Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Fundașul Alex Pașcanu a tras tare în cantonamentul Rapidului din Antalya cu gândul la titlul de campion. Fotbalistul născut la Bârlad și emigrat în Anglia a început fotbalul la Leicester, și ține cu Manchester United, acolo unde și-ar dori să evolueze într-o zi. Deocamdată, Pașcanu spune prin telefon că abia așteaptă reluarea campionatului și vrea să ajungă la Mondialul american cu Naționala lui Mircea Lucescu.

Un nou episod se adaugă lungului șir de confruntări dintre autoritățile europene și platforma X a miliardarului Elon Musk. Chatbot-ul Grok, legat de platforma lui Elon Musk, a permis recent utilizatorilor să dezbrace digital persoanele, pe baza unor fotografii.

După ce au fost publicate mii de postări cu imagini sexualizate cu femei și minori, autoritățile din mai multe țări europene au luat măsuri. X a răspuns limitând accesul la această funcție doar abonaților plătitori, dar autoritățile europene sunt presate să facă mai mult împotriva platformei lui Elon Musk.

Comisia Europeană a confirmat că investighează sistemele X/Grok care permit generarea de conținut illegal precum imagini sexualizate realizate fără consimțământ, inclusiv deepfake-uri sexuale care vizează femei sau minori.

Rețeaua lui Elon Musk a fost obligată să păstreze documentele relevante până la sfârșitul anului 2026, în conformitate cu reglementările europene cuprinse în Digital Services Act.

Comisarul european pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, a avertizat compania X să „repare” rapid instrumentul său de inteligență artificială Grok, altfel va suporta consecințele legale, transmite Caleaeuropeana.ro.

Potrivit Comisiei, evaluarea nu se schimbă odată cu decizia recent anunțată de X de a permite generarea de imagini doar pentru plătitori. Din perspectiva europeană, problema nu este cine are acces, ci faptul că sistemul nu ar trebui să permită generarea de conținut ilegal în niciun scenariu.

Un paywall nu este soluția pentru gestionarea imaginilor nud generate de inteligența artificială, susține și o analiză a revistei britanice The Spectator:

„Legile tradiționale care protejează împotriva imaginilor sexuale neconsensuale au fost construite în jurul existenței unei fotografii originale. Inteligența artificială ocolește acest lucru. Poate genera o imagine folosind doar material disponibil publicului - o față, un videoclip, chiar și o fotografie de profil - și poate manipula acea imagine într-un mod sexual. ... Inteligența artificială permite perverșilor de pe internet să-și creeze fantezia perfectă cu un clic de mouse - și femeile nu pot face nimic pentru a-i opri.”

În timp ce ziarul elvețian Le Temps observă că dezbrăcarea digitală folosind inteligența artificială nu a dispărut deloc – doar a fost doar mutată în spatele unui paywall.

Această tendință problematică nu a fost oprită; a fost monetizată. De când Elon Musk a preluat rețeaua X, această logică a devenit marca sa comercială. El nu abordează efectele nocive ale platformei sale - în schimb, le organizează și le permite să prospere..”

În Germania, Frankfurter Rundschau cere autorităților europene măsuri mai ferme împotriva lui Elon Musk: 

„Încălcările legislației digitale a UE sunt atât de flagrante, iar pericolul reprezentat de X este atât de mare, încât UE trebuie să acționeze rapid. Musk a spus clar de suficiente ori că nu crede în reguli. Chatbot-ul său a scăpat de sub control în repetate rânduri, iar platforma sa X este o amenințare pentru democrații întregi. Acest lucru trebuie acum să se încheie – ca o consecință finală, prin închiderea X în Europa”

Grok este deja investigat de autoritățile de la Bruxelles în legătură cu folosirea ilegală a datelor personale ale cetățenilor europeni pentru antrenarea chatbot-ului.

Comisia Europeană a amendat în decembrie rețeaua X cu 120 de milioane de euro pentru lipsa de transparență în gestionarea conturilor.

În replică, Elon Musk a informat că Europa ar trebui desființată.

