Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Dacă n-ai fost niciodată la Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, acum este  momentul! Cea de-a 33-a ediție, a cărei temă este Suflet, pune omul și emoția înaintea tehnologiei între 19-28 iunie.

Dincolo de sălile de spectacol, orașul întreg devine scenă. Piața Mare, Piața Mică, pietonala Bălcescu și Piața Habermann găzduiesc spectacole în aer liber: dans aerian, circ contemporan, teatru stradal, acrobații și instalaţii vizuale. 

Printre momentele apropiate de natură se numără cel al companiei CIRKELIN, care va prezenta în aer liber Ciclul vieții, o creație hibridă care combină dansul contemporan, acrobația și comedia fizică. Un spectacol despre barca de salvare care așteaptă marele potop — absurd, comic și extrem de actual — pune față în față publicul cu una dintre cele mai apăsătoare anxietăți ale timpului nostru. 

Jurnal de știri

PSD și AUR au datoria morală de a găsi o soluție la criza politică, declară la RFI președintele PNL Dâmbovița, Virgil Guran. El îl acuză pe șeful statului că nu a făcut destul pentru a preveni situația din prezent.

Ecuația guvernării devine tot mai complicată. Desemnarea premierului pare iminentă, însă în realitate nimeni nu știe când va fi desemnat noul prim-ministru și ce variantă va alege președintele. Informațiile vehiculate în spațiul public merg pe ideea unui premier tehnocrat. Social-democratul Marian Neacșu, om cu influență în PSD, spune că Eugen Tomac i se pare ”o alegere potrivită”.

Virgil Guran, despre un premier tehnocrat: ”Nu cred că este o variantă viabilă. Avem și exemplul din 2015. Întotdeauna, ca să poți să conduci, să poți să treci legile prin Parlament, să ai înțelegere în Parlament și chiar și în coaliție, trebuie să ai în spate un partid puternic”.

Despre PSD și AUR: ”Datoria morală este a PSD-ului și a AUR-ului, ei au trecut moțiunea (...), ei trebuie să vină cu soluția”.

Despre Nicușor Dan: ”Eu consider că Nicușor Dan trebuia să facă mai mult, să evite această moțiune în momentul de față. Măcar dacă reușea să o amâne timp de trei-patru luni, până se încheiau socotelile cu UE”.

România a remizat la Tbilisi, 1-1 contra Georgiei, la primul meci al lui Gheorghe Hagi pe banca tricolorilor, un test semi-reușit înaintea debutului din septembrie din Liga Națiunilor. Sâmbătă urmează un nou amical, cu Țara Galilor, la București.

România se îndreaptă spre o criză constituțională fără precedent. Ce se întâmplă când expiră interimatele? Analist: „Aici avem un vid legislativ” (Adevărul) - Naistul Nicolae Voiculeț, ales în Consiliul de Administrație al ICR / Cine e Voiculeț: Simpatizant Călin Georgescu, conspiraționist, extremist, unul dintre participanții activi la protestele AUR (G4Media)

Primul an de mandat al președintelui Nicușor Dan a crescut considerabil sentimentul de nesiguranță în rândul românilor. În aceste zile, România este o țară destructurată la nivel instituțional, singurele rotițe care par că se învârt fără sincope fiind cele ale rețelelor de influență rusească, comentează jurnalistul Daniel Gorgonaru în Libertatea.

România nu are premier, România nu are șefi la servicii, mai nou ne-am decapitat și șeful Statului Major al Apărării. Chiar dacă mai este în funcție, moral puterea acestuia de decizie e nulă din momentul în care a devenit suspect într-un dosar anchetat de DNA. Nu îmi pot imagina că structurile informative n-au avut informații despre cazul generalului Gheorghiță Vlad, că nu l-au informat de președintele României de faptul că un membru CSAT are dosar penal. Este o chestiune de siguranță națională. Șeful statului trebuia, pe baza acestor informații, să-l demită pe general și să nu expună Armata la acest scandal.

