Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Cea mai veche competiție din lume, Cupa Angliei, a oferit două momente memorabile. Echipa actorilor de la Hollywood, Wrexham a scris încă o poveste de succes după ce a învins pe Nottingham Forest și s-a calificat în 16-imile Cupei Angliei. A doua bombă, deținătoarea trofeului, Crystal Palace a fost eliminată din competiție de o echipă din fotbalul non-profesionist.

În Cupa Angliei se întâmplă mereu grozăvii. Așa a fost și în week-end-ul trecut. Mai întâi, galezii de la Wrexham, echipă ce evoluează în Championship, liga a doua din Anglia, a scris o nouă poveste de Hollywood! Patronată de vedetele de la Hollywood Ryan Reynolds și Rob McElhenney, Wrexham a eliminat-o la loviturile de departajare pe Nottingham Forest din Cupa Angliei și s-a calificat în runda a 4-a.

Povestea acestei formații este incredibilă. În momentul în care cei doi actori au devenit patronii echipei, Wrexham, a treia cea mai veche echipă de fotbal din lume, înființată în anul 1864, se afla în Liga a 5-a din Anglia. De atunci, echipa a bifat un record nemaiîntânit în fotbalul englezesc, reușind 3 promovări consecutive.

Acum, Wrexham a făcut istorie și în Cupa Angliei. A condus cu 2-0 și 3-1, dar a avut nevoie de lovituri de departajare pentru a-i scoate din competiție pe cei de la Forest, care în ultima etapă din Premier League învinseseră pe West Ham United. Ce-i drept, antrenorul celor de la Forest, Sean Dyche, a ales să înceapă cu o echipă aproape complet schimbată, opt jucători fiind diferiți față de victoria din campionat de marțea trecută.

Asta nu știrbește cu nimic meritul echipei patronate de vedetele din California. Cât vor investi în continuare aceștia în echipa galeză este întrebarea care se pune după acest rezultat istoric. Realist vorbind, promovarea pare imposibilă cu lotul actual şi poate nici n-ar fi indicată, dar cei de la Wrexham au arătat că pot face minuni.

Însă ceea ce efectiv a produs un șoc în Cupa Angliei acum două zile a fost eliminarea din competiție a lui Crystal Palace, nimeni alta decât câștigătoarea trofeului din sezonul trecut, de către o echipă din fotbalul non-profesionist. Ceea ce nu s-a mai văzut de mai bine de o sută de ani. 

S-a întâmplat pe Moss Rose din Macclesfield unde echipa locală care în prezent se zbate la mijlocul clasamentului din Liga a 6-a și care în urmă cu patru sezoane evolua în Liga a 9-a, a reușit imposibilul.

Interesant este că ultima dată când s-a produs o asemenea surpriză se întâmpla înaintea primului război mondial, în sezonul 1908/1909 și este legată tot de numele lui Palace, doar că londonezii sunt cei care au dat atunci calculele peste cap și reușeau să o elimine pe Wolverhampton din competiție.

Acum, Macclesfield a deschis scorul în finalul primei reprize, și-a dublat avantajul după o oră de joc, însă a tremurat serios în prelungiri când Crystal Palace a reușit să reducă din diferență. Dar în final ultimul fluier al arbitrului a adus una dintre cele mai mari surprize din istoria competiției și cu siguranță cea mai mare victorie din istoria clubului.

Acest succes vine la mai puțin de o lună de când comunitatea din Macclesfield a fost zguduită de dispariția bruscă a lui Ethan McLeod, fotbalist de doar 21 de ani care și-a găsit sfârșitul într-un accident de mașină în timp ce se întorcea de la Bedford unde echipa sa tocmai câștigase cu 2-1 într-un meci de campionat. Acum a fost tot 2-1 și poate a fost o victorie și pentru el. De fapt, cu siguranță a fost, pentru că în vestiar, pe locul său, colegii au așezat poza sa, iar în tribune fanii au pus un banner uriaș cu chipul regretatului Ethan.