Pentru realizarea acestei rubrici a fost folosită drept sursă publicația Eurotopics.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ofensiva Olguței Vasilescu asupra lui Bolojan, dată peste cap de plagiat (SpotMedia) - Reforma făcută din pix în Poliție și Armată, bombă cu ceas, avertizează experții: „Vor fi tot mai multe cazuri grave ca cel din Caracal” (Adevărul) - Amenda pentru derapaj: consumul scade brutal în noiembrie, cu aproape 5%, dar încasările din TVA cresc cu 20% an la an (Ziarul Financiar)

Premierul Ilie Bolojan a vorbit, marți seară, la TVR, despre reducerile de cheltuieli în administrație, bugetul care nu încă e adoptat, reforma pensiilor speciale, acuzațiile de plagiat la adresa ministrului Justiției și scandalul Mercosur. 

Bolojan a declarat că nu poate evalua subiectul acuzațiilor de plagiat referitoare la ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru că lucrurile de care este acuzat nu s-au întâmplat în mandatul de ministru, ci cu 15-20 de ani în urmă. 

„Încerc să-mi evaluez colegii dupa ceea ce fac în mandatele lor.

Plagiatul, în principiu, care este o formă de furt, nu este de apreciat, dar nu am date să judec strict această situație și eu sper că o entitate independentă va certifica dacă acest plagiat este real sau nu.

Sunt aspecte care țin de evaluarea personală, politică, pe care fiecare partid care-și susține miniștrii o face în așa fel încât Guvernul să funcționeze, pentru a asigura o stabilitate. În condiții normale, concursul declanșat de dl ministru ar trebui să fie cât se poate de corect și de obiectiv, și sistemul din Justiție are o încredere scăzută în ochii românilor, fiecare om cu responsabilități trebuie să facem eforturi să recâștigăm credibilitatea”.

Toate declarațiile premierului pe pagina TVR.

Va fi greu pentru PSD să-l susțină mult timp pe ministrul Justiției pentru că se împiedică de exemplul USR, un partid partener din coaliție, care i-a retras sprijinul politic lui Ionuț Moșteanu pentru mult mai puțin ca acuzațiile dovedite de furt intelectual, comentează jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă.

Deși afară sunt minus 7 grade, temperatura politică a crescut brusc la București odată cu primele zile ale anului 2026. PSD cântă pe aceeași voce cu AUR în dezbaterea din jurul acordului comercial cu Mercosur și mărirea taxelor pe proprietate.

PSD a început anul printr-o nouă ofensivă împotriva lui Ilie Bolojan. Din păcate, operațiunea s-a împotmolit odată cu dezvăluirea făcută de jurnalista Emilia Șercan că ministrul Justiției Radu Marinescu și-a plagiat teza de doctorat.

Informația a explodat ca o grenadă defensivă în tabăra social-democraților, Radu Marinescu fiind un avocat folosit de Olguța Vasilescu în multe din procesele avute până acum. Prin intermediul acestuia, ea controla ca nu cumva să apară la orizont noi scandaluri de corupție care s-o pună în pericol și să-i afecteze imaginea.

Campania violentă declanșată de PSD și de AUR la adresa Emiliei Șercan pe posturile de televiziune, aflate sub umbrela celor două formațiuni, dar și pe rețelele sociale indică surpriza și furia că social-democrații ar putea pierde influența asupra Justiției în aceste zile, în care dezbaterea în legătura cu corupția din sistem e în plină desfășurare.

Faptul că Radu Marinescu își pune întrebări conspiraționiste - De ce acum? De ce eu? - în legătura cu apariția publică a plagiatului indică, în realitate, neliniștea elitei politice din PSD și AUR, martoră la erodarea propriului control, a influenței și lipsa pârghiilor de negociere în noua situație creată de alegerile parlamentare și prezidențiale.

Experții critică decizia Guvernului Bolojan de a crește vârsta de pensionare în Ministerul Apărării și la Interne și susțin că măsua a fost luată din pix, fără un studiu amănunțit anterior. Chestorul Lucian Guran avertizează că rata infracționalității va crește, iar generalul (r) Virgil Bălăceanu spune că măsurile guvernului sunt sortite eșecului. Altfel spus, imagini ridicole în care polițiști de 60 de ani vor fi nevoiți să fugă după sau să se lupte cu infractori de 20 de ani și cu militari bătrâni și corpolenți în instrucție vor deveni tot mai obișnuite, dacă guvernul va adopta măsura anunțată deja de ministrul Apărării, Radu Miruță.

Pe larg în ziarul Adevărul.

Datele privind consumul pe noiembrie, care arată o scădere cu 4,6% a cifrei de afaceri din comer­ţul cu amănuntul faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, au fost o surpriză negativă.