Blocajul politic se adâncește de la o zi la alta, iar scenariul unui guvern tehnocrat pare să genereze mai multe tensiuni decât soluții. În timp ce președintele încearcă să împingă această variantă în spațiul public, partidele transmit semnale contradictorii: PNL și USR resping ideea, UDMR o contestă deschis, iar PSD evită să-și asume clar o poziție. În lipsa unor negocieri transparente și a unei majorități evidente, întrebarea care rămâne este: are un eventual guvern tehnocrat cu adevărat șanse să treacă de Parlament? Expirarea mandatelor interimare ar trebui să reprezinte un termen limită, dar nu există un precedent dictat de o decizie al Curţii Constituţionale.

Șansele ca noul Cabinet să primească votul de încredere al Parlamentului sunt extrem de reduse în actuala configurație politică, este de părere analistul politic Cristian Hrițuc. Acesta atrage atenția că presiunea publică a crescut uriaș după incidentul militar de la Galați și avertizează că prelungirea interimatului pune în pericol fondurile europene, chiar dacă nominalizarea premierului desemnat pare mai degrabă un test.

Criza politică riscă să intre într-o zonă fără precedent, în condițiile în care mandatele miniștrilor interimari expiră, pe 18 iunie, şi al premierului pe 10 iunie, iar legea nu oferă un răspuns clar pentru prelungirea acestei situații. În lipsa unui nou guvern și fără posibilitatea unor noi interimate, România s-ar putea confrunta cu un vid constituțional pe care nici măcar Curtea Constituțională nu l-a analizat până acum în mod concret. Singurul exemplu recent este interimatul de trei luni a lui Ilie Bolojan la Ministerul Educaţiei.

Pe larg în Adevărul.

O companie din grupul Rheinmentall Germania a semnat contractul de 920 mil. euro prin SAFE pentru patru nave militare cu Ministerul Apărării Naţionale. Ziarul Financiar se întreabă cum se vor construi la şantierul din Mangalia, aflat în faliment şi cu 1.000 de angajaţi în prag de concediere? Situaţia de la Damen Mangalia este una critică. Toţi cei 1.011 angajaţi de la şantierul naval urmează să fie concediaţi în două etape, pe 25 iunie şi respectiv 16 iulie.

PressOne scrie despre autonomie militară europeană cu arme americane. Cum a ajuns un program SAFE la MAI și la compania germano-americană SIG Sauer.

Firma a cărei filială din România va produce - în parteneriat cu ROMARM -, pistoale și arme de asalt în fabricile de la Cugir și Sadu este controlată de cetățeni germani, însă are toată linia de producție SIG Sauer în Statele Unite ale Americii. 

Regulamentul programului SAFE permite parteneriate cu firme din afara Uniunii, însă statele membre au obligația de a se asigura că entitățile respective nu exercită o influență decisivă asupra producției și dezvoltării autohtone de tehnologie militară.

PressOne a relatat ieri, în exclusivitate, că firma de la care statul român va cumpăra armament individual în valoare de peste 816 milioane de euro este administrată de un fost partener de afaceri al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, șefa Comisiei pentru apărare din Senat. 

Anterior, Consiliul Superior de Apărare a Țării a decis ca această componentă a Programului SAFE să fie mutată de la Ministerul Apărării Naționale și să fie gestionată de Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, unul dintre politicienii apropiați de Pauliuc. 

Contractul încă nu a primit semnătura finală, deși termenul limită prevăzut de Regulamentul SAFE era data de 30 mai 2026.

Naistul Nicolae Voiculeț a fost ales în Consiliul de Administrație al Institutului Cultural Român (ICR), fiind propus de grupul parlamentar AUR, partid din care face parte.

Voiculeț a vrut să candideze la Senat, în 2020 din partea AUR și chiar a deschis lista candidaților partidului pentru Senat în județul Prahova. Naistul nu a ajuns în Parlament, pentru că lista a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Ploieşti, pentru că pe ea nu se regăseau și femei candidate, așa cum prevede legea.

G4Media informează că Nicolae Voiculeț a fost unul dintre participanții activi la protestele AUR din ultimii ani și la evenimentele electorale ale partidului extremist.