Fosta vedetă din fotbalul englez, Wayne Rooney, a fost prezent la meci pentru a-i ține pumnii fratelui său mai mic pe care lumea mare probabil nici nu-l știe și nici nu prea ar avea de unde pentru că John, așa îl cheamă pe fratele lui Rooney, nu a depășit niciodată nivelul ligilor inferioare.

John s-a născut în 1990 la Liverpool, a jucat și în campionatul nord american la New York Red Bulls și Orlando City, dar a revenit în Anglia și s-a retras anul trecut la 34 de ani din cariera de fotbalist după ce a ajutat-o pe Macclesfield să promoveze din Liga a 7–a, iar apoi a trecut direct în postura oficială de antrenor și acum a contribuit la o surpriză uriașă care i-a pus numele pe buzele tuturor. Aici și-a început cariera de fotbalist după ce a fost pus pe liber de Everton când era junior, tot aici și-a încheiat-o și tot aici a început un nou drum. S-ar putea să mai auzim de el.

Macclesfield 2-1 Crystal Palace. 116 locuri despart în prezent cele două echipe în ierarhia fotbalului englez. Atât de mare este surpriza!

Adoptarea de către statele membre a acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Mercosur reprezintă un pas aproape final, într-un proces de negociere întins pe durata unui sfert de secol. Deși dosarul este vechi, acesta a generat de-abia acum dezbateri intense pe scena politică din România. Dar cine câștigă și cine pierde din acest acord?

După cum explică Euractiv, pentru multe industrii din UE, acordul este o victorie clară. Elimină tarifele mari la exporturile UE – inclusiv taxe de până la 35% pentru piesele auto și băuturile alcoolice – și demontează alte bariere comerciale.

Potrivit Comisiei Europene, tarifele pentru 91% din bunurile comercializate sunt eliminate. Exporturile către Mercosur ar putea crește cu până la 39% și ar putea asigura 440.000 de locuri de muncă.

În schimb, UE permite cote scutite de taxe vamale pentru carnea de vită și carnea de pasăre, precum și pentru alte produse „sensibile”, cum ar fi orezul, mierea și zahărul.

Importurile de carne de vită fără taxe vor fi limitate la maximum 1,5% din producţia anuală a UE, cele de carne de pasăre la 1,3%, iar tot ce depăşeşte aceste cantităţi va fi importat cu taxe.

Pe de altă parte produsele europene cu indicaţiile geografice vor fi protejate pe pieţele Mercosur. Dintre acestea, 15 sunt produse agricole româneşti.

De altfel, o analiză realizată de Politico îi plasează pe fermieri printre câștigătorii acordului.

Publicația amintește și de subvențiile de 45 de miliarde de euro care ajung în buzunarele fermierilor. De asemenea, există clauze de salvgardare iar fermierii europeni vor putea fi despăgubiți.

Departe, așadar, de apocalipsa agricolă pe care unii o prevestesc.

Printre câștigători, Politico enumeră și industria auto germană. Aceasta este unui dintre investitorii importanți în România.

Dar cine ar fi perdanții, potrivit publicației? Emmanuel Macon, desigur, care a votat contra.

Un mare perdant este China, care își vede slăbită influența în regiunea sud-americană. Un alt perdant este Donald Trump, președintele american care a făcut din protecționism una dintre principalele sale linii de acțiune politică în 2025.

Sancționată puternic de Statele Unite prin politicile tarifare, UE capătă acces liber pe o piață extinsă și arată că poate fi un jucător geopolitic important cu parteneri de încredere.

Citeste siAcordul UE-Mercosur: contradicție în poziția României

În timp ce Statele Unite se izolează prin politicile vamale, Europa desfășoară comerț liber cu Canada și, în curând, cu Mercosur. Acordul este o antiteză a imperialismului trumpian. Este rezultatul unor îndelungi negocieri, nu o decizie unilaterală, de forță, în stil imperialist.

Însă procesul dosarului este departe de a se fi încheiat.

Parlamentul European trebuie acum fie să aprobe textul, iar , rezultatul – prevede Euractiv - este așteptat să fie strâns, deputații votând mai mult pe criterii naționale decât ideologice.

