Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Constituționalistul Ioan Stanomir demontează iluzia premierului apolitic: „Un tehnocrat intră direct în jocul dur al puterii” (Adevărul) - Liderii PSD îl presează pe Grindeanu să preia funcția de prim-ministru (Cotidianul) - Dilema viitorului Guvern: „Cine mai împrumută România cu 50 de miliarde de euro anual dacă nu facem nicio reformă?” (Libertatea) - „Danaida” lui Brâncuși, vândută cu o sumă enormă la New York, al doilea cel mai mare preț din istorie pentru o sculptură (HotNews)

Conform unor surse politice, Nicușor Dan va desemna în zilele următoare un tehnocrat pentru a forma o majoritate parlamentară care să susțină noul guvern, dar șansele de reușită sunt minime.

Tehnocratul desemnat de Nicușor Dan, cel mai probabil, va fi respins de Parlament, mai ales dacă e vorba de doamna Delia Velculescu, expertă a FMI.

Ar fi un dezastru pentru PSD să voteze un profesionist în finanțele internaționale cu o viziune reformatoare mai dură decât cea propusă de Ilie Bolojan.

Printr-o astfel de desemnare, președintele Nicușor Dan ridică miza și îi forțează din nou pe social-democrați să se alieze cu AUR. 

După eșecul primei desemnări, întreaga putere se mută la Palatul Cotroceni, șeful statului având oportunitatea, oferită de cei șase milioane de votanți, de a reseta întreaga scenă politică prin alegeri anticipate sau de a impune o situație de compromis care va prelungi incertitudinea politică până la o nouă moțiune de cenzură, notează jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă.

Din informațiile venite din culisele consultărilor de la Cotroceni, președintele Nicușor Dan ia în calcul două nume din afara partidelor pentru funcția de premier: Radu Burnete, actual consilier economic la Cotroceni, și Delia Velculescu, economistă cu o carieră de peste două decenii la FMI. Ambele variante mizează pe expertiză tehnică și credibilitate internațională. 

Profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir demontează mitul premierului tehnocrat neutru:

„Este un actor care intră direct în jocul puterii, o funcție care cere asumare politică”. Analistul face, în Adevărul, o paralelă directă între blocajul actual și Cabinetul Cioloș din 2015, născut din emoția tragediei de la Colectiv și din respingerea politicilor PSD de către președinte. În opinia sa, contextul de acum nu este mult diferit, miza rămânând aceeași: capacitatea reală de a exercita autoritatea de la Palatul Victoria.  

Unii îl împing pe Sorin Grindeanu la Palatul Victoria, din calcule politice personale, alții insistă pentru ca partidul să nu fie decuplat de la banii pentru proiectele din teritoriu.

Potrivit informațiilor Cotidianul sunt două mari temeri ale aleșilor PSD. Prima temere: înlăturarea de la resursele pentru investiții. În condițiile în care oricum Guvernul Bolojan a fost adeptul austeriții la nivel de investiții, o decuplare totală de la Executiv ar putea aduce probleme și mai mari.

A doua temere: ofensiva AUR din teritoriu. Tot mai mulți primari și șefi de CJ sunt contactați de reprezentanți ai AUR pentru a li se propune „colaborarea” pentru anul 2028. Iar această „colaborare” pleacă de la faptul că proiecția procentelor AUR în peste 35 de județe arată formațiunea la peste 30%. 

Președintele AUR, George Simion, a venit luni la consultările de la Cotroceni cu un program de guvernare în care propune listarea la bursă a companilor de stat pentru finanțarea acestora, după cum arată documentul oficial postat pe site-ul partidului. Există și o mențiune – emiterea de noi acțiuni s-ar face „cu predilecție”către cetățeni și fonduri autohtone. Același partid a semnat împreună cu PSD o moțiune de cenzură în care slogan a fost „nu ne vindem țara”.

Liderul AUR Petrișor Peiu susține că există o diferență esențială între ceea ce propune partidul prin vânzarea de acțiuni a bursă și ceea ce intenționa guvernul Bolojan.