El obișnuiește să cânte la nai la evenimentele la care participă Călin Georgescu și este cunoscut pentru discursul său conspiraționist încă din pandemia de COVID și mesajele extremiste, pe care le propagă și prin postările de pe rețelele de socializare.

Senatul a numit marţi, în plen, noua conducere a Institutului Cultural Român, fiind votaţi Corina Încrosnatu ca preşedinte, Adriana Gae şi Attila Weinberger – vicepreşedinţi şi 14 membri pentru Consiliul de conducere al instituţiei. PSD și AUR au votat împreună, astfel că cele două partide și-au promovat în conducerea ICR proprii candidați.

Armenia începe să intre în vizorul presei internaționale, pe măsură ce alegerile parlamentare se apropie. Scrutinul este programat duminică 7 iunie. Prim-ministrul Nikol Pașinian speră să consolideze orientarea pro-europeană a țării. Dar rușii sunt de altă părere. Vladimir Putin a amenințat cu sancțiuni economice severe.

The Moscow Times observă că propaganda intensă a Rusiei  a transformat aceste alegeri într-un referendum privind integrarea europeană a Armeniei.

”După fiascourile din Moldova și Ungaria, Kremlinul nu își poate permite o altă înfrângere. Prin urmare, nu numai că apar predicții sumbre despre colapsul economic și cultural al Armeniei în cazul în care aceasta va adopta un curs pro-european, dar este pusă sub semnul întrebării însăși supraviețuirea statalității sale.”

Citeste siRusia avertizează Armenia că nu îi va mai furniza petrol și gaze ieftine dacă va continua apropierea de UE

France Info informează că ”cel puțin 435 de operațiuni de interferență rusească au fost identificate în ultimele opt luni de către colectivul Antibot4Navalny.

Modus operandi este cel al rețelei rusești pro-Kremlin cunoscută sub numele de „Matryoshka”, care este deja activă în mai multe țări, interferând cu alegerile. În Armenia, operațiunile acestei rețele s-au intensificat în luna mai, pe măsură ce alegerile se apropiau”.

Citeste siUE acuză Rusia că face presiuni asupra Armeniei înaintea alegerilor legislative

Divorț cu Rusia, logodnă cu Europa? – întreabă BBC. Jurnaliștii britanici amintesc despre interferența clericilor în alegeri.

”Pașinian și anturajul său acuză episcopii că lucrează pentru Kremlin și că au un comportament imoral.

Nicio acuzație nu a fost dovedită în instanță. În biserică, aceste atacuri sunt considerate drept o luptă împotriva creștinismului.

Când principalul filantrop al bisericii, miliardarul ruso-armean Samvel Karapetyan, a ieșit în apărarea bisericii, el a fost arestat și acuzat că a intenționat preluarea puterii”.

La Stampa insistă pe sprijinul acordat de Donald Trump lui Pașinian:

„Până acum, în alegerile din Europa de Est, Trump a fost aproape întotdeauna de partea celor mai înfocați naționaliști pro-Moscova - Viktor Orbán în Ungaria, Călin Georgescu și George Simion în România sau grupurile pro-Kremlin din Moldova care au încercat să importe sloganul «Să facem Moldova din nou măreață».

Dar cu Pașinian este diferit. (...) Cu toate acestea, Trump nu a devenit brusc avocatul extinderii UE; în acest caz, Trump  are interesele sale (...), acces la Asia Centrală pentru companiile energetice americane.”

După cum a observat recent un parlamentar armean, citat de americanii de la National Interest ”armenii din Rusia sunt acum singurul grup din întreaga țară căruia i se permite să organizeze demonstrații publice - și numai atunci când oficialii armeni îi vizitează și numai împotriva lor.

Dar cea mai periculoasă armă din arsenalul Moscovei este războiul informațional. Modul de operare este similar cui cel din Moldova, România și chiar din Statele Unite: site-uri web clonate care imită mass-media legitimă, amplificare coordonată pe rețelele sociale și canale anonime Telegram care difuzează povești fabricate”.

