Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

La ușă îți bate vara și poate o să cauți mai des refugiul unei păduri de munte. Dacă ești la prima drumeție, nu porni din start spre vârfuri sau creste bătute de vânt. 

Câteva poteci ideale pentru debut sunt Vârful Tâmpa din Brașov, la o oră de urcat din oraș, Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș din Tușnad, un parcurs de 2-3 ore, sau traseul lin dintre lac și tinov, de aproximativ o oră.

Să nu uităm și de Cheile Turzii pe traseul de fund de vale, fără diferențe mari de nivel dar spectaculos; dar nici de masivul Ciucaș ca întreg, gata de primit începători.

Cu alte cuvinte, alege trasee mai scurte de 4–5 ore dus-întors și fără porțiuni tehnice.

Verifică mereu pe Munții Noștri sau Salvamont.org condițiile și gradul de dificultate și nu uita că un traseu ușor cu priveliști frumoase este infinit mai valoros decât unul dificil pentru care nu ești pregătit.

Jurnal de știri

Invitat este Viorel Băltărețu, fost Secretar de Stat, Ministerul Economiei

În România, ca și în multe alte țări, rolul brokerului de asigurări este crucial în informarea clienților și în conștientizarea corectă de către aceștia a riscurilor atunci când au nevoie să încheie o asigurare. Cum putem avea însă certitudinea că interacționăm cu un profesionist sau că ne alegem cea mai bună formă de protecție pentru noi înșine și pentru cei dragi nouă?

Aflăm răspunsurile într-o nouă ediție "Ora de Risc" by XPRIMM, cea mai longevivă emisiune de asigurări, difuzată de aproape 20 de ani de către RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național, conform analizelor mediaTrust pe 2024 și 2025. Invitat: George ZAHARESCU, Director General si Owner, PRESTIGE Broker

Universitatea Craiova este noua campioană a Superligii. Oltenii au reușit eventul după o pauză de 35 de ani. Astăzi se decid echipele care vor retrograda direct și cele care vor merge la baraj. Tudor Furdui face analiza etapei a 9-a din play-off și play-out.

Penultima etapă a play-off-ului, etapa cu numărul 9, a început vineri, la Mioveni, unde Rapid a condus cu 2 la 0, dar FC Argeș și-a revenit și a scăpat victoria, la ultima fază, cu un penalty ratat. Antrenorul Costel Gâlcă, în conflict cu conducerea giuleștenilor, a anunțat că pleacă de la Rapid după ultimul meci, cel cu Craiova.

Eu mai am un meci și după aceea se termină contractul. Restul puteți să întrebați conducerea. Eu nu acuz jucătorii. Mă așteptam ca noi să avem mai multă ambiție. Toți, și mă includ, și am spus-o de fiecare dată, toți să vrem mai mult... Eu am spus de fiecare dată și când au fost transferuri, când a fost cum trebuie să gestionăm recuperările, refacerea după meciuri, după antrenamente am spus tot. Au rămas acolo...

Argeșul a irosit în prelungiri un success cu Rapid. Cu o singură victorie în 9 meciuri, antrenorul Bogdan Andone nu vrea ca echipa sa să termine play-off-ul pe ultimul loc.

Locul 6 pentru mine nu poate fi mulțumitor. Chiar dacă echipa ar fi adunat poate mai multe puncte, îmi doresc, si sper, să reușim să câștigam la CFR Cluj și prin conjunctură sa trecem pe locul 5. Încă este posibil acest lucru.

Sâmbătă a fost egal între Dinamo si CFR, 0 la 0, pe Arcul de Triumf. Dinamoviștii ar fi avut nevoie de trei puncte. Așa însă vor juca barajul de Conference League cu învingătoarea dintre FCSB și Botoșani. Căpitanul câinilor, Cătălin Cârjan, era destul de afectat de faptul că echipa sa nu a putut obține calificarea directă în Europa.

