Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Anul Nadia, celebrarea a 50 de ani de la prima notă de 10 din istoria gimnasticii, a avut parte de evenimente cu totul speciale. La Palatul Parlamentului, Zeița de la Montreal a fost omagiată de întreg sportul românesc, BNR a lansat o emisiune numismatică, iar Președintele Nicușor Dan a conferit marii campioane Ordinul Național „Steaua României" în grad de Mare Cruce.

Cu o zi înaintea Galei, dedicate celei mai mari gimnaste din istoria României, Nadia a avut parte de două evenimente care i-au adus, încă o dată, recunoștința pentru profesionalismul de excepție cu care a contribuit la consolidarea prestigiului olimpic al țării noastre.

Președintele Nicușor Dan a decorat-o la Cotroceni pe zeița de la Montreal conferindu-i Ordinul Național „Steaua României" în grad de Mare Cruce și BNR a lansat o emisiune numismatică. Colecția specială cuprinde monede de aur, argint și tombac care marchează cel mai important moment din istoria sportului românesc.

Vineri la Palatul Parlamentului a avut loc Gala Nadia gala organizată cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la performanța remarcabilă de la Montreal: prima notă de 10 din istoria olimpică a gimnasticii. Pe lângă oamenii din familie, mama sportivei, dar și fratele ei, Nadia a avut mai mulți invitați de marcă din sportul românesc și cel internațional precum, președintele de onoare al CIO Thomas Bach, președintele Asociației Comitetelor Olimpice Europene, Spyros Capralos și președintele Federației Internaționale de Gimnastică, Morinari Watanabe.

Gala a avut un cod vestimentar special: toți invitații s-au îmbrăcat în negru, în timp ce Nadia a purtat o rochie albă, mulată. Ținuta sa a fost accesorizată cu o geantă specială, în culorile steagului României. Marea campioană a luat cuvântul în Sala Take Ionescu :

„Foarte emoționant să văd aproape toată viața mea în imagini, să intru în această sală unde toate colegele mele și generațiile de după mine sunt prezente. Sunt bucuroasă că gimnastica mai are un val de dorință de a face ceva nemaipomenit. Locația aparține românilor și este o mare onoare pentru mine. Mă bucur pentru că locuiesc foarte aproape și văd Palatul Parlamentului de fiecare dată.

Nu s-a adunat niciodată așa multă glorie a sportului. Onorează 50 de ani de performanță și excelență. Este o motivație pentru tânăra generație și o sărbătoare pentru noi. Nimic nu s-a întâmplat peste noapte. Am mers înainte, ne-am descoperit limita și suntem aici să sărbătorim.

Mă mândresc foarte mult cu această distincție. Înțeleg că este cea mai mare onoare a țării. Mă bucur că soțul meu poate fi prezent la această gală și mâine în fața președintelui. Doresc ca el să vadă căldura cu care România mă vede. Sper să rămână cu amintiri frumoase, așa cum am și eu”.

Multe alte mari vedete ale sportului romanesc au ținut să fie prezente la sărbătoarea Nadiei printre care și Gică Hagi.

Și pentru Simona Halep, Nadia a fost un model.

Răzvan Lucescu și-a adus aminte că era copil în 1976, când Nadia a obținut prima notă de 10 din istoria gimnasticii

La eveniment au mai venit și Marta Karolyi, fosta antrenoare a Nadiei.

Președinții de federație de la natație și rugby, Camelia Potec și Alin Petrache, îi sunt recunoscători Nadiei pentru tot ce a făcut în sportul românesc.

Sfârșitul Galei i-a adus zeiței de la Montreal, două momente memorabile. COSR șI Primăria Capitalei au anunțat că Parcul Izvor se va numi Nadia Comăneci, iar marea campioană a interpretat alături de Loredana celebra melodie “Trandafir de la Moldova”.

