sondaj realizat de Politico.

Susținătorii partidelor populiste de dreapta, pe care administrația le-a menționat în strategia sa de securitate, îl susțin pe președintele SUA într-o măsură mai mare decât alții, dar nici măcar aceștia nu-i oferă liderului de la Casa Albă un sprijin răsunător.

În Franța, printre alegătorii partidului Reuniunea Națională, mai mulți au opinii negative în ce-l privește pe Donald Trump (38%) față de 30% opinii pozitive.

Și susținătorii Alternativei pentru Germania sunt divizați în privința lui Trump, 34% având o părere bună despre el și 33% negativă.

În Marea Britanie, scorul între votanții formațiunii Reform UK este echilibrat, 39% opinii negative față de 38% pozitive.

Noile date se constituie într-un potențial avertisment la adresa partidelor populiste de dreapta care încearcă să atragă un sprijin mai larg, apropiindu-se în același timp de Trump.

În strategia sa de securitate, Donald Trump descrie Europa drept un spațiu al crizei, care se confruntă cu amenințarea dispariției.

O versiune confidențială a documentului, dezvăluită de presa americană, ar afirma chiar că Donald Trump ar viza patru state pe care le-ar putea desprinde de Uniunea Europeană, dând astfel o lovitură mortală unui bloc pe care îl consideră drept un rival economic și un adversar ideologic. Acestea sunt Italia, Austria, Ungaria și Polonia.

Totuși, chiar și în aceste țări, sprijinul pentru Uniunea Europeană rămâne puternic, așa cum arată ultimul sondaj Eurobarometru. Sprijinul pentru o Uniune Europeană mai puternică – deci, în niciun caz, desființată – se cifrează între 82% în Polonia și 86% în Austria.

Așadar, o intervenție directă a lui Donald Trump și a brațului său ideologic MAGA în dezbaterile europene ar contribui mai degrabă la accentuarea diviziunilor, inclusiv în ce-i privește pe potențialii alegători ai dreptei populiste.

Iar aceasta se vede cel mai clar în Franța, unde liderii extremei drepte s-au grăbit să respingă eforturile Casei Albe.

Jordan Bardella, lider al Reuniunii Naționale, a respins, într-un interviu pentru The Telegraph ideea de a fi ”vasal” față de un ”frate mai mare precum Trump”.

În timp ce Thierry Mariani, membru al consiliului național al partidului, a declarat pentru Politico că „Trump ne tratează ca pe o colonie - cu retorica sa, dar mai ales din punct de vedere economic și politic”.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ministerul Finanțelor a publicat datele privind situația bugetului de stat pe primele 11 luni ale anului. Execuția bugetară era așteptată pentru a răspunde la două teme importante și anume: în ce măsură se văd rezultatele deciziilor luate de guvern în această vară și, implicit, dacă există progrese în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar. Răspunsul este „da” la ambele întrebări.

Să detaliem. Măsura care a făcut vâlvă a fost creșterea TVA, atât a cotei standard, cât și a cotelor reduse începând cu luna august a.c.. Astfel, în primele 11 luni ale anului veniturile încasate la buget din TVA au crescut cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care restituirile de TVA au crescut și ele cu 7%.

Se poate face și o evoluție comparativă a încasărilor din TVA în lunile august-noiembrie a.c., față de aceeași perioadă a anului trecut, care ne arată că încasările din TVA au crescut la aproximativ 50 miliarde de lei, de la 42,4 miliarde lei în anul 2024. Cu alte cuvinte, cifrele ne arată că încasările din TVA au crescut, dar trebuie să fim bine înțeleși, acest lucru nu înseamnă, însă, că s-a redus și gap-ul de TVA sau în mod automat economia a performat în mod deosebit.

Mai sunt două tendințe care aduc argumentele unei îmbunătățiri a situației bugetare. În primul rând, veniturile totale au crescut cu 13%, iar cheltuielile cu aproximativ 10%. Este un raport de creștere normal pentru o economie care vrea să reducă deficitul și totodată este o dinamică mai logică, după ce ani la rând situația a fost invers, adică cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile bugetare.

În al doilea rând, există o reducere a deficitului bugetar. În comparație cu anul precedent, deficitul bugetar în primele 11 luni a ajuns la 6,4%, față de 7,15% din PIB. Vorbim și despre o scădere în termeni nominali, în sensul că deficitul s-a redus de la 125 la 121 miliarde de lei.

Un semn de întrebare este dacă deficitul va atinge la sfârșitul anului nivelul așteptat de 8,4% din PIB. Pare destul de greu, chiar și pentru România marilor deficite, să reușească într-o singură lună, decembrie a.c., să facă un deficit de 2% din PIB. De exemplu, în noiembrie față de octombrie a.c., deficitul a crescut cu 0.68% din PIB, iar păstrarea aceluiași ritm și în decembrie a.c. ar fi o veste bună. Desigur, ar fi o situație de bun augur ca 2025 să se încheie cu un deficit mai mic decât cel așteptat, în special pentru bugetul de anul viitor

Mai sunt câteva capitole care oferă un indiciu față de evoluția situației bugetare. Este vorba despre cheltuielile de personal, cele cu dobânzile, cu investițiile și cheltuielile de asistență socială. Veniturile sub o formă sau alta au o dinamică pozitivă.

Cheltuielile de personal trebuie analizate prin prisma înghețării salariilor bugetare și reducerii unor sporuri începând cu luna iulie a.c. Astfel, cheltuielile la acest capitol în perioada iulie-noiembrie a.c. față de anul precedent au scăzut cu 1,7 miliarde lei, de la 70,4 la 68,7 miliarde lei. Așadar, se văd primele rezultate.

Cheltuielile cu dobânzile au explodat, plus 38%, dar creșterea nu este imputabilă actualului guvern, ci plățile se fac în contul unor împrumuturi mai vechi care au ajuns anul acesta la scadență.

Cheltuielile cu investițiile continuă să crească, mai mult cu 16% față de anul precedent, dar, în continuare, sunt mai mulți bani alocați din bugetul național decât din fondurile europene. În orice caz, procentajul alocărilor pentru investiții este de aproximativ 5,7% din PIB, mai mult decât media europeană, iar o viitoare ordine de priorități va aduce eficiență și un impact mai mare asupra creșterii economice.

În fine, cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 11,7%, dar avansul vine de la recalcularea pensiilor de anul trecut și de la includerea în acest capitol a compensării facturilor la energie. Așadar, bugetul transmite semnale de ajustare, dar mai este mult până departe.

Jurnal de știri

Președinta organizației Funky Citizens, Elena Calistru, critică CCR pentru amânarea repetată a deciziei privind pensiile speciale pentru magistrați.

Elena Calistru, despre pensiile magistraților la CCR: ”Ne chinuim ca în coșmarurile acelea în care încerci să mergi și nu faci nici un pas înainte. Pare că suntem blocați într-un soi de inutil. Suntem blocați în încercarea de a rezolva această problemă a pensiilor speciale”.

În opinia sa, ”nu avem încotro, trebuie să acordăm credibilitate CCR, pentru că oamenii care ocupă vremelnic această Curte nu au voie să golească de importanță o instituție precum Curtea Constituțională”.

Președinta organizației Funky Citizens afirmă că ”trebuie să înceapă o discuție despre o eventuală reformă a Curții Constituționale sau despre felul în care vrem să arate CCR, însă în acest moment, felul în care vedem că se așează lucrurile nu arată deloc bine”.