Doream foarte mult să câștigăm în seara asta. Din păcate nu am reușit să marcăm. A fost un meci deschis. Și ei au avut ocazii, și noi am avut ocazii. Din păcate, doar un egal în seara asta și rămânem pe locul 4. Cine va merita, va fi acolo, la baraj. Noi trebuie să ne focusăm pe noi, să fim la un nivel bun și să fim pregătiți la ora meciului.

Deși și-a îndeplinit obiectivul la CFR, loc de cupă europeană, antrenorul Daniel Pancu spune că încă nu știe ce va face sezonul următor.

Sunt echipe interesate de mine, nu doar Rapidul. E și Rapidul. Nu știu. Nu am negociat nimic cu Rapidul. Cu siguranță, CFR. Doar că, știți foarte bine, doleanțele mele și condițiile au fost grele pentru mine. Patronul poate să spună ce vrea, oricând, Nu am nicio problemă! Dar și eu spun exact ce cred. Sper să fiu inspirat să iau decizia cea mai bună pentru mine.

Ieri seară, în Bănie, s-a jucat finala campionatului, un duel câștigat într-o manieră absolut convingătoare de Universitatea Craiova. Oltenii au demolat U Cluj, scor 5 la 0, iar titlul revine la Craiova după 35 de ani. Universitatea face eventul, la fel ca în 1991, trupa lui Coelho aducând în vitrină și Cupa României, obținută la loviturile de departajare în fața aceluiași adversar, U Cluj. Căpitanul oltenilor, Nicușor Bancu, a savurat din plin succesul și nu l-a uitat nici pe fostul antrenor Mirel Rădoi.

Am muncit, atât eu, cât și echipa, foarte mult în acest an. E o mândrie mare pentru mine. Mă bucur pentru mine, pentru familia asta frumoasă care suntem. Mulțumesc familiei mele. Îmi pare rău că tatăl meu nu mai este aici să mă vadă că am făcut eventul. El era cel mai cel mai mare fan al meu. Sper că mă vede de acolo de sus și sunt mândru de ceea ce am realizat. Vreau să-i mulțumesc și lui Mirel Rădoi ceea ce a făcut de la început. După aceea am lăsat munca mai departe pentru domnul Felipe și împreună am dus la bun sfârșit acest campionat și am făcut eventul după atâția ani. Aici, în acest vulcan, acești suporteri minunați, plus câți au mai fost, care nu au putut să ajungă pe stadion. Mă bucur că am reușit să marcăm atâtea goluri, chiar dacă într-adevăr a fost și acea eliminare la 2-0, dar și așa cred că am făcut o partidă mai bună decât ei și am meritat acest acest trofeu în această seară.

Cât despre play-out, acesta se încheie astăzi cu patru meciuri care se vor desfasura la aceeasi oră: Farul - Metaloglobus, Petrolul - Otelul, Hermannstadt - FCSB si Unirea Slobozia - UTA.

Sâmbătă s-a jucat Csikszereda - Botoșani.

A fost 2 la 0 pentru ciucani, care l-au avut pentru ultima dată pe bancă pe Robert Ilyeș.

Singurele necunoscute sunt:

• cea de-a doua echipă, alături de Metaloglobus, care va retrograda direct, Slobozia sau Hermannstadt;
• echipele care vor merge la barajul pentru supraviețuire. Lupta se dă între Slobozia, Hermannstadt, Petrolul și Farul.

Bombardamentele ucrainene asupra Moscovei și finala Eurovision sunt subiectele predilecte ale presei internaționale. Loviturile Kievului arată că apărarea antiaeriană a Rusiei este vulnerabilă, spun comentatorii. Cât despre Eurovision, jurnaliștii remarcă încărcătura politică a competiției.

După cum observă The Guardian, ”regiunea Moscovei este adesea atacată de drone, dar orașul în sine, aflat la aproximativ 400 km de granița cu Ucraina, este vizat mai puțin frecvent.”