De câteva zile, în Albania au loc proteste ample împotriva unui proiect de dezvoltare imobiliară susținut de o companie legată de ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner. Construcțiile ar urma să fie ridicate într-o zonă sensibilă din punct de vedere ecologic a coastei Adriatice.

Mii de albanezi au ieșit marți seară pe străzile din Tirana, în semn de solidaritate cu protestele locuitorilor din orașul de coastă Vlora.

Aici, mișcarea a început după ce dezvoltatorii au ridicat garduri mari din sârmă ghimpată într-o zonă de plajă.

Sâmbătă, câteva sute de persoane s-au ciocnit cu paznicii unei firme private, iar unii au fost răniți, a declarat un martor pentru Reuters.

Proiectul în valoare de 1,4 miliarde de euro este condus de firma de investiții a lui Kushner, Affinity Partners. În proiect sunt implicați și proeminenții antreprenori qatarezi Moutaz și Ramez Al-Khayyat.

Planurile vizează o insulă din largul Albaniei și o porțiune de coastă nedezvoltată din apropierea zonei protejate Vjosa-Narta, care găzduiește păsări flamingo, foci și locuri de cuibărit ale țestoaselor marine.

Potrivit Euronews, alarma publică a crescut la începutul lunii mai, când excavatoarele au început să defrișeze pădurile de pini și dunele pentru a deschide noi drumuri de acces și șantiere de construcții.

Dar rănirea, sâmbătă, a unui activist de mediu de către paznicii firmei private a fost scânteia care a inflamat protestele.

Dezvoltarea a primit sprijin din partea guvernului albanez, determinând protestatarii să ceară demisia prim-ministrului Edi Rama.

Protestele s-au amplificat după ce parchetul albanez anticorupție a decis să înghețe activele dezvoltatorului imobiliar pe fondul unei anchete extinse privind presupuse titluri de proprietate frauduloase.

Criza a generat și o ruptură diplomatică accentuată cu Grecia vecină, acuzată de susținătorii albanezi ai proiectului că s-ar afla în spatele protestelor.

Potrivit unui articol de opinie din publicația albaneză TemA, dacă furia cauzată de rănirea tânărului a fost justificată, mulți sunt, de fapt,supărați din cauza investiției.

Iar cei mai furioși sunt la Atena.

”Ei spun că zona în care se dezvoltă stațiunea este pământ grecesc și că tânărul care a fost bătut era un membru discriminat al minorității grecești. În realitate, nimeni nu l-a întrebat cum îl cheamă înainte de a-l bate, huliganii nu se obosesc cu asta”, spune comentatorul.

”De fapt, Grecia este îngrijorată de o  investiție care aduce familia Trump la Vlora, împreună cu miliardari din lumea arabă, creează un nou standard pentru Albania nu doar din punct de vedere economic, ci și geopolitic”.

Autorul amintește că Grecia a petrecut mai mult de doi ani luptând împotriva proiectului aeroportului din Vlora prin rapoarte la Bruxelles și mobilizarea grupurilor de mediu.

Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a anunțat planuri de a construi stațiunea în 2024, ca parte a unei investiții mai ample care includea și un fost sediu al armatei din capitala sârbă Belgrad. Anul trecut, a renunțat la proiectul din Serbia în urma protestelor stradale.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Multe companii din industrii energofage sunt decise să continue tranziția către energie verde. Au, însă, nevoie de o serie de clarificări legislative. Roxana Elena Chiș, liderul Grupului de lucru Tranziție Verde din cadrul CCIFER și Radu Dudău, președintele și cofondatorul Energy Policy Group

Ucraina a atacat facilități petroliere din Sankt Petersburg chiar în timp ce orașul găzduiește Forumul Economic, un fel de Davos al lui Putin. Un moment jenant pentru Kremlin, sunt de părere comentatorii. În același timp, presa analizează efectele economice ale reaprinderii războiului din Golf.