Deputații ar putea, de asemenea, să trimită textul Curții Europene de Justiție pentru un aviz juridic. Măsura a fost deja propusă în noiembrie de un grup de 145 de deputați, dar aceasta a fost blocată temporar.

Înaintarea dosarului în fața instanței de justiție europene ar putea îngheța procesul de ratificare al UE până când Curtea își va emite avizul. Altfel, votul ar putea avea loc la următoarea sesiune plenară, care începe pe 19 ianuarie.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Întrebarea revine în presa internațională după protestele care au cuprins mai multe orașe americane, în urma incidentului din Minneapolis. Tot mai mulți comentatori acuză serviciul federal de imigrație, ICE, că a devenit o forță paramilitară în slujba administrației.

După cum notează The Atlantic, ”în ultimele opt luni, Donald Trump a trimis valuri de agenți federali în „orașe sanctuar” conduse de democrați, prezentând operațiunile ca pe niște episoade dintr-un reality show itinerant al MAGA.

Locurile vizate de președinte tind să devină locuri temporare de protest - și produc material pentru canalele de socializare ale administrației sale, bazate pe meme-uri. Presiunea neobosită asupra ICE pentru a intensifica deportările i-a lăsat pe ofițeri în impas.

În aceste condiții, agenți epuizați și o mișcare de protest prin blocaje cu mașinile creează un moment extrem de periculos pe străzile din SUA”.

Potrivit revistei Time, ”protestele au loc în contextul în care un nou sondaj sugerează că sprijinul public pentru ICE este în scădere.

Un sondaj YouGov realizat în aceeași zi cu uciderea lui Good a constatat că 52% dintre respondenți dezaprobă acum, într-o mai mică sau mai mare măsură, modul în care ICE își gestionează activitatea, comparativ cu 39% care o aprobă, mai mult sau mai puțin.

Citeste siIncidentul din Minneapolis, văzut prin memoria istorică a unui european

Aproximativ 44% dintre adulți au aprobat protestele recente împotriva ICE, potrivit sondajului, care a chestionat peste 2.600 de adulți din SUA.

În februarie anul trecut, la începutul operațiunii de deportare în masă a președintelui Donald Trump, YouGov raporta un rating net de aprobare de +16 pentru ICE, care a scăzut la -14 în noiembrie”.

”Prin uciderea lui Renee Nicole Good în Minneapolis, ICE a vizat toți americanii”, titrează The New York Times:

Împușcată de un agent al Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE) pe 7 ianuarie în Minneapolis, Renee Nicole Good a devenit un simbol al abuzurilor comise de agențiile federale de aplicare a legii. Fie că sunt cetățeni sau imigranți, toți americanii sunt acum guvernați de oameni care cred că viața este un privilegiu acordat de autorități și că moartea este o pedeapsă dreaptă pentru neascultare.

În mintea unor republicani, Renee Good a devenit rapid întruchiparea tuturor acelor mame insuportabile care militează împotriva acțiunilor ICE și de care ar vrea să scape.

Administrația actuală pune bazele unui stat polițienesc atotputernic. Într-un astfel de sistem, relația dintre cetățeni și guvern se transformă într-o cerere constantă de supunere.

El País  observă că „în spatele acestei represiuni se află Stephen Miller, un rasist fanatic și adjunct al șefului de cabinet al Casei Albe. Sub conducerea sa ideologică, ICE a trecut de la a fi o agenție civilă de aplicare a legii la o forță paramilitară. Încrederea în instituții este subminată, statul de drept este ignorat, iar utilizarea forței letale împotriva civililor este normalizată.

Violența instituțională împotriva imigranților înseamnă că statul poate trata pe oricine definește drept «celălalt» cu o extremă duritate.

Moartea lui Renee Good este un avertisment: atunci când legea este aplicată inegal și violent, încetează să mai fie lege.”

Miniștrii acuzați de plagiat. Scandalurile care au zguduit guvernele României. Câți dintre ei au demisionat în urma acuzațiilor (HotNews) - Siegfried Mureșan: Am cerut o creștere a bugetului UE pentru ca fermierii să primească aceiași bani. Armata și tehnologia, noile priorități ale Comisiei Europene (SpotMedia) - Uber-iştii au detronat IT-iştii. Record de PFA-uri în 2025 (Ziarul Financiar)

Mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiției, Radu Marinescu, este plagiată. 