Le Monde constată că  ”Rusia este acum vulnerabilă la atacuri la adâncime ale dronelor ucrainene.

Teritorii situate până la 2.000 de kilometri de granița cu Ucraina, considerate anterior intangibile, sunt acum vizate în mod regulat. Aceste atacuri provoacă neliniște în rândul populației ruse și seamănă îndoieli cu privire la capacitatea Kremlinului de a proteja țara”.

Situl ucrainean Obozrevatel, preluat ce Courrier International îl citează pe Robert „Madyar” Brovdi, comandantul-șef extrem de popular al diviziei de drone, acum o ramură separată a armatei ucrainene. El a anunțat „o schimbare a regulilor de război pentru capitala Rusiei” și a publicat o fotografie cu o aripă de dronă având inscripția „Moscova nu doarme niciodată”.

Citeste siAtac de amploare al Ucrainei asupra Rusiei | Zelenski: „Le spunem clar rușilor: statul lor trebuie să pună capăt războiului”

Brovdi a avertizat, de asemenea, că „nu va mai fi posibil să te simți în largul tău în cartierele elegante din Moscova, care sunt din ce în ce mai mult vizate de atacurile cu drone”.

După cum amintește Deutsche Welle, ”atacurile au loc în contextul în care eforturile diplomatice de a pune capăt conflictului rămân în impas.

Kievul continuă să respingă cererile maximaliste formulate de Moscova pentru teritorii în regiunea Donbas .

Încercările SUA din ultimele luni de a aduce ambele părți la masa negocierilor au stagnat”.

Finala concursului Eurovision de sâmbătă seara, câștigată de Bulgaria, urmată de Israel și România, a stârnit de asemenea numeroase comentarii.

Această a 70-a ediție a Eurovision a fost deosebit de încărcată politic, „pregătirile pentru concurs” fiind „umbrite de protestele împotriva participării Israelului din cauza bilanțului uman uriaș al războiului din Gaza”, transmite BBC.

Politico notează că Eurovision se confruntă cu întrebări dificile, momentul existențial al concursului fiind departe de a se fi încheiat.

Perspectiva mai multor boicoturi ale unor țări anul viitor, din cauza participării Israelului, pune o presiune suplimentară asupra European Broadcasting Union (EBU), având în vedere că Rusia a fost interzisă în 2022, după ce a invadat Ucraina.

Citeste siBangaranga

Le Figaro observă că prestația lui Noam Bettan, concurentul Israelului, a fost supusă unei critici intense. Însă tânărul a rămas netulburat și chiar a primit o rundă de aplauze la final. Și mai impresionant este că a terminat pe locul al doilea după ce a primit 220 de puncte din partea publicului.

Un scor remarcabil care a atras și câteva huiduieli. În timp ce primul loc pe podium era disputat între Bulgaria și Israel, chiar și în sala de presă, atmosfera era tensionată, mulți jurnaliști scandând „Bulgaria” în semn de susținere, împotriva rivalei, Israel”.

Cine dorește o Europă divizată? Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a enumerat adversarii Europei unificate, într-o conferință desfășurată în capitala Estoniei, Tallin. Kallas a arătat către SUA, China și Rusia.

Potrivit șefei diplomației UE, citată de Politico, SUA, China și Rusia nu agreează blocul comunitar pentru că este mai puternic atunci când acționează colectiv.

Ea a avertizat țările membre să nu încheie propriile acorduri cu aceste state, în afara Uniunii Europene.

Vorbind despre administrația Trump, Kallas a afirmat că acesteia nu-i place o Uniune Europeană unificată deoarece blocul este o putere geopolitică cu care Washingtonul trebuie să se confrunte.

„Dar trebuie să înțelegem de ce nu le place UE – a spus Kallas  De ce Chinei nu-i place UE, de ce Rusiei nu-i place...” 