„Diferența esențială este că noi vrem să emitem acțiuni noi, pe care să ne listăm la bursă, iar banii obținuți din vânzarea acestora să ajungă la companii. Guvernul vrea să vândă acțiunile deținute de stat”, spune pentru G4Media, liderul AUR Petrișor Peiu.

România are nevoie anual de 50 de miliarde de euro pentru a putea funcționa și pentru a plăti pensii și salarii, bani care sunt împrumutați de pe piețele financiare. Astfel, orice premier sau orice Guvern ar veni va fi practic obligat să continue reformele începute de Ilie Bolojan, arată economiștii consultați de Libertatea.

În acest moment, principalii finanțatori ai României sunt Comisia Europeană – prin fondurile europene și programele PNRR și SAFE, plus marile fonduri care împrumută țara noastră prin cumpărarea de titluri de stat pe piețele financiare internaționale.

Deşi escaladarea conflictului dintre Iran şi Israel alături de tensiunile din Orientul Mijlociu au izbucnit la final de februarie şi au generat anulări de zboruri, rerutări şi avertismente de călătorie la nivel internaţional, în martie suma cheltuită de români în străinătate a crescut cu 20% faţă de martie 2025.

Suma cheltuită de români în străinătate pare să fie singurul indicator care nu se clinteşte din creştere, constată ZF.

Pentru mulţi consumatori, vacanţele au devenit deja o cheltuială greu de amânat, indiferent de contextul economic sau geopolitic. 

Românii taie însă din alte cheltuieli (consumul s-a redus în martie), amână investiţii. În timp ce turismul intern creşte mai lent, românii continuă să alimenteze economiile altor state prin consumul realizat în vacanţe, în hoteluri, restaurante şi magazine. Pentru economia locală, aceste sume reprezintă o ieşire importantă de bani din ţară, iar balanţa din turism este pe un deficit de peste un miliard de euro în T1.

Sculptura „Danaida/ Danaïde”, un cap de bronz cu patină maro și foiță de aur realizat de Brâncuși în 1913 a fost vândută cu 107,6 milioane de dolari după ce a fost promovată luna aceasta inclusiv printr-un clip cu celebra actriță americană Nicole Kidman, care a vizitat sediul Christie’s din Centrul Rockefeller din New York, informează HotNews.

Povestea Danaidei își are originile în Antichitate, de la mitologia greacă și Ovidiu până la Auguste Rodin. Brâncuși, care lucrase anterior ca ucenic în atelierul sculptorului Rodin, o înfățișează în sculptură pe Margit Pogany, tânăra artistă maghiară care a fost muza sa.

Cazul Azomureș este un exemplu pentru dezbaterile economice din societatea românească. În urmă cu patru ani au început problemele companiei din Târgu Mureș. Prețul îngrășămintelor și implicit funcționarea combinatului depind de prețul gazului natural, care reprezintă 80% din costurile de producție.

Războiul din Ucraina a dus la creșterea tarifului gazului natural și a făcut ca Azomureș să își oprească producția pe perioade tot mai lungi și în cele din urmă pe termen nelimitat.

Industria de fertilizanți din Europa a suferit de aceeași problemă mulți producători oprindu-și activitatea. Companiile europene au cumpărat îngrășăminte din Rusia și Belarus (nu au fost blocate importurile din rațiuni de securitate alimentară), dar și din Ucraina, Maroc sau din Orientul Mijlociu. În perioada 2024-2025, aproximativ 30% din importurile de fertilizanți au venit din Rusia. La jumătatea anului trecut, însă, Comisia Europeană a impus taxe vamale de 50% pentru produsele din Rusia și Belarus tocmai pentru penaliza importurile din aceste țări.

România nu a fost printre țările europene care au utilizat ajutorul de stat. De ce nu s-a întâmplat acest lucru este o enigmă, iar răspunsul poate fi doar de două feluri: fie nu s-au găsit resurse bugetare suficiente, fie nu s-a considerat necesar să se subvenționeze o companie locală, dar cu acționariat străin.

Este adevărat că nici Comisia Europeană nu a găsit un răspuns adecvat, în sensul că nu a adoptat un model prin care să susțină industria de îngrășăminte chimice. De fapt, sectorul de fertilizanți ar fi dorit bani sau mai exact o subvenție care să contribuie la o aprovizionare cu gaz mai ieftin.