Potrivit analizei PressOne, cel puțin 56,68% dintre paginile lucrării cu titlul Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil conțin text copiat din alți autori, mai exact 140 de pagini din cele 247 ale lucrării.  

Radu Marinescu a obținut titlul de doctor în Drept în 2009, la Facultatea de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru.

Cea mai mare parte a conținutului plagiat provine din alte trei lucrări, iar în unele situații calupurile de text preluat cuvânt cu cuvânt se întind chiar și până la 25 de pagini consecutive. 

Ministrul Radu Marinescu a negat, într-o declarație dată pentru PressOne, că a încălcat standardele de realizare a unei lucrări științifice.

El a adăugat că și-a elaborat teza “în conformitate cu normele timpului și sub coordonarea unui profesor academician reputat”. 

“Normele timpului” încadrau plagiatul în categoria formelor de fraudă academică la momentul la care Marinescu și-a susținut teza de doctorat (inclusiv prin lege, nu doar prin prevederi academice). 

După dezvăluirile de luni ale jurnalistei Emilia Șercan privind plagiatul din teza de doctorat a ministrului PSD al Justiției, Radu Marinescu, HotNews aduce în atenție principalele scandaluri de plagiat care au zguduit guvernele României.

În ultimii 15 ani, nouă miniștri din guvernele României au fost acuzați de plagiat. Au existat și premieri vizați de astfel de acuzații: Nicolae Ciucă, Victor Ponta și Mihai Tudose. Dintre miniștrii acuzați de plagiat, doar trei au demisionat.

E vorba despre foștii miniștri ai Eucației Sorin Cîmpeanu și Ioan Mang dar și de liberalul Florin Roman care a părăsit portofoliul Digitalizării, după ce ziarul Libertatea a scris că acesta şi-a plagiat disertaţia de master susţinută la Facultatea de Psihologie a Universităţii Titu Maiorescu.

Scandalul politic declanșat de faptul că România a susţinut acordul Mercosur, fără taxe în schimburile comerciale dintre Uniunea Europeană și America de Sud, i-a speriat pe fermierii din țară, dar și de pe continent din cauza amenințării că piața comună va fi invadată de produse agricole și alimentare ieftine, fără să respecte standardele de calitate ale UE. O astfel de competiție ar provoca falimente și concedieri masive în industria agricolă europeană.

Într-un interviu realizat de spotmedia.ro cu Siegfried Mureșan (PNL), europarlamentar, negociator-șef al Parlamentului European cu Comisia Europeană, privind bugetul multi-anual, acesta spune că există susținere politică pentru ca fermierii să primească în continuare sprijin financiar semnificativ și în perioada 2028-2034.

Organizarea de tip PFA era întâlnită în principal în rândul IT-iştilor, al micilor antreprenori din industriile creative şi al profesioniştilor, având într-o perioadă mai multe beneficii decât un SRL.

Anul 2025 a adus un record al numărului de PFA-uri în­fiinţate, când peste 47.500 de astfel de entităţi au fost deschise, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Această creştere, de peste 65% într-un singur an, a fost susţinută de PFA-urile din transporturi şi curierat, mai exact, şoferii de ride-sharing şi livratorii de mâncare au creat cele mai multe PFA-uri în 2025, informează ZF.

În ultima perioadă, dificultăţile din piaţă au întors mulţi IT-işti la contractele de muncă clasice, după cum spun angajatorii din piaţă.

Creșterea impozitelor locale își propune să atingă două obiective în același timp. Pe de o parte, să crească veniturile localităților. Pe de altă parte, să reducă sumele alocate de la buget către administrațiile locale. Ceva lipsește și anume restructurarea primăriilor și județelor.

Nu e simplu, ca politician, să crești impozitele, așa după cum nu e plăcut, ca și contribuabil, să plătești impozite mai mari. Dar, sunt momente în care acest lucru nu poate fi evitat.