Kallas a spus că pentru aceste puteri este „desigur mai ușor” să interacționeze cu țări individuale, care sunt mult mai mici, decât cu un bloc care poate acționa ca o putere egală. Ea a spus că o retorică precum „relațiile mele cu voi sunt grozave, dar nu-mi place Uniunea Europeană” face parte dintr-o strategie de dezbinare și cucerire.

Șefa diplomației europene a spus despre SUA, China și Rusia că acestea vor să dezmembreze Uniunea Europeană ”pentru că suntem mult mai puternici atunci când suntem împreună.”

Europa – a continuat ea - are „o înțelegere foarte clară a diagnosticului bolii” când vine vorba de China, dar nu a ajuns încă la un acord privind vindecarea.

Ea a spus că există două opțiuni: fie creșterea „morfinei” - subvențiile pe care țările UE le acordă industriei - fie începerea „chimioterapiei”, adică utilizarea instrumentelor pe care UE le are la dispoziție, cum ar fi investițiile străine directe, achizițiile publice și diversificarea aprovizionării cu materii prime esențiale.

Șefa diplomației UE a avertizat că „Va fi dureros... pentru că atunci vor exista represalii”.

Kallas a îndemnat țările UE să apere Uniunea Europeană și să încheie acorduri prin intermediul blocului comunitar,

„Sunt foarte îngrijorată, pentru că uneori văd și eu țări care merg pe această cale”, a spus ea. „Divizarea chiar funcționează.”

Politico amintește că mai multe țări membre UE au încercat să-și păstreze propriile canale cu Washingtonul de când președintele american Donald Trump s-a întors la Casa Albă.

Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni s-a poziționat ca o potențială punte între Europa și SUA înainte ca strategia să eșueze din cauza criticilor lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

INTERVIU. Numărul 2 din AUR spune cu ce plan de guvernare merge partidul la Cotroceni și numește „o mare diferență între noi și PSD” (HotNews) - Noi creşteri salariale la parchete. Procurorul general Cristina Chiriac a majorat cu 50% salariile managerilor economici de la parchetele Curţilor de Apel, parchetele judeţene şi Parchetul Înaltei Curţi (G4Media) - Paradoxul inflaţiei. Buzunarele golite ale românilor alimentează cea mai alertă expansiune şi cele mai mari încasări din istoria reţelelor de fast-food (Ziarul Financiar)

Președintele Nicușor Dan deschide luni prima rundă de consultări la Cotroceni cu partidele parlamentare, însă perspectivele pentru o rezolvare rapidă a blocajului sunt minime. În contextul în care o nouă criză politică amenință stabilitatea țării, consultantul politic Cristian Andrei explică, pentru „Adevărul”, strategiile de culise ale principalilor actori. 

Vineri, Nicușor Dan a transmis public că nu își dorește un guvern care să genereze o nouă criză politică. 

„Înseamnă că va aștepta partidele să propună o majoritate și că nu va forța, cel puțin la început, un guvern minoritar. Asta va conduce la o perioadă mai lungă de tatonări și negocieri și că, în lipsa unei surprize, suntem abia la începutul descurcării crizei. Suntem la momentul 1.0. Președintele își dorește ca partidele să-și asume guvernarea și să nu-i paseze acest cartof fierbinte. În același timp, Nicușor Dan știe că un guvern de sacrificiu, cu termen de expirare, ar fi unul extrem de slab și ar crea doar alte probleme", spune Cristian Andrei.

Liberalii par deciși să evite, cel puțin în această etapă, asumarea inițiativei politice. Potrivit lui Cristian Andrei, strategia partidului condus de Ilie Bolojan este una de delimitare clară de PSD și de așteptare a unui moment politic mai favorabil. Practic, liberalii mizează pe uzura adversarului și pe avantajele politice pe care le-ar putea obține dacă PSD va fi obligat să gestioneze o perioadă economică și socială extrem de dificilă. 