Astăzi, 19 mai a.c., Comisia Europeană va face public un program de sprijin pentru producătorii de fertilizanți. Din semnalele transmise până acum, Comisia Europeană va anunța o eliminare treptată a cotelor de carbon pentru sectorul îngrășămintelor, precum și suspendarea mecanismului de ajustare la frontieră a carbonului, măsură care ar reduce prețurile îngrășămintelor din import.

În România, situația preluării combinatului Azomureș s-a clarificat, în sensul că noul acționar va fi compania Romgaz. Acesta este anunțul oficial, iar recent au fost făcute publice o altă serie de amănunte, în sensul că reprezentanți ai Romgaz au anunțat că Azomureș va fi preluat, dar datoriile vor rămâne în contul actualului proprietar. Ceea ce va însemna un model inedit pentru România.

Problema reală pentru Azomureș rămâne aceeași și anume la ce preț va putea să cumpere materie primă, gaz, de la o companie care va fi și proprietar al combinatului de îngrășăminte chimice?

S-au auzit păreri care spun că Romgaz ar trebui să vândă gaz natural către Azomureș la tariful de producție. Este un non-sens economic, pentru că, pe de o parte, ceea ce se câștigă la Azomureș se pierde la Romgaz, iar pe de altă parte, pentru că o astfel de variantă ar încălca regula europeană.

România a mai experimentat cu ani în urmă un model de acest fel. Adică, mai multe combinate de îngrășăminte chimice au primit acceptul guvernamental să se aprovizioneze cu gaz la un preț subvenționat. Rezultatul a fost că producătorii de îngrășăminte, care aparțineau unui om de afaceri român, nu au plătit nici măcar gazul primit la un preț redus. În cele din urmă, companiile omului de afaceri au intrat în faliment, iar combinatele stau și astăzi nefolosite.

Fără îndoială, ideea dezvoltării unui lanț de producție în România format din producător de gaze și producător de fertilizanți este valabilă. În felul acesta, se creează un lanț de valoare prin care materiile prime se prelucrează în țară. Doar că acest lanț trebuie privit cu realism economic și nu cu populism. Astfel, fiecare companie trebuie să rămână profitabilă, altfel structura formată va aduce pierderi și bătăi de cap, în loc de profit și performanță.

Care este majoritatea? Asta a incercat sa afle presedintele Nicusor Dan de la partidele invitate astazi la Cotroceni la consultari. Discuţiile vor continua şi zilele următoare, cu parlamentarii neafiliaţi. Potrivit unor surse, o nominalizare oficială a unui premier ar urma să fie făcută cel mai probabil la finalul lunii mai. 

Directorul Televiziunii din Republica Moldova, Vlad Țurcanu, a demisionat astazi după scandalul creat în țară ca urmare a faptului că juriul moldovean a acordat punctaje minime României și Ucrainei la Eurovision. 

Miniștrii de Finanțe din Grupul statelor puternic industrializate (G7) se reunesc luni și marți la Paris și vor încerca să-și alinieze pozițiile pentru a evalua efectele conflictul din Orientul Mijlociu, precum și pentru a reduce dependența de mineralele rare chineze.

Plantări de copaci, reciclarea deșeurilor și programe de educație de mediu. Pe scurt, bilanțul organizației Viitor Plus pe anul trecut și perspectivele pe 2026. Invitată la emisiunea Planeta Verde este președinta și fondatoarea asociației, Teia Ciulacu.

Organizația de mediu Viitor Plus a plantat în 2025 copacul cu numărul două milioane. E un moment simbolic în spatele căruia au stat multă implicare și zeci de mii de voluntari. Ce înseamnă două milioane de arbori plantați?

Unde se fac plantări de copaci, cum sunt alese zonele care vor fi împădurite? Multă lume face plantări de copaci, dar nu întotdeauna procedura e corectă. Contează nu doar unde se fac plantările, ci și cum se fac, ce specii de arbori sunt alese și cum e îngrijită pădurea în primii ei ani de viață.