”Nori groși s-au ridicat miercuri dimineață deasupra orașului Sankt Petersburg, al doilea ca importanță al Rusiei după Moscova, fumul negru plutind peste bisericile cu cupole aurite și portul aglomerat al orașului”, relatează The Washington Post.

Politico amintește că Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg ”este un eveniment internațional cheie pentru Putin, care își propune să-și demonstreze puterea și faptul că Rusia nu este izolată la nivel global.

O delegație americană este așteptată să participe la forum pentru prima dată din 2018, inclusiv președintele Comisiei de Arte Frumoase a administrației și arhitectul sălii de bal de la Casa Albă a președintelui Donald Trump, Rodney Cook”.

First Post nu uită că ”anul acesta, Kremlinul a adus la conferință figuri occidentale de extremă dreapta, inclusiv Andrew Tate, autoproclamatul misogin și acuzat de agresiune sexuală, Candace Owens, influencer-ul MAGA, și Rodney Mims Cook Jr., un aliat al președintelui american Donald Trump”.

Potrivit The Guardian, ”atacurile sunt profund jenante pentru Kremlin, având loc la aproximativ 16 kilometri de forum, unde Putin urmează să susțină vineri discursul principal. Invitații au sosit la ceremonia de deschidere de miercuri sub nori de fum gros. Alții nu au putut zbura după ce aeroportul din Sankt Petersburg a fost închis temporar”.

Citeste siSankt Petersburg lovit de drone ucrainene în ziua deschiderii unui Forum internațional la care participă Putin

Analizând efectele economice ale escaladării războiului din Golf, Financial Times, atenționează că rezervele de petrol se diminuează rapid. Iar criza riscă să se extindă.

”Țările în curs de dezvoltare vor fi probabil cele mai afectate și le va fi din ce în ce mai greu să finanțeze subvenții substanțiale pentru a-și proteja consumatorii de creșterea prețurilor globale.”

Libération notează că ”OCDE prognozează o creștere economică mai lentă și o inflație mai mare.

Instituția prognozează o creștere economică globală redusă în 2026 la 2,8% dacă perturbările se încheie rapid și la 2,1% dacă conflictul continuă. În acest scenariu, OCDE consideră că mai multe țări riscă să intre în recesiune”.

Foreign Affairs observă că războiul ”a fost un semnal de alarmă pentru factorii de decizie, deoarece țările care se bazează pe combustibilii fosili importați au descoperit că regimurile străine le-ar putea priva cu ușurință de o marfă esențială și, prin urmare, le-ar putea submina suveranitatea.”

O dependență pe care multe țări încearcă acum să o reducă, după cum explică ziarul german cu profil economic Handelsblatt.

”În Franța, Emmanuel Macron, care pare să fi înțeles urgența situației, tocmai a declarat o mobilizare generală pentru electrificarea țării. Franța folosește criza energetică drept o oportunitate de a-și reduce dependența”.

Analiză: Coincidențele din Armată și jocul pentru Rusia (DW) - DNA a intrat „în raza” radarului militar de la Cârcea, care deservește și NATO (G4Media)

După destrămarea coaliției dintre PSD, PNL, USR și UDMR, anarhia pare să fi pus stăpânire pe Parlamentul României. Marți, în Senat, PSD, AUR și UDMR și-au împărțit la vot conducerea Institutului Cultural Român. Tot în aceeași zi, USR și AUR au susținut un proiect de lege pentru alegerea primarilor în două tururi, însă inițiativa a fost respinsă prin voturile PSD, PNL și UDMR. Apoi, USR, PNL și AUR au votat pentru eliminarea suprataxării contractelor part-time. 

Primul și cel mai important risc al fragmentării parlamentare, susține consultantul politic Cristian Andrei, este estomparea graniței dintre putere și opoziție, un fenomen care poate alimenta instabilitatea politică și poate crea un teren favorabil pentru discursurile populiste și extremiste.

Într-o analiză pentru „Adevărul”, directorul Agenției de Rating Politic avertizează că un guvern minoritar sau tehnocrat, lipsit de o susținere stabilă, riscă să devină un simplu instrument în mâinile unor alianțe toxice de culise.