PSD încearcă să rămână în centrul jocului politic fără să își asume integral costurile guvernării. Liderii social-democrați au transmis deja că așteaptă „o soluție” de la Nicușor Dan, formulă care ascunde, de fapt, o strategie mai complexă.

„PSD speră în continuare la implozia PNL, care să li se alăture fără Ilie Bolojan și dorește un premier și un cabinet pe care să le controleze, dar pentru care să-și asume președintele Nicușor Dan răspunderea", a explicat Cristian Andrei.

Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu spune, într-un interviu pentru publicul HotNews, că partidul va merge luni la consultările convocate de președintele Nicușor Dan, dar că nu va sprijini niciun guvern din care AUR nu va face parte. 

Dungaciu susține că AUR nu vede colaborarea cu PSD de la moțiunea de cenzură ca pe începutul unei guvernări comune. Moţiunea a fost, spune el, împotriva unui proiect politic, nu doar împotriva lui Ilie Bolojan.

Întrebat dacă AUR va merge la Cotroceni cu propunerea Călin Georgescu premier tehnocrat, Dungaciu a spus că este „o opțiune”, dar că nu există „un răspuns explicit” al fostului candidat la prezidențiale.

În interviul pentru publicul HotNews, Dan Dungaciu a respins eticheta de partid anti-european, spunând că AUR nu susține ieșirea României din Uniunea Europeană. În același timp, cere ca România să-și „regândească” poziția în UE şi spune că țara nu ar trebui să mai aloce bani sau arme Kievului cât timp are probleme bugetare proprii. 

Tot pe pagina HotNews puteți citi despre un nou fenomen în justiție, după prescrieri. Dosare de corupție rămân fără probe și riscă închiderea. Procuror: „Întrebarea e dacă vrea cineva să facă ceva” 

Dispariția probelor din dosare este „Cu siguranță, un fenomen”, a spus într-un dialog cu redacția vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul Bogdan Staicu. 

Hotărârile au venit după ce Înalta Curte a stabilit în 2025 că nu mai poate fi folosită munca ofițerilor DGA în dosarele de corupție care nu vizează angajați ai MAI.

De pildă, nu mai puțin de 32 de martori au dispărut, de pildă, din dosarul unui important, dar puțin cunoscut om de afaceri, cel mai importantului crescător de oi din România, care luase subvenții din bani publici.

Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a semnat în luna aprilie a acestui an odinul 731/29 aprilie 2026 prin care a inclus două sporuri de câte 25% în salariul de bază al managerilor economici de la parchetele Curţilor de Apel, parchetele Tribunalelor şi parchetul Înaltei Curţi, potrivit unor documente consultate de G4Media.

Majorarea salarială operează de la data de 12 aprilie 2026. Managerii economici ajung astfel la salarii de bază de peste 25.000 de lei pe lună.

Anul 2025 a fost cel mai bun an din istoria sa pentru Dristor Kebap - aface­rile s-au dublat în doar doi ani şi merg spre 100 mil. lei, scrie ZF.

La rândul său, McDonald’s România, liderul pieţei la nivel de brand, anunţă investiţii de 400 mil. lei în următorii trei ani. Investiţiile au fost lansate după ce vânzările au crescut cu 12% anul trecut.

În vremurile incerte şi în perioade marcate de pro­bleme economice, oamenii re­nunţă la restaurantele a la carte în favoarea celor fast-food, care sunt mai ieftine.

Dacă nu şi le mai permit nici pe acestea, atunci merg de la fast-food către covrigării şi patiserii.

Acest tip de comportament a fost vizibil iniţial în criza din 2008-2009, doar că atunci erau mult mai puţine nume în sector şi mult mai puţine restaurante de tip fast-food în piaţă.

Acum, situaţia din HoReCa aminteşte de acele vremuri. Doar că sectorul arată diferit. La fel şi numărul oamenilor care suferă de obezitate.

