Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

România are una dintre cele mai mari populații de urși bruni din Europa, deci întâlnirile cu ei în natură sunt posibile. Așa că prevenția e primul pas: fă zgomot pe traseu – vorbește, fluieră, lovește bețele de trekking –, de preferat să nu mergi singur, evită să mănânci pe potecă și nu lăsa resturi de mâncare...

Spray-ul pentru urși este recomandat, așa că ține-l la îndemână, nu în rucsac.

Dacă totuși îl vezi: nu fugi și nu păstra contact vizual direct.

Vorbește calm, ridică-te la vedere (nu te face mic de la început), retrage-te lent lateral.

Dacă ursul dă semne că se apropie, poți lăsa lucruri în urmă – rucsac, mâncare, haine.

Dacă trece la atac, fă-te mic și protejează-ți ceafa. De cele mai multe ori, dacă înțelege că nu ești un pericol, își va vedea de drum. 

Nu uita să anunți Salvamont și autoritățile după orice întâlnire semnificativă la numărul zero-SALVAMONT (0725826668).

Scenograful Adrian Damian, curatorul Expoziției României la cea de-a 16-a ediție a Cvadrienalei de Scenografie de la Praga.

Jurnal de știri

Dinamo a învins pe Arcada Galați cu 3-2 după un meci maraton și și-a păstrat titlul la volei masculin. Este al 20-lea din palmares pentru dinamoviști, în cel mai disputat sezon din ultimii ani.Tudor Furdui a fost sâmbătă în sala Dinamo.

În ultimul meci al finalei campionatului masculin de volei disputată la București, Dinamo a dominat primele două seturi, pe care le-a și câștigat, la 19 si la 20. Deși părea că nu poate reveni, Arcada Galați a controlat însă următoarele două seturi, impunându-se la 19, și la 17.

Dramatismul a atins cote maxime în setul decisiv, unde a fost 3-0 pentru Arcada, dar Dinamo, susținută frenetic de fani a revenit spectaculos și s-a impus cu 15-13.

S-a încheiat 3-2 pentru Dinamo care câștigă al 20-lea titlu din palmares după un sezon care a fost cel mai disputat din ultimii ani.

După meci au vorbit doi jucători de la Dinamo, Nicolae Ghionea și Mircea Peța, tehnicianul alb roșilor, Bogdan Tănase, cel al Arcadei, Sergiu Stancu și președintele federației, Adin Cojocaru.

Social-Democrații au votat în plenul Senatului legea inițiată de AUR, prin care organizațiile non-guvernamentale sunt obligate să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. Aceasta, după ce reprezentanții celor două partide au votat într-o comisie a Senatului pentru abrogarea legilor care pedepsesc antisemitismul, negarea Holocaustul și cultul criminalilor de război. Gestul capătă deja puternice semnificații politice.  

Iată, așadar, că AUR și PSD recidivează. Iar dacă în cazul legilor privind antisemitismul, președintele PSD, Sorin Grindeanu, ne-a asigurat că greșeala va fi reparată pe parcurs, de data aceasta lucrurile stau altfel.

Liderul social-democrat și-a declarat întreaga susținere pentru proiect, așa că sunt șanse foarte mari ca acesta să treacă și de Camera Deputaților și să ajungă la promulgare, pe biroul președintelui Nicușor Dan.

Citeste siProiectul de lege privind finanțarea ONG-urilor nu rezolvă probleme reale – interviu

Dar care-i problema, cu această lege? Nu e bună ”transparentizarea”? – vor întreba susținătorii ei.

Nu despre asta este vorba aici. Sub termenul ”transparentizare” se ascunde, de fapt, intenția controlului și a îngreunării vieții ONG-urilor.

Transformarea lor în ținte permanente ale suspiciunii.

Și apoi, în spiritul ”transparenței”, imaginați-vă în ce măsură o companie sau o persoană fizică se vor simți încurajate să susțină, de exemplu, o organizație anticorupție.

Sau una pentru susținerea drepturilor persoanelor aparținând minorităților sexuale. Sau pentru drepturile romilor. Sau pentru educația sexuală în rândul minorilor. Sau pentru egalitatea de gen.

Dăm aceste exemple pentru că sunt teme predilecte de atac pentru extrema dreaptă, iar persoanele publice sau organizațiile implicate în aceste domenii sunt deja ținte ale campaniilor de ură și denigrare pe rețelele sociale. Uneori și ale violenței directe.

Citeste siONG-urile, transformate în "dușmanul poporului". Legea AUR lovește fix în cei mai vulnerabili

Reprezentanții ONG-urilor vorbesc despre o așa-numită ”lege rusească”. Și nu sunt departe de adevăr.

Dictatura lui Vladimir Putin a început cu strângerea șurubului asupra ONG-urilor. Așa a început și regimul autoritar al lui Viktor Orban.

În general, astfel de legi nu prevestesc nimic bun.

Și mai putem invoca un exemplu, cel al Georgiei. Până acum circa un deceniu, era considerată cea mai liberală și mai pro-occidentală dintre toate republicile ex-sovietice care băteau, timid, la porțile UE.