La o lună de la demiterea, prin moțiune de cenzură, a guvernului condus de Ilie Bolojan, singurele variante conturate în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni sunt un guvern tehnocrat sau un guvern minoritar, ambele considerate fragile în raport cu actuala configurație parlamentară. Cu alte cuvinte, explică Cristian Andrei, un asemenea cabinet ar fi obligat să negocieze în mod constant cu grupurile parlamentare, pentru a evita blocarea sau modificarea substanțială a inițiativelor sale în procesul legislativ.

Marea problemă, detaliază Cristian Andrei, este că un astfel de cabinet nu va putea controla decât anumite decizii, în niciun caz întreaga activitate parlamentară.

Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, ar fi fost convins, potrivit procurorilor anticorupție, să intervină pentru fiica generalului Mihai Șomordolea, fostul secretar al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Ar fi emis un ordin prin care 20 de studenți admiși la studii cu taxă la Universitatea de Educație Fizică și Sport să treacă la buget. Dintre aceștia, trei, inclusiv fata generalului Șomordolea, ar fi urmat să fie încadrați ca ofițeri în MApN la terminarea studiilor. O altă anchetă împotriva șefului Armatei vizează angajarea directă a fiicei unui alt general ca medic în structurile militare ale Palatului Cotroceni. Investigația DNA ar indica o coordonare a generalilor pe care i-a ajutat Gheorghiță Vlad și care e acuzat că a avizat angajarea, deși nu s-ar fi respectat etapele procedurale impuse de legislația militară.

Nu există probe că actualul șef al Armatei Române ar fi primit ceva în schimbul ajutorului dat colegilor săi generali care voiau să le asigure fiicelor locuri de muncă stabile. Dar acuzația procurorilor că a intervenit în favoarea lor l-a transformat pe Gheorghiță Vlad într-un punct nevralgic al Armatei, simultan cu incapacitatea militarilor români de a opri drona rusească, despre care se știe deja că a fost trimisă la Galați pentru a testa capacitatea de apărare a României și reacția NATO.

DW scrie că totul pare un scenariu menit să demonstreze cât de ușor poate fi distrusă credibilitatea Armatei, pentru a arăta că țara e nefuncțională și că, la o adică, poate fi manevrată de la distanță, ca și cum ar fi o scenă dintr-un joc video. Gheorghiță Vlad încă nu înțelege că ar trebui să-și dea demisia, la fel cum Nicușor Dan nu înțelege că e grav să ții o țară aflată în vecinătatea războiului fără un guvern funcțional. Compromiterea șefului Armatei Române, în paralel cu breșa de securitate de la Galați, cu discursul diplomatului rus de la ONU și cu propaganda intensă de pe rețelele de socializare, sugerează că Moscova lucrează prin pârghii multiple pentru a arăta că România e incapabilă, iar Aliații n-ar trebui să mai aibă încredere în ea și în oamenii ei. 

Povestea depozitului Lidl construit în apropierea unui radar militar de o importanță majoră pentru Armata Română și pentru NATO este departe de final. Ministerul Apărării Naționale se judecă, din nou, cu Consiliul Județean Dolj și cu compania germană pentru anularea autorizației de construire și demolarea construcției existente. Între timp, pe firul afacerii au intrat procurorii DNA care cercetează modul în care s-au dat aprobările, dar și tranzacția acceptată inițial de MApN pentru stingerea conflictului – mutarea radarelor pe banii Lidl.

Integral pe pagina G4Media.

Așa cum era de așteptat legea de salarizare unitară este puternic contestată. Ieri au protestat sindicatele din domeniul sănătății, din finanțe și din justiție. Astăzi, cel mai important sindicat din Ministerul Finanțelor și ANAF a anunțat că membrii săi nu se vor prezenta la locul de muncă.