Viitor Plus are și programe de responsabilizare socială. Îi încurajează de exemplu pe oameni să colecteze deșeurile separat. ONG-ul a pus pe picioare Harta Reciclării, care a crescut la peste 18.000 de puncte de colectare și reutilizare. Cum funcționează, concret? De ce este România printre codașele UE în privința colectării separate și reciclării deșeurilor?

Viitor Plus are și programe de educație. Asociația organizează anual Eco Provocarea, un concurs național de educație de mediu pentru elevii și profesorii din școli generale și licee.

Pe 15 mai la Iași, pe 17 mai, la Centrul Ceh din București, avem parte de concertul „Treeline”, din seria Classix Concerts. Apoi, cu un line-up care promite emoție, explorări sonore curajoase și un mix autentic de rock, indie și alternativ, ediția 2026 Rocanotherworld Festival își reconfirmă identitatea ca spațiu al curiozității și conexiunii, fidel spiritului său explorator, în perioada 19 - 21 iunie. Două evenimente despre care am vorbit cu Patricia Brohanschi.

„Treeline”, din seria Classix Concerts, este un proiect european foarte special semnat de compozitorul și pianistul britanic Graham Fitkin, unul dintre numele importante ale scenei contemporane internaționale, care a colaborat de-a lungul timpului cu artiști și instituții precum Yo-Yo Ma, BBC Orchestras, Tokyo Symphony Orchestra sau New York City Ballet.

Proiectul este construit în jurul relației dintre natură, memorie și sunet, reunind comunități din mai multe țări europene care au contribuit cu povești, înregistrări de teren și materiale sonore inspirate de arbori simbolici și de peisajele locale.

Toate aceste materiale sunt transformate ulterior într-o compoziție contemporană amplă pentru pian, keyscanner și ansamblu de coarde, într-o formulă artistică foarte specială.

Cu un line-up care promite emoție, explorări sonore curajoase și un mix autentic de rock, indie și alternative, Rocanotherworld 2026 își reconfirmă identitatea ca spațiu al curiozității și conexiunii, fidel spiritului său explorator. A unsprezecea ediție pune în prim plan memoria culturală, rădăcinile și conexiunile reale, invitând publicul să asculte nu prima strigare, ci ceea ce rezonează cu adevărat după ce muzica se oprește. În lista primelor confirmări se numără Alternosfera, Vlad Corb, Robin and the Backstabbers, Nuanțe, Om la Lună, Adam’s Nest, Irina Rimes, COJO sau Taxi.

"An de an am spus despre Rocanotherworld că este un proiect al comunității, construit în jurul valorilor care ne aduc împreună. Tocmai de aceea, line-up-ul ediției 2026 a fost conturat în mare parte din dorințele și vocile publicului nostru. Ne bucură să vedem că scena alternativă din România continuă să crească, că există loc atât pentru artiști fresh, descoperiți și susținuți de cei tineri, cât și pentru nume deja consacrate, pe care oamenii își doresc să le regăsească la festival.” , spune Patricia Brohanschi, fondatoarea Rocanotherworld.

Biletele și abonamentele pentru Rocanotherworld 2026 sunt deja disponibile pe www.rocanotherworld.com.

Jurnal de știri

O discuție despre capacitatea Rusiei de a menține și a specula în propriul interes situația tensionată din Transnistria și Găgăuzia, cu domnul Mihai Isac, jurnalist, expert în spațiul ex-sovietic.

Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu (USR), spune la RFI că miza acestor zile este reconstruirea încrederii cetățenilor. Șefa diplomației române a vorbit în interviul acordat postului nostru de radio și despre Eurovision, relația cu Republica Moldova și Ucraina, precum și aderarea la OCDE.

Oana Țoiu, despre criza politică: ”Miza acestor zile nu este doar o miză legată de negocierea între partide sau de coaliții de guvernare sau de scenarii posibile, ci este direct legată de reconstruirea încrederii cetățenilor în felul în care le este guvernată țara”.

Ministrul interimar de Externe nu agreează ideea unui premier tehnocrat: ”Cred că un premier tehnocrat are o putere mai mică decât un premier care are susținerea politică a unei coaliții și a propriului partid”.