Mulți români știau că impozitele locale pe locuință, pe teren și pe automobil cresc de la începutul acestui an. Surprizele neplăcute au venit din procentajul de creștere (în multe cazuri este vorba despre o dublare a sumelor plătite față de anul trecut) și de la erorile de calcul care au apărut la unele primării.

Discuția legată de oportunitatea creșterii impozitelor locale este fără sfârșit. Trebuie spuse, însă, trei lucruri: în primul rând, România avea impozite locale reduse. Nu doar în valoare nominală, ci și, pe cale de consecință, ca procentaj din PIB.

În al doilea rând, Guvernul a decis o creștere a impozitului pe locuință luând în calcul un element obiectiv și anume valoarea de piață a proprietății. Mulți cetățeni sunt interesați de evoluția pieței imobiliare, se informează pe această temă, deci înțeleg că în ultimii 10-15 ani valoarea locuinței pe care o dețin a crescut și drept urmare este normal să crească și nivelul impozitului pe care îl plătesc.

În al treilea rând, creșterea impozitelor și taxelor locale a fost abruptă, iar contribuabilii ar fi așteptat o variantă în care sarcina fiscală să fie mai puțin apăsătoare.

În general, bugetele administrațiilor locale sunt rar analizate în spațiul public. Concret, principala sursă de venituri pentru bugetele locale este impozitul pe salarii și venituri, urmată de TVA. Impozitele și taxele pe proprietate au însemnat în primele 11 luni ale anului trecut doar aproximativ 9 miliarde de lei, în întreaga țară, adică mai puțin de 10% din veniturile curente.

Administrația încasează impozitul pe salarii și venituri plătit de angajații și cetățenii din localitatea respectivă. De aceea, ar fi fost esențial ca primarii, inclusiv cei din mediul rural, să fi încercat să aducă pe teritoriul lor cât mai multe locuri de muncă. În multe cazuri, nu au reușit.

Trebuie spus că există un algoritm legal de distribuire a sumelor încasate din impozitul pe salarii și pe venit, astfel: 63% din bani merg direct către bugetele locale (comune, orașe sau municipii), 15% sunt alocați către bugetul județului, iar 6% pentru așa-numita echilibrare a bugetelor locale care înseamnă de fapt o repartizare a unor sume de bani către primăriile care au deficit bugetar. De asemenea, o cotă parte din încasările din TVA, stabilită, prin legea bugetului de stat, este redirecționată către bugetele locale.

Cu alte cuvinte, impozitele și taxele locale sunt o sursă bugetară redusă. Chiar și în condițiile creșterii încasărilor cu o treime ca urmare a creșterii impozitelor și taxelor locale, veniturile bugetare la acest capitol rămân mult sub jumătate din veniturile care provin din impozitul pe salarii și pe venit.

Există deja o dezbatere pe tema modului în care vor fi folosiți banii care vor fi colectați suplimentar. Unii primari, în frunte cu Lia-Olguța Vasilescu, acuză guvernul că nu va permite administrațiilor locale să folosească sumele colectate în plus. În acest moment, legislația este clară: impozitele și taxele locale sunt sursă financiară pentru bugetele localităților.

Guvernul vrea să scadă transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale cu sumele încasate în plus de la cetățeni. În contextul în care Executivul face eforturi să reducă deficitul, o diminuare a alocărilor bugetare către administrațiile locale este logică.

Desigur, ar fi fost ideal ca mărirea taxelor și impozitelor locale să aibă loc după reducerea numărului de angajați din primării. De altfel, în cinci ani, cheltuielile de personal au crescut cu 70%. Este adevărat că premierul Bolojan a inițiat încă din toamna anului trecut o restructurare a administrației locale, dar PSD a blocat-o la nivel politic, chiar dacă cheltuielile totale din bugetele locale au crescut, în cinci ani, cu 60%.

În concluzie, guvernul a făcut ce este mai simplu, a crescut taxele și impozitele, și a amânat ce este mai greu și anume restructurarea administrației locale.

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Deputatul USR Claudiu Năsui se arată sceptic într-un interviu la RFI că Guvernul va reuși să facă vreo reformă în anul 2026. Fostul ministru al Economiei critică pe de altă parte bâlbele autorităților privind impozitele locale.