Mulţi analişti se întreabă dacă, luând în considerare evoluţia şi mai proastă din octombrie, de minus 4,8%, în trimestrul patru al anului trecut să nu cumva să fi alunecat în scădere economică, atât faţă de T4/2024, cât şi faţă de T3/2025.

În noiembrie 2025 au fost 12 miliarde de lei încasări din TVA faţă de 10 miliarde de lei în noiembrie 2024.

La o scădere a comerţului cu peste 4% noiembrie la noiembrie, înseamnă că scumpirile au fost chiar mai mari decât inflaţia anuală măsurată de INS, de 10%.

Pentru 2026, Comisia Naţională de Prognoză vede o accentuare a scăderii consumului, de 0,8%, faţă de 0,1% în 2025.

Trecerea prin purgatoriu va mai dura. Totul depinde de revenirea încrederii. În plus, cea mai dură lecţie a anilor 2024 şi 2025 este că degeaba arunci bani cu nemiluita în economie şi ai deficite bugetare de peste 8% din PIB dacă nu ai capacitate locală de producţie să răspunzi acestei cereri suplimentare, care se duce în import.

Astfel, plusul la cheltuială devine minus la valoare adăugată, cum este mai prost posibil. Iar la sfârşit rămâi şi mai îndatorat, scrie jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF.

Presa internațională prefațează vizita la Washington a miniștrilor de externe danez și groenlandez. Aceștia vor fi primiți astăzi la Casa Albă de vicepreședintele american JD Vance și de secretarul de stat Marco Rubio. Poate diplomația să oprească planurile lui Trump? – se întreabă comentatorii.

După cum amintește The Hill, tensiunile au crescut între Washington, Danemarca și Groenlanda în această lună, în contextul în care președintele Donald Trump și administrația sa insistă asupra acestei probleme.

”Casa Albă ia în considerare o serie de opțiuni, inclusiv forța militară, pentru a achiziționa vasta insulă arctică. Trump și-a reiterat argumentul conform căruia SUA trebuie să „ia Groenlanda”, pentru a împiedica Rusia și China să o facă”.

”Un atlantist fervent, Danemarca a trimis trupe în sprijinul americanilor, în Irak și Afganistan”, notează Le Figaro.

Ceea ce nu l-a împiedicat pe Donald Trump să amplifice și mai mult îngrijorările daneze și groenlandeze, declarând că va prelua teritoriul arctic „într-un fel sau altul”.

”Confruntat cu criticile americane la adresa angajamentului său militar împotriva Rusiei și Chinei, pe care Washingtonul îl consideră insuficient, guvernul danez a subliniat recent că a investit aproape 1,3 miliarde de euro pentru a-și consolida prezența militară în Arctica.

Citeste siProiectul „Iceworm”: rachete nucleare americane sub ghețurile Groenlandei

Pentru ministrul danez de externe, întâlnirea de miercuri ar trebui „să mute întreaga discuție (despre Groenlanda), care nu s-a atenuat (...), într-o sală de ședințe, unde să ne putem privi în ochi și să discutăm problemele existente”.

Potrivit analizei Bloomberg, Groenlanda se confruntă cu o săptămână decisivă care i-ar putea modela viitorul.

”Îngrijorările i-au obligat pe liderii europeni să elaboreze rapid o strategie.

Un grup de țări europene, condus de Marea Britanie și Germania, discută planuri pentru o prezență militară în Groenlanda pentru a-i arăta lui Trump că acest continent ia în serios securitatea arctică.

Germania va propune înființarea unei misiuni comune NATO numite „Arctic Sentry” pentru a proteja regiunea arctică, potrivit unor persoane familiarizate cu planurile. Misiunea  lansată acum un an pentru a proteja infrastructura critică din Marea Baltică, ar servi drept model”.

Evenimentele sunt urmărite cu atenție în Canada, o altă țară aflată în vizorul lui Donald Trump.

În aceste condiții CBC, canalul public al radioteleviziunii canadiene, se întreabă dacă diplomația poate să oprească planurile lui Trump pentru Groenlanda.

”O delegație bipartizană a Congresului SUA se îndreaptă spre Copenhaga la sfârșitul acestei săptămâni, într-o încercare de a demonstra solidaritate cu Danemarca.

Senatorul democrat Chris Coons conduce călătoria a cel puțin nouă membri ai Congresului, inclusiv senatorul republican Thom Tillis. Grupul va fi la Copenhaga vineri și sâmbătă și se va întâlni cu înalți oficiali guvernamentali danez și groenlandez și cu lideri de afaceri.