Despre OCDE: ”România a reușit un lucru extraordinar în acești ani și în dreptul nostru, în dreptul acestui Guvern, chiar dacă este un efort interinstituțional și la nivel parlamentar și al PE s-a reflectat această prioritate, este meritul acestui Guvern ritmul accelerat în care aceste lucruri s-au întâmplat”.

Despre Eurovision: ”În ceea ce privește Moldova, cred că e un lucru bun, dacă ne uităm la votul publicului din regiune că au apreciat atât melodia și cred și vecinătatea, la nivelul publicului. Nu e prima dată când decidenții sunt sub standardele pe care le setează cetățenii. În ceea ce privește votul juriului din Moldova, acolo este important să menționăm că sunt nu doar multe personalități publice care au criticat deja asta, dar vorbim chiar de reacții de la nivelul ministerelor și de la nivel guvernamental privind cererea unor clarificări din partea juriului”.

Despre două interesante expoziții, una dedicată lui Constantin Brâncuși și una pictorului francez Bernard Frize, discutăm astăzi cu doamna Ioana Iuna Șerban, curator la Muzeul de Artă Recentă / MARe din București.

Publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim de 12 puncte în finala Eurovision de sâmbătă seara. Însă cele 3 puncte oferite de juriu au generat un scandal de proporții atât în Republica Moldova, cât și în România. La Chișinău mai multe voci cer demisia conducerii Teleradio Moldova, sunt multe semne de întrebare privind componența juriului, subiectul este masiv speculat propagandistic, iar reprezentantul Moldovei, interpretul Satoshi, îndeamnă la evitarea discursului de ură. O reacție publică a venit și de la Ambasada României la Chișinău: „Uneori, susținerea autentică a publicului transmite mai mult decât orice clasament. Eurovisionul arată, dincolo de voturi și controverse, cât de puternice rămân legăturile dintre oamenii de pe ambele maluri ale Prutului”. Ambasada i-a felicitat atât pe Satoshi, cât și pe Alexandra Căpitănescu, subliniind că „muzica continuă să construiască punți între oameni”. Liliana Barbăroșie a sintetizat discuțiile de la Chișinău.

- Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a declarat în studioul RFI, invitată de Cosmin Ruscior, că toate țările UE, inclusiv România discută cu Ungaria pentru ridicarea vetoului la deschiderea negocierilor politice cu Ucraina. O decizie în acest sens este așteptată în luna iunie, iar Chișinăul, care este acum la pachet cu Kievul, își pune mari speranțe că discuțiile vor fi deblocate.

- Oana Țoiu a vorbit și despre controversa legată de punctajul mic oferit de juriul din Republica Moldova României la Eurovision. „Nu e pentru prima dată când decidenții sunt sub standardele pe care le setează cetățenii. Am văzut deja reacții la Chișinău care spun că se impun niște explicații din partea juriului”, spune Oana Țoiu.

- Decizia lui Putin de a elibera pașapoarte rusești locuitorilor din regiunea transnistreană ascunde recrutarea pentru front, spune Maia Sandu. Analiștii internaționali vorbesc despre o nouă metodă de presiune asupra Chișinăului. Dar ce spune presa apropiată de Kremlin, ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- În Republica Moldova, Ucraina și Armenia — state diferite, cu ritmuri politice și realități de securitate distincte — amenințările hibride au devenit o realitate comună, căreia societățile trebuie să învețe să-i facă față. Liliana Barbăroșie discută subiectul cu invitata de astăzi a Moldova Zoom, Elena Mârzac, reprezentanta Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare de la Chișinău.

- La o conferință de securitate din Estonia, președinta Maia Sandu a reafirmat opțiunea de Unire a Republicii Moldova cu România, ca soluție de a rămâne parte a lumii libere.

- Maia Sandu merge în această săptămână vizite la Parlamentul European, unde va fi decorată cu Ordinul European de Merit, în Olanda și la conferința de securitate Grobsec de la Praga.

- Reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision, Satoshi, a lansat un apel către români pentru a evita discursul de ură, după valul de critici provocat de cele 3 puncte acordate României de juriul moldovean.