De fapt, a început cursa angajaților la stat pentru un coeficient mai bun, pentru o plasare mai sus pe grila de salarizare sau pentru o modificare a proiectului care să le aducă mai mulți bani. De exemplu, angajații din ANAF cer să se creeze o categorie aparte pentru ei în legea salarizării, astfel încât să crească în ierarhia coeficienților.

Bineînțeles, fiecare categorie bugetară se crede mai specială decât celelalte, iar exemple de acest fel au fost nenumărate, de-a lungul timpului. Problema este că, în general, categoriile profesionale care au cele mai mari venituri salariale nu acceptă principiul proiectului de lege care este destul de logic și anume cei care se află în fruntea ierarhiei să stagneze o perioadă pentru a progresa și cei care au rămas în urmă.

Proiectul de lege nu aduce egalitate între judecători și muzeografi sau între inspectorii fiscului și angajații din institutele de cercetare, ci le crește veniturile celor pentru care nu s-a aplicat vechea lege de salarizare până la nivelul maxim. Practic, noul proiect face o aplicare întârziată a vechii legi.

De altfel, noua lege vrea să reducă și decalajele între salariile mari și cele mici, iar raportul ar trebui să scadă de la 1/12 la 1/8. Dar, pentru aplicarea principiului și proporției este nevoie ca angajații din vârful ierarhiei să fie de acord cu o stagnare care să permită creșterea salariilor din baza piramidei. Această acceptare nu există, însă, și faptul este demonstrat chiar de protestele din aceste zile.

Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că sunt probleme în interiorul proiectului de lege și că vor trebui făcute o serie de modificări. A dat chiar exemplul sistemului sanitar acolo unde trebuie găsite soluții pentru plata gărzilor și pentru munca în zilele de sâmbătă și duminică.

Un alt subiect discutat este din domeniul educației. Opinia publică a descoperit că unul din sporurile din sistem este cel de dirigenție. Nu discutăm acum oportunitatea acestui spor, ci doar că în total costurile bugetare cu sporul de dirigenție sunt de un miliard de lei, conform informațiilor oficiale. Din lupta pentru venituri mai mari, oamenii care nu lucrează în aparatul de stat mai află tot felul de „minuni” care se petrec în salarizarea de la buget.

Un lucru este greu de înțeles și anume mesajul auzit foarte des că scad salarii. De fapt, legea prevede că în cazul în care calculul arată o scădere a veniturilor, angajații respectivi vor primi corecții financiare, adică bani compensatorii, până în anul 2031.

În mod cert, rezistența previzibilă în fața legii i-a făcut pe foștii miniștrii ai muncii să amâne prezentarea proiectului. A rămas pe ultima sută de metri, în raport de PNRR, și susținut de un guvern interimar.

Sunt multe posibile soluții de ieșire din actuala situație. Una este cedarea în fața cererilor sindicale și depășirea deficitului bugetar programat pentru anul viitor. A doua este amânarea unei decizii privind legea pentru un viitor guvern. A treia cale este adoptarea legii de către Parlament cu o serie de ajustări și a patra este repetarea situației prin care a trecut vechea lege, respectiv modificarea ei de nenumărate ori, în anii următori, în favoarea unor categorii profesionale sau altora. Așadar, toate posibilitățile sunt deschise, chiar și aceea, destul de redusă, de a avea o lege echilibrată și care să se și respecte.

Mii de sindicalisti afiliati la Sanitas au protestat astazi în Capitala, timp in care la Ministerul Muncii continuă negocierile cu sindicatele pe tema noii legi a salarizării. La discuții au participat sindicatele din administrația publică locală.

Sorin Grindeanu, cere, într-o postare pe Facebook, ca generalul Vlad Gheorghiță să plece de la conducerea Statului Major al Apărării, dupa ce DNA l-a pus sub acuzare într-un dosar de corupție. Liderul social-democrat spune că „în aceste momente, România nu își permite astfel de incertitudini la vârful structurilor de apărare”.