Coons a declarat luni că delegația dorește să transmită un mesaj că „înțelegem valoarea parteneriatului pe care îl avem de mult timp cu ei și nu încercăm în niciun fel să ne amestecăm în discuțiile lor interne despre statutul Groenlandei””.

Bancherii centrali din întreaga lume s-au coalizat în apărarea lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale americane. Totul a plecat de la o anchetă judiciară legată de utilizarea a 2,5 miliarde de dolari pentru renovarea sediului instituției condusă de Powell. Ancheta a fost demarată după audierea lui Powell în fața Congresului american.

Trebuie spus că, pe de o parte, suma este neobișnuit de mare pentru renovarea unui sediu chiar și de bancă centrală americană, iar, pe de altă parte, acuzațiile sunt destul de vagi. Reacțiile nu au întârziat să apară.

Astfel, într-un comunicat comun, Banca Centrală Europeană, Banca Angliei și alte nouă bănci centrale din lume își exprimă solidaritatea față de Rezerva Federală americană și față de președintele ei, Jerome Powell. Practic, acuzațiile penale sunt interpretate de bancherii centrali ca un atac la principiul fundamental al funcționării economiei moderne și anume independența băncii centrale. Guvernatorul Băncii Franței precizează chiar că „independența băncilor centrale este un pilon al stabilității prețurilor, financiară și economică în interesul cetățenilor pe care îi slujesc”.

Este adevărat că atât în primul său mandat, cât și acum, președintele Trump a făcut presiuni asupra președintelui Rezervei Federale pentru a reduce dobânda. Trump a încercat în mai multe ocazii să influențeze deciziile guvernatorilor și implicit ale lui Jerome Powell.

Până acum, Powell a rezistat presiunilor politice și deciziile pe care le-a susținut în cadrul Rezervei Federale au fost de fiecare dată bazate pe date tehnice, pe evoluțiile economiei americane și mondiale.

Predecesorii lui Powell în fruntea Rezervei Federale, Alan Greenspan, Ben Bernanke și Janet Yellen, au semnat un comunicat comun în care arată că este vorba despre o acțiune de subminare a independenței băncii centrale.

Este greu de înțeles nerăbdarea lui Donald Trump, dacă avem în vedere că în luna mai a.c. expiră mandatul actualului președinte al Rezervei Federale, iar Donald Trump are deja un favorit. Bineînțeles, un om fidel care să fie deschis la sugestiile președintelui american.

Așadar, miza este din nou independența deciziilor luate de băncile centrale, iar solidarizarea bancherilor din toată lumea cu președintele FED este logică. Bancherii centrali țin la independența lor, chiar dacă sunt state în care aceasta se păstrează inclusiv prin folosirea unor abilități de natură politică.

Recent, președintele american a mai obținut o „victorie a la Pirus”. Este vorba despre exceptarea companiilor multinaționale americane de la aplicarea impozitului minim la nivel global. Să ne aducem aminte că în anul 2021, 140 de state s-au angajat să implementeze o legislație fiscală creată sub auspiciile OCDE. Noua regula prevedea aplicarea unui impozit minim de 15% la nivel global pentru companiile multinaționale cu o cifră de afaceri totală mai mare de 750 milioane de dolari. Legislația își propunea să rezolve mult-discutata temă a optimizării fiscale prin care companiile multinaționale își puteau transfera profitul în jurisdicții cu impozite reduse.

Ideea exceptării companiilor americane a apărut încă de anul trecut, dar recent s-a materializat. La întoarcerea sa la Casa Albă, Trump a scos SUA din acord și, în stilul caracteristic, a început negocierile. Trump a amenințat că dacă se va aplica impozitul minim global companiilor americane, SUA va introduce o „taxă de răzbunare”, adică un impozit de până la 20% pentru persoane fizice și companii din țări în care legislația fiscală dezavantajează firmele americane.

A fost convingător, astfel că 145 de state au scutit firmele americane de impozitul minim global. Întrebarea este acum: mai are sens aplicarea impozitului minim la nivel mondial, în condițiile în care companiile americane sunt scutite de la plată?

Aproximativ 2.000 de oameni, inclusiv membri ai forțelor de securitate, au fost uciși în protestele din ultimele saptamani a declarat un oficial iranian, fiind pentru prima dată când autoritățile recunosc numărul mare de victime cauzate de represiunea intensă declanșată de regimul de la Teheran. În ciuda valului masiv de proteste și a presiunii externe din partea lui Donald Trump, nu există semne ca regimul ar slabi.