Claudiu Năsui, despre impozitele locale: ”Sunt aspectele astea tehnice, de funcționare a sistemului, unde aș spune că bătaia asta de joc nu e chiar o bâlbă, e mai mult de atât, pentru că e o bâlbă care se repetă în fiecare an”.

Despre reformele din 2026: ”Eu nu sunt sigur, adică până nu văd, nu cred. S-a mai spus lucrul ăsta și până acum, a spus-o și Guvernul Ciucă, a spus-o și Guvernul Ciolacu, a spus-o chiar și Guvernul Bolojan și pe primele luni pe care le-am văzut nu s-a întâmplat”.

Deputatul USR critică Guvernul: ”Până nu văd o scădere de cheltuieli și sunt primul care o să laud scăderile de cheltuieli când se întâmplă, dar din păcate, ce vedem este invers, adică vedem politicieni care folosesc și Guvernul care folosește orice motiv pentru a taxa suplimentar”.

Întrebarea revine în presa internațională după protestele care au izbucnit în Iran la sfârșitul lunii decembrie. Ca și în cazul altor mișcări de protest, regimul adoptă o linie dură. Reprimarea violentă a făcut zeci de victime în rândul civililor, dar au existat pierderi și de partea forțelor guvernamentale. Comentatorii cred că de data aceasta, protestele din Iran sunt diferite de cele precedente.

Los Angeles Times amintește că prăbușirea monedei naționale, rialul, a dus la o criză tot mai accentuată. Prețurile la carne, orez și alte alimente de bază pentru masa iraniană sunt în creștere. Națiunea se confruntă cu o rată anuală a inflației de aproximativ 40%.

În decembrie, Iranul a introdus un nou nivel de prețuri pentru benzina subvenționată la nivel național, crescând prețurile unora dintre cei mai ieftini combustibili din lume și punând presiune suplimentară asupra populației.

Protestele au început mai întâi cu comercianții din Teheran, înainte de a se extinde.

Potrivit experților citați de ziarul britanic Daily Express regimul „s-ar putea prăbuși în câteva săptămâni”

”Intransigentul regim islamic a mai fost zguduit de proteste și înainte,  dar de data aceasta ar putea fi diferit.

În ciuda faptului că regimul crește salariile armatei și forțelor de securitate, acestea sunt încă destul prost plătite, iar acum trebuie să iasă în stradă și să-i suprime pe cei care ar putea fi membri ai familiei, frați, surori și prieteni.

O eventuală dezertare a oricăror oficiali guvernamentali de rang înalt, în special din forțele de securitate și armată, s-ar putea dovedi destul de gravă.

Acum există o presiune suplimentară asupra vieții oamenilor din cauza banilor care merg către militarism și expansionism și sprijinirea grupurilor din Yemen, Liban și Irak. Oamenii au scandat deschis pe străzi, cerând încetarea cheltuirii banilor pentru houthii din Yemen și milițiile din Liban. Oamenii strigă ”Cheltuiți bani pentru noi!”

La rândul său, Euronews constată că alianțele Iranului sunt slăbite:

„Axa Rezistenței care a crescut în importanță în anii de după invazia condusă de SUA din 2003 și ocupația ulterioară a Irakului, se clatină.

Israelul a zdrobit Hamas în războiul devastator din Fâșia Gaza. Hezbollah, gruparea militantă șiită din Liban, și-a văzut conducerea de top ucisă de Israel.

O ofensivă fulger din decembrie 2024 l-a răsturnat pe aliatul și clientul fidel al Iranului în Siria, președintele Bashar Assad. Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au fost, de asemenea, loviți de atacuri aeriene israeliene și americane.

Acum, aliatul Maduro, se află în custodia SUA”.

Time notează că  ”avertismentele reînnoite ale lui Trump au adăugat tulburărilor o dimensiune internațională.

Operațiunea Midnight Hammer, atacul american asupra instalațiilor nucleare iraniene din iunie anul trecut și acțiunile recente ale Washingtonului în Venezuela au conferit amenințărilor lui Trump o nouă credibilitate, spun analiștii.