- MAE de la Chișinău a înmânat ambasadorului neacreditat al Rusiei o notă de protest în legătură cu survolarea spațiului aerian de către o dronă rusească, săptămâna trecută.

Președinta Maia Sandu efectuează în această săptămână vizite la Parlamentul European, în Olanda și la Praga, Republica Cehă, unde va participa la conferința de securitate Globsec.

Administrația prezidențială precizează că agenda vizitelor vizează promovarea intereselor cetățenilor Republicii Moldova, consolidarea parteneriatelor pentru securitatea și dezvoltarea țării, precum și susținerea parcursului de aderare la Uniunea Europeană.

Mâine, 19 mai, la Strasbourg, unde se desfășoară sesiunea plenară a Parlamentului European, șefa statului, Maia Sandu, va avea întrevederi cu președinta legislativului european, Roberta Metsola, și cu reprezentanții principalelor grupuri politice europene.

Președinta de la Chișinău va fi decorată la Strasbourg cu Ordinul European de Merit. Distincția a fost instituită de Parlamentul European cu ocazia marcării a 75 de ani de la Declarația Schuman și este acordată personalităților care au contribuit semnificativ la promovarea valorilor europene și la consolidarea proiectului european.

***

La o conferință de securitate din Estonia, președinta Maia Sandu a fost întrebată de public despre discuțiile privind reunificarea Republicii Moldova cu România, pe modelul celor două Germanii.

„Lucrăm pe direcția integrării europene, a răspuns Maia Sandu, avem susținere populară pentru acest parcurs și sperăm că UE ne va ajuta în acest drum”.

Referindu-se la Unirea cu România, Maia Sandu a spus că „da, vom face totul pentru a ne păstra oamenii în siguranță și pentru a ne menține țara parte a lumii libere”. „Și vom găsi toate căile pentru a ne asigura că asta se întâmplă. Mergem acum spre integrarea europeană, dar asta nu însemnă că nu vom putea avea mai mult sprijin popular pentru unificarea cu România dacă, la un moment dat, cetățenii din Republica Moldova vor vedea că UE nu se mișcă suficient de repede”, a spus Maia Sandu.  

***

Decretul președintelui rus Vladimir Putin, semnat vineri, 15 mai, care simplifică procesul de cetățenie pentru rezidenții Transnistriei ar putea servi drept modalitate de a recruta mai multe persoane pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat președinta R. Moldova, Maia Sandu, potrivit Kyiv Independent, citat de Ziarul de Gardă.

„De la începutul războiului din Ucraina, majoritatea oamenilor din regiune și-au obținut cetățenia moldovenească pentru că se simțeau mai în siguranță să aibă cetățenia R. Moldova și nu cetățenia Rusiei”, a adăugat Sandu.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat și el această mișcare, spunând că decretul este „modul Rusiei de a revendica teritoriul Transnistriei”. Zelenski a adăugat că a instruit Ministerul de Externe al Ucrainei să se coordoneze cu R. Moldova pentru o evaluare comună a decretului și posibile acțiuni comune ca răspuns.

***

Reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision, Satoshi, a lansat un apel către români după valul de critici provocat de cele 3 puncte acordate României de juriul moldovean.

„Dragi români, vă mulțumim pentru suport și atitudine. Publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim. Asta reprezintă opinia publică onestă. Fac un apel la rațiune, nu alimentați ura. Țările noastre au fost și vor fi prietene”, a scris Satoshi pe pagina sa de Instagram.

***

Ministerul de Externe anunță că a convocat luni dimineața ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, în urma încălcării, săptămâna trecută, a spațiului aerian al Republicii Moldova de către o dronă rusească.

„În cadrul întrevederii, partea moldovenească a transmis o notă de protest față de această încălcare gravă și inadmisibilă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, subliniind că astfel de incidente reprezintă un risc la adresa securității cetățenilor și a stabilității regionale”, notează MAE.

Ministerul Afacerilor Externe a solicitat explicații oficiale și a reiterat necesitatea respectării stricte a spațiului aerian al Republicii Moldova, în conformitate cu normele dreptului internațional.