În faţa Curţii de Apel din Paris a început astazi procesul în apel al liderei de extremă dreaptă, al altor 11 colegi de partid şi al formatiunii Reuniunea Naţională. În prima instanţă, în dosarul locurilor de muncă fictive la Parlamentul european, Le Pen a fost condamnată la 4 ani închisoare din care 2 cu executare.   

Planul este ca intr-o prima etapa sa se inscrie  o mie de militari voluntari, iar înscrierile vor incepe în februarie sau martie, a anuntat ministrul Apararii. România are în jur de 3500 de rezervişti voluntari, ceea ce e destul de puţin, a explicat Radu Miruță. Pregatirea ar dura 4 luni iar voluntarii vor primi 27.000 de lei. 

Eugen Tomac, consilier al presedintelui Nicusor Dan spune pentru Calea Europeana ca Bucurestiul este pregatit oricand sa discute serios scenariul unirii daca Chisinaul il vede ca optiune. Obiectivul este integrarea in Uniunea Europeana, a completat europarlamentarul. Pe de alta parte, socialiștii fostului președinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, solicită Procuraturii Generale, să o pună sub acuzare pentru trădare pe Maia Sandu.

Jurnal de știri

Acordul comercial și de parteneriat cu blocul sud-american Mercosur a fost adoptat, la 9 ianuarie 2026, prin majoritate calificată de țările membre ale Uniunii Europene, după 25 de ani de negocieri și dispute interne. Decizia vine după un an marcat de tensiuni economice cu Statele Unite ale Americii și de măsuri de retorsiune din partea Chinei, care își mărește exporturile către Uniune, în timp ce își reduce importurile din spațiul comunitar.

Această hotărâre deschide calea pentru semnarea acordului dintre Uniunea Europeană și partenerii săi Mercosur. Totuși, înainte de a fi încheiat oficial, acesta trebuie să primească votul Parlamentului European, fără posibilitatea de amendare.

Partea comercială a acordului, așa-numitul acord interimar, poate intra în vigoare după aprobarea de către Parlamentul European, fiind de competența exclusivă a Uniunii și nefiind necesară ratificarea de către parlamentele naționale. Aplicarea sa va înceta odată cu intrarea completă în vigoare a Acordului de parteneriat UE–Mercosur, care necesită ratificarea de către toate statele membre.

Acordul UE–Mercosur creează cea mai mare zonă de liber schimb din lume, cu o piață de aproximativ 700 de milioane de consumatori. Se estimează că va genera economii anuale de circa 4 miliarde de euro pentru exportatorii europeni, prin eliminarea tarifelor vamale și simplificarea procedurilor comerciale. De asemenea, se preconizează că exporturile statelor membre către piețele Mercosur vor crește cu aproape 50 de miliarde de euro până în 2040, în timp ce vânzările Mercosur către Uniune ar putea avansa cu până la 9 miliarde de euro. Potrivit Comisiei Europene, peste 60.000 de companii din UE exportă deja către țările Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay –, dintre care jumătate sunt întreprinderi mici și mijlocii.

Pentru agricultori, Comisia susține că acordul include garanții solide, mecanisme de salvgardare și protecția a 350 de indicații geografice europene, mai mult decât în orice alt acord comercial al Uniunii Europene. În paralel, Bruxellesul promite controale mai stricte asupra importurilor agroalimentare și aplicarea riguroasă a standardelor europene.

Cu toate acestea, acordul rămâne controversat în Uniune și este contestat de o parte a producătorilor agricoli. În Parlamentul European, grupul de extremă dreapta Patrioți pentru Europa va depune, probabil, în următoarele săptămâni, o nouă moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit publicației Politico. Deși demersul are șanse reduse de reușită, acesta reflectă presiunile tot mai mari asupra politicii comerciale a blocului comunitar.

Cipru a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2026, sub deviza „O Uniune autonomă. Deschisă către lume”. Pe durata mandatului său semestrial, în domeniul agricol, președinția cipriotă își propune să promoveze măsuri de consolidare a competitivității și sustenabilității agriculturii europene, într-un context marcat de schimbările climatice, pierderea biodiversității și instabilitatea geopolitică. Un dosar central îl va reprezenta lansarea dezbaterilor privind noua politică agricolă comună pentru perioada 2028–2034, precum și reforma organizării comune a piețelor.