Protestele au scos la iveală fracturi profunde -  iar răspunsul, atât din partea Teheranului, cât și a Washingtonului ar putea modela traiectoria Iranului pentru anii următori”.

Dar, după cum avertizează Le Monde, „amenințările lui Trump cu o intervenție militară, precum și declarațiile de solidaritate cu poporul iranian făcute de Mossad și Benjamin Netanyahu, în cele din urmă ar putea fi de folos regimului islamic: acesta poate acuza toate figurile opoziției că sunt agenți ai SUA și Israelului.”

Un val de indignare a cuprins Statele Unite după ce un agent al autorităţii federale pentru imigraţie a împușcat și ucis o femeie în timpul unei operațiuni în Minneapolis. Dar cum se vede acest eveniment, prin prisma memoriei istorice europene?

Considerat de administrația de la Washington ca făcând parte dintr-o civilizație în extincție, certat că și-a pierdut valorile, tradițiile, identitatea, oare ce ar putea spune un european, cu un oarecare simț al memoriei istorice, despre împușcarea femeii din Minneapolis de către un agent al Serviciilor de Imigrare (ICE)?

Ei bine, momentul a fost tulburător, nu însă și surprinzător.

Cel puțin noi, aici, în Europa, știm din propria istorie ce înseamnă înarmarea unor grupări de civili cărora li se conferă o misiune măreață și mai ales, alături de sentimentul impunității.

De exemplu, organizațiile SA din Germania, grupuri de șoc afiliate partidului nazist, care au jucat un rol determinant în preluarea puterii de către Adolf Hitler prin terorizarea evreilor și a opozanților politici.

Sau Cămășile Negre din Italia lui Mussolini sau Garda de Fier, aripa paramilitară a Mișcării Legionare din România.  Mai aproape de zilele noastre au fost Tigrii lui Arkan din timpul războiului din fosta Iugoslavie.

Ieșind din perimetrul Europei, să privim către grupurile Colectivos din Venezuela – că tot a ajuns această țară în centrul atenției întregii lumi. Acestea sunt grupuri de civili înarmați, care asigură susținerea guvernului și reprimarea violentă a opoziției.

Toate aceste grupări, cu statut uneori incert din punct de vedere legal, au fost sau sunt – acolo unde mai acționează – cunoscute pentru excesele lor violente.

Desigur, ICE este o instituție creată de stat, iar comparația cu grupările paramilitare funcționează doar până la un anumit punct.

Adică până acolo încât este vorba despre un mare număr de civili care primesc arme, fără o instrucție solidă, chemați să îndeplinească o misiune pe care ei o consideră civică și patriotică și care se cred exonerați de răspundere în cazul oricărui abuz. Pentru că, nu-i așa, servirea cauzei este mai presus de orice.

Nu contează dacă politica anti-imigrație a lui Donald Trump este bună sau nu. Ceea ce contează aici sunt oamenii puși să o aplice.

Odată coborâți în stradă, unii se văd drept niște mici Dumnezei. Încep să simtă ce înseamnă puterea și, mai ales, puterea de a face rău aproapelui știind că nu vei păți nimic după aceea.

Citeste si”Colectivos” - grupări paramilitare pro-Maduro care nu ezită să ucidă civili

Această pornire cinică este comună multor oameni și – iarăși știm din memoria colectivă europeană – a fost folosită din plin de regimurile totalitare. În definitiv, torționarii din lagărele naziste sau din gulagul comunist erau și ei oameni, părinți și bunici grijulii, care își salutau respectuos vecinii și își iubeau câinii.

Ca european nu ești foarte mirat de imaginea unui agent care pur și simplu vânează o femeie ce se îndepărta, la bordul mașinii sale.

Știi că, în condițiile date, era de așteptat să se întâmple, mai devreme sau mai târziu. Iar când vicepreședintele Vance îi asigură pe agenții federali că vor fi protejați și de aici înainte, știi că se va mai întâmpla.

De aceea, în Europa aceasta atât de criticată de ideologii MAGA, încercăm să evităm constituirea unor asemenea grupări armate.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România