PNL continua sa ceara PSD să îşi asume responsabilitatea demiterii Guvernului şi noua majoritate alături de AUR şi să vină cu o propunere de premier. În spaţiul public a fost vehiculată varianta nominalizării consilierului onorific al preşedintelui, Eugen Tomac, lider al PMP in fruntea executivului şi o formulă de guvernare tehnocrată dar şi cu miniştri politici.

SUA și Iran reiau atacurile. Americanii au atacat o stație militară iraniană din Strâmtoarea Ormuz și un petrolier. În replică, Iranul a lansat rachete și drone asupra bazelor și elicopterelor americane din Kuweit și Bahrain.  

Jurnal de știri

Cine este Ramiz Ansarov, noul primar de Orhei, oraș care în ultimul deceniu a fost controlat de oligarhul penal fugit la Moscova, Ilan Șor? Alegerile din Orhei erau văzute ca un test electoral important pentru slăbirea rețelelor de influență rusească în Republica Moldova. Ramiz Ansarov, deși a candidat ca independent, conduce organizația locală a partidului „Inima Moldovei”, formațiune fondată de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, politiciană pro-rusă care a fost exclusă din alegerile parlamentare fiind acuzată de finanțare ilegală a campaniei. Victoria lui Ansarov sugerează că o parte importantă din infrastructura electorală și din reflexele politice formate în ultimul deceniu de Ilan Șor continuă să producă rezultate chiar și după retragerea formală a vechii administrații. Liliana Barbăroșie a căutat să afle cine este noul primar al Orheiului.

- Un nou scandal în Biserica Ortodoxă Română. Mitropolitul Basarabiei s-a retras după 30 de ani, iar printre motivele invocate sunt ”vârstă și sănătatea”. Decizia vine, de fapt, pe fondul unui scandal sexual. Episcopul Basarabiei de Sud, Veniamin, acuzat că ar fi al doilea protagonist al unei secvenței video, vorbește despre o campanie de dezinformare și denigrare îndreptată împotriva Ortodoxiei Românești din Basarabia. Între timp, reprezentanții LGBTQ+ din R.Moldova au condamnat stigmatizarea persoanelor homosexuale. În zilele următoare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române va examina cererea de retragere din slujire a mitropolitului Basarabiei. Valeria Vițu are detalii.

- Jurnalistul de investigație Dumitru Pelin, cu câteva concluzii pe marginea jocurilor care s-a făcut în ultimele decenii în jurul Mitropoliei Basarabiei, biserica românească din Republica Moldova, subordonată Patriarhiei Române.

- Republica Moldova este în fața unui val uriaș de fraude telefonice. Oamenii sunt sunați și amenințați inclusiv cu dosare penale dacă nu acceptă să facă tot ce li se spune la telefon. În ultimele două săptămâni cetățenii moldoveni au rămas fără 1,4 milioane de euro. Cum anume? Explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Atacul cu dronă de la Galați a general valuri de dezinformare și propagandă pro-rusă în spațiul românesc. Un caz de manual pentru a vedea tehnicile de manipulare folosite de propaganda rusă. Expertul Nicolae Țîbrigan explică ce s-a întâmplat de fapt în spațiul informațional.

- Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, spune că Uniunea Europeană exclude „scenariul Cipru” pentru Republica Moldova, în situația ei cu Transnistria.

- Ungaria ar fi dispusă să renunțe la opoziția sa față de candidatura Ucrainei la aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce ar permite deblocarea negocierilor cu pentru Chișinău.

- Ministerul de Externe de la Chişinău l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Federaţiei Ruse și i-a înmânat o notă de protest în legătură cu incidentul cu dronă de la Galaţi.

Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, exclude „scenariul Cipru” pentru Republica Moldova. Acesta a declarat că Transnistria nu va fi abordată printr-un model similar celui aplicat în Cipru, în procesul de aderare a Republica Moldova la Uniunea Europeană.