Cipru va urmări simplificarea PAC, reducerea poverii administrative și întărirea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar, inclusiv prin evaluarea Directivei privind practicile comerciale neloiale, conform priorităților stabilite în programul președinției. Pe agenda agricolă se mai află accelerarea negocierilor privind producerea și introducerea pe piață a materialului de reproducere a plantelor, bunăstarea animalelor, în special transportul acestora, și preocupările legate de echilibrul dintre comerțul exterior și protejarea pieței interne.

Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană s-au întâlnit săptămâna trecută, pe 7 ianuarie, la o reuniune la nivel înalt, organizată la invitația Comisiei Europene și a președinției cipriote a Consiliului UE, pentru a trece în revistă provocările cu care se confruntă agricultorii și sectorul agroalimentar și pentru un schimb de opinii cu privire la așteptările lor pentru anul 2026.

Discuțiile, la care au participat comisarii pentru agricultură, comerț, sănătate și bunăstarea animalelor, Christophe Hansen, Maroš Šefčovič și Olivér Várhelyi, s-au axat pe preocupările generate de volatilitatea și incertitudinea de pe piețele mondiale, dar și pe necesitatea menținerii unei poziții competitive puternice pentru fermierii europeni, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

Concluziile reuniunii conturează patru direcții majore de acțiune: asigurarea unui sprijin financiar solid prin politica agricolă comună și bugetul post-2027, măsuri pentru îmbunătățirea accesului la îngrășăminte la prețuri mai accesibile, întărirea competitivității globale a agriculturii europene prin reguli echitabile și reciprocitate, precum și simplificarea suplimentară a legislației în beneficiul fermierilor.

La începutul anului 2026, Comisia Europeană a propus ca statele membre să poată accesa, înainte de termen, până la două treimi din unele fonduri ale politicii agricole comune alocate perioadei 2028–2034. Măsura ar urma să ajute fermierii să realizeze investiții urgente și să beneficieze de sprijin în situații de criză.

„Pentru a ne asigura că, începând din 2028, sunt disponibile resurse suplimentare care să răspundă nevoilor agricultorilor și comunităților rurale, propun ca statele membre, atunci când își prezintă planul inițial, să aibă acces la până la două treimi din suma care, în mod normal, este disponibilă la evaluarea intermediară”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o scrisoare adresată statelor membre și Parlamentului European, citată de Reuters. Aceasta reprezintă aproximativ 45 de miliarde de euro care ar putea fi mobilizate imediat pentru sprijinirea fermierilor, a adăugat von der Leyen.

Inițiativa a fost lansată înainte de votul statelor membre privind aprobarea semnării Acordului UE–Mercosur și într-un moment în care producătorii agricoli solicită măsuri de protecție economică și stabilitate în fața concurenței globale.

Vineri, 16 ianuarie, la Berlin se deschide cea de-a 100-a ediție a târgului Săptămâna Verde (Grüne Woche). Cu ocazia aniversării unui secol de tradiție, inovație și diversitate culinară, organizatorii prezintă o expoziție specială, intitulată „100 de ani de Săptămâna Verde”, care oferă o retrospectivă de la începuturi, din anii ’20, până în prezent, iar vizitatorii pot vedea, în același spațiu, utilaje istorice și tehnologie agricolă modernă.

Târgul se concentrează pe teme precum securitatea alimentară, inovația, produsele locale și agricultura durabilă și oferă numeroase atracții pentru familii, inclusiv expoziții cu animale și ateliere interactive.

Uniunea Europeană va avea un stand deschis pe toată perioada evenimentului, până la 25 ianuarie, unde pot fi descoperite politicile și practicile agricole ale UE. Vizitatorii pot afla informații despre politica agricolă comună și Viziunea pentru agricultură și alimentație, pot savura produse europene în cadrul degustărilor și demonstrațiilor culinare fără risipă alimentară, pot participa la activități educative și interactive pentru toate vârstele și pot avea întâlniri cu reprezentanți ai Uniunii, într-un spațiu dedicat unei agriculturi durabile și competitive. 

Noile tehnologii schimbă specificul profesiilor în sectorul agro-alimentar. De asemenea, dezvoltarea competitivității este esențială pentru fermierii care se confruntă cu provocări extrem de diverse.

Am discutat la Rural cu Carmen Burtea, președinte al Comitetului Sectorial Agricultură, Piscicultură și Pescuit din România (CSAPPR).