„Delta du Danube – Des berges et des eaux” (Delta Dunării – Maluri și ape) este o culegere de mai mulți autori, care oferă o perspectivă diversă asupra unui spațiu natural unic în Europa. Întâlnire cu Nicolas Pélissier, profesor de sociologia mass-mediei, care a adunat aceste texte, poezii și fotografii.

A spus-o inca odata presedintele Nicusor Dan intr-o declaratie de presa dupa convocarea CSAT. Consulatul general al Federatiei Ruse de la Constanta se va inchide. Consulul a fost declarat persona non grata. Vorbim de cel mai grav incident care a afectat teritoriul naţional de la începutul războiului din Ucraina si totusi autoritatile iau o masura slaba care va determina Rusia sa-si intensifice provocarile, crede fostul consilier prezidential pe probleme de securitate nationala, Iulian Fota. 

PSD face apel la stabilitate politică si spune ca „România are nevoie de un guvern funcțional” in timp ce AUR lanseaza un atac la Guvern. Partidul condus de Simion cere alegeri anticipate și acuză „incompetența regimului”. PNL acuza ambele formatiuni de pozitii anti-nationale. Intre timp, liderii europeni se declara solidari cu Bucurestiul iar aliatii din NATO anunta ca vor urgenta trimiterea in Romania a echipamentelor antidrona.  

Imediat dupa incidentul de la Galati  au aparut diverse teorii ale conspiratiei- ca Romania e in razboi, ca drona care a lovit blocul e de fapt ucraineana si ca atacul a fost o operatiune sub steag fals ca sa justificam semnarea programului SAFE, de inzestrare a armatei. Vorbim in aceasta seara si despre cateva din narativele propagandei.  

Cel mai important eveniment dedicat muzicii contemporane World New Music Days 2026 este în plină desfășurare în această perioadă, revenind în România după o pauză de 27 de ani. Opening Theory încheie evenimentul cu un concert în Club Control. Vorbim despre acest eveniment cu George-Ioan Păiș, compozitor în trio-ul Opening Theory. 

Opening Theory este un trio din București care combină ritmurile complexe ale rockului progresiv cu sensibilitatea nu-jazz, totul învelit într-un sunet electronic energic.

Opening Theory înseamnă George-Ioan Păiș (compoziție/sintetizatoare), Ștefan Stoianovici (pian/keyboards) și Alex Mușat (tobe).

Ștefan Stoianovici este compozitor de jazz și pianist. Are o pregătire solidă în ambele domenii, iar în prezent urmează studii doctorale în compoziție clasică la Universitatea Națională de Muzică București și este activ pe scena locală de jazz. Lucrările sale au fost interpretate sub bagheta lui Cristian Măcelaru și Cristian Mandeal, a scris aranjamente pentru Big Band Radio România și a cântat la renumite festivaluri și concursuri internaționale de jazz, precum Jazz in Church Festival (București) și B-jazz International Contest (Ghent, Belgia).

Alex Mușat și-a finalizat recent studiile de doctorat la Universitatea Națională de Muzică București. Este activ ca baterist, jurnalist muzical și producător de radio. În calitate de baterist, a colaborat la diverse proiecte de muzică pop românească mainstream, a cofondat proiectul funk-rock The Groovy Bastards și este membru al formației Awake, singura trupă din Europa de Est care aduce un omagiu grupului american de rock progresiv Dream Theater. 

George-Ioan Păiș a studiat compoziție muzică ușoară, apoi a trecut la compoziție clasică la Universitatea Națională de Muzică București, unde și-a terminat recent studiile doctorale și unde este în prezent asistent în cadrul catedrei de compoziție, predând seminarii de forme și analize muzicale. Este laureatul mai multor concursuri de compoziție naționale și internaționale. Creațiile sale muzicale au fost incluse în programul unor festivaluri de prestigiu - Festivalul Internațional "George Enescu", Săptămâna Internațională a Muzicii Noi, Festivalul Internațional Meridian, Festivalul "Zilele Muzicii Noi" de la Chișinău între altele. 

Invitatul emisiunii este domnul Békési Csaba, președinte Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, economist, statistician, doctor în sociologie și profesor la Universitatea din Oradea.