Într-un interviu acordat pentru TVR Moldova, comisara Kos a subliniat că fiecare extindere este tratată individual, iar cazul Moldovei este unul distinct. Marta Kos a reiterat că Rusia nu are pârghii asupra parcursului european al Republicii Moldova și a condamnat acțiunile Moscovei de subminare a suveranității și integrității teritoriale a țării.

Guvernul de la Chișinău este foarte implicat în planurile de convergență dintre regiunea transnistreană și restul Republicii Moldova, iar ultimele luni au arătat că oamenii din regiunea transnistreană devin tot mai pro-europeni. Aproape 80% din exporturile din Transnistria merg spre Uniunea Europeană”, a precizat Marta Kos.

În același interviu, Marta Kos, s-a referit și la idea autorităților de la Chișinău de a menține Republicii Moldova în zona democratică prin unirea cu România, în cazul în care integrarea europeană va dura, iar adresiunea Rusiei se va accentua. „Cetățenii vor decide ei înșiși cum să intre în UE. „Există un loc pentru Republica Moldova în interiorul Uniunii Europene și nu există nicio îndoială în această privință. Cum se va întâmpla acest lucru vor decide cetățenii Republicii Moldova", a adăugat Marta Kos.

Comisara europeană va vizita Republicii Moldova în perioada 4-6 iunie. Vizita include participarea la prima Conferință de Investiții UE-Republica Moldova, la deschiderea Moldova Digital Summit 2026, întâlniri cu primari și deplasări în comunități rurale.

***

Ungaria ar fi dispusă să renunțe la opoziția sa față de candidatura Ucrainei la aderarea la Uniunea Europeană. Mișcarea ar permite Ucrainei și Republicii Moldova să treacă la următoarea etapă a negocierilor de aderare, au declarat patru diplomați pentru Politico.

Publicația, citată de TV8, notează că deschiderea primului grup de capitole de negociere ar urma să aibă loc pe 15 iunie. Chișinăul menține obiectivul ambițios de încheiere a negocierilor către 2028 și aderare propriu-zisă la UE în 2030.

***

Ministerul de Externe de la Chişinău l-a convocat, marţi, pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Federaţiei Ruse în Republica Moldova şi i-a înmânat o notă de protest în legătură cu încălcarea gravă a securităţii regionale provocată de prăbuşirea, la 29 mai, a dronei de provenienţă rusă la Galaţi.

"Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm acest act, subliniind că astfel de acţiuni reprezintă o consecinţă directă a războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi generează riscuri grave pentru securitatea regională şi siguranţa cetăţenilor. Republica Moldova îşi exprimă deplina solidaritate cu România şi cu persoanele afectate", i-a transmis MAE moldovean însărcinatului rus cu afaceri.

***

Ministerul Energiei a inițiat procedura de aprobare pentru construcția unui parc fotovoltaic cu o putere instalată de 30 MW și a unui sistem de stocare a energiei în baterii cu capacitatea de 60 MWh, în localitatea Vadul lui Vodă de pe malul Nistrului.

Proiectul prevede instalarea unui sistem de baterii capabil să stocheze energia produsă în perioadele cu generare ridicată și să o livreze în rețea în orele de consum maxim.

Potrivit datelor operaționale, în piață deja sunt operaționale capacități de stocare cu o capacitate de cca 150 MWh, Un sfert din capacitățile pe care și le-a propus Ministerul Energiei, ceea ce ar acoperi necesitățile Republicii Moldova în orele de vârf.

Republica Moldova înregistrează una dintre cele mai rapide creșteri ale capacităților de producere a energiei regenerabile din regiune – o creștere de aproape 13 ori în ultimii 6 ani, anunță un comunicat al Ministerului Energiei de la Chișinău.

La sfârșitul lunii aprilie 2026, capacitatea totală instalată în surse regenerabile de energie a ajuns la 1.023 MW, comparativ cu mai puțin de 76 în anul 2020.