Emisiunea de titluri de stat Fidelis din luna mai a.c. transmite încă un semnal despre economie. Conform Profit.ro, emisiunea Fidelis, derulată în perioada 8-15 mai a.c. în lei și în euro, a avut o valoare scăzută a subscrierilor. Mai precis, au fost cumpărate titluri de stat, în total, în lei și euro, de numai 137 milioane de euro, echivalent. Suma este cu 64% mai mică față de luna aprilie a.c. și chiar cu 30% mai puțin în comparație cu o altă ediție cu subscrieri foarte reduse, cea din februarie a.c.

De ce valoarea achiziției de titluri de stat a fost luna aceasta atât de mică? Sunt două tipuri de explicații. Prima este cea a expectativei. Emisiunile de titluri de stat în lei sau euro sunt atât de dese încât cumpărătorii au un tip de comportament de așteptare. Ce își doresc? Unii dintre ei mizează pe creșterea dobânzilor și urmăresc evoluția cursului de schimb leu-euro. Este o atitudine speculativă justificată, însă, de situația din economia românească.

Al doilea tip de explicație este, inevitabil, legată de criza politică. Situația neclară a guvernului, suprapusă cu tensiunile din politică, crește starea de incertitudine în rândul investitorilor. Și nu este vorba doar despre investitorii instituționali, experimentați și deschiși către risc. Persoanele fizice sunt mai sensibile la evoluția situației politice. O criză politică și rezultate economice slabe fac ca micii investitori să își piardă încrederea și să aștepte clarificări.

Desigur, inițiatorii moțiunii de cenzură pot găsi o mulțime de explicații și de scuze pentru a convinge publicul că era necesară o schimbare politică. Indiferent ce ar spune politicienii, subscrierea redusă de titluri de stat este reflexul crizei politice. Practic, vorbim despre investitori mici care iau decizii referitoare la banii lor. Cum s-ar spune, sunt oameni care „votează” cu buzunarul, iar în cazul titlurilor de stat opțiunea a fost clară: așteptăm.

În alte cuvinte, dar cu aceeași logică, mesajul agenției de rating S&P Global atrage atenția asupra crizei politice. Este un adevărat avertisment pe care îl transmite Standard and Poor’s, în sensul că în raportul neprogramat de la sfârșitul săptămânii trecute se precizează că o criză politică de durată și implicit un impas guvernamental prelungit ar putea avea ca efect retrogradarea României în categoria „junk”, nerecomandat pentru investiții.

De asemenea, S&P Global arată că ar putea scădea ratingul de țară al României dacă va fi pusă sub semnul întrebării reducerea deficitului fiscal pentru anul 2027. Retrogradarea ratingului României ar echivala cu un dezastru pentru economie. Senzația este că o parte a publicului și unii politicieni încep să creadă că o trecere în categoria junk nu ar fi o atât de mare problemă pentru economia românească și încep să ignore pericolul. Este o greșeală, pentru că România are nevoie să se împrumute anul acesta cu echivalentul a aproximativ 50 miliarde de euro. La această sumă, orice jumătate de punct procentual de dobândă mai mic este important pentru că înseamnă cheltuieli viitoare de rambursare mai reduse.

În fine, la sfârșitul săptămânii trecute, a venit și un mesaj de la BNR care a păstrat dobânda de politică monetară la același nivel, 6,5%. Nici nu avea vreo soluție mai bună. Raportul BNR consemnează creșterea inflației, mișcarea abruptă a cursului de schimb leu-euro, care apoi a revenit parțial, reducerea consumului, scăderea producției industriale, dar și creșterea lucrărilor de construcții. La care se adaugă incertitudinile interne și internaționale.

Micii investitori, agenția de rating S&P Global, BNR menționează fiecare ce contează în evoluția economiei românești. Mingea este acum în terenul politic și așteptarea mediului economic este să existe cât mai repede o clarificare guvernamentală.