Ei bine, Visul Georgian, partidul oligarhului Bidzina Ivanișvili, care domină autoritar viața politică a țării, s-a prezentat publicului georgian drept pro-european și pro-occidental. Dar nu oricum, ci apărând, în cadrul Occidentului, identitatea georgiană.

Citeste si”Legalizarea” antisemitismului – de ce PSD are o problemă

Încetul cu încetul, partidul și guvernul său au virat-o către Rusia, până când, în zilele noastre, relația a fost practic normalizată. Și virajul a început – coincidență – cu adoptarea așa-numitei ”legi rusești” împotriva ONG-urilor - cu toate protestele de stradă pe care le-a generat.

Apoi, represiunea s-a amplificat până când Visul Georgian a devenit, practic, partid unic și a predat țara Kermlinului.

Altfel, liderii Visului Georgian jură și azi că sunt pro-occidentali, doar că Occidentul nu-i înțelege și nu vrea să-i accepte așa cum sunt.

Poate și președintele Nicușor Dan, aflat în căutarea unei soluții pro-occidentale, ar trebui să se gândească la aceasta, înainte să-și pună, eventual, semnătura pe proiectul legii ONG-urilor, susținut de AUR, PSD și alte grupări de extremă dreapta. Unele care de-abia ce s-au declarant, și ele, pro-occidentale.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Sorin Grindeanu, prim-ministru cu forța? (SpotMedia) - Legea salarizării. Câți dintre bugetari au șanse să primească mai mulți bani și suma alocată de guvern pentru 2027 (HotNews) - Ministrul Apărării, Radu Miruță, dezvăluie care e riscul ca o dronă străină să ajungă mai aproape de București și ce face Armata ca asta să nu se întâmple (Libertatea) - EXCLUSIV: Reformele și proiectele din PNRR rămân sub supraveghere până la 5 ani după ultima plată. Bruxelles-ul poate face controale, verificări și audituri (Economedia)

Dacă luni, după consultările oficiale derulate la Palatul Cotroceni, se contura posibilitatea unui premier tehnocrat, formulă testată de președintele Nicușor Dan în discuții, o zi mai târziu, calea pare să fi fost abandonată, PSD fiind tot mai aproape de a-și asuma formarea unui guvern minoritar și de a căuta susținere în Parlament.

După ce Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a spus că un prim-ministru din afara politicii nu e o soluție funcțională, iar PNL i-a cerut imperativ lui Sorin Grindeanu să solicite desemnarea președintelui, liderul social-democraților s-a trezit împins, împotriva voinței sale, către Palatul Victoria, la doar câteva ore după ce Lia Olguța Vasilescu anunțase și ea că PSD trebuie să guverneze. 

Continuarea, pe pagina SpotMedia.

În discuțiile de la Cotroceni, nicio variantă prezentată nu l-a mulțumit pe președintele Dan. Șeful statului i-a întrebat pe social-democrați dacă sunt gata să-și asume guvernarea, iar ei au răspuns că da. PSD a pus pe masă varianta unui Guvern monocolor. Președintele nici nu a fost de acord, dar nici nu a refuzat, au declarat surse participante pentru Cotidianul. 

De unde ia PSD voturile? 

• PSD – 129
• UDMR – 32
• Minoritățile – 17
• POT – 16
• PACE – 12
• Neafiliați – 19

Surse social-democrate susțin că PSD poate strânge 233 de voturi, fără AUR sau S.O.S.

Conform calculelor, 225 de voturi ar avea PSD fără AUR și S.O.S. Totuși, rămâne de văzut dacă toți ar fi dispuși să voteze Guvernul PSD, având în vedere că la moțiune, unii dintre ei nu au votat nici moțiunea și i-au acuzat pe social-democrați de iresponsabilitate. Mai mult, depinde și câți parlamentari „la bucată” poate aduce PSD, chiar și din AUR.

Guvernul a promis că, prin noua lege a salarizării, care trebuie adoptată până la finalul lunii august, nu vor fi scăzute veniturile niciunui bugetar. Pe de altă parte, de creșteri nu vor beneficia toți angajații statului, iar majorările nu vor fi consistente.

O nouă lege a salarizării este un jalon în cadrul PNRR, iar în cazul nerespectării termenului, România va pierde 700.000.000 de euro, reamintește HotNews.

Ținând seama că guvernul său a fost demis, premierul a spus că proiectul Legii salarizării va fi negociat cu partidele politice astfel încât să obțină susținerea parlamentară de care are nevoie pentru adoptare.

„Azi avem 166 de miliarde de lei cheltuieli de salarii, adică 8,1%. Nu avem decât două posibilități reale: o creștere de amplitudine mică sau dacă se doresc creșteri mai mari, singura soluție este să reducem personalul acolo unde nu se justifică”, a afirmat Ilie Bolojan.

El a precizat că procesul de mediere între partide pe această temă a fost preluat de către președintele Nicușor Dan, cu implicarea directă a consilierului prezidențial pentru Politici Economice și Sociale, Radu Burnete.

Cu o săptămână și jumătate înainte de expirarea termenului limită până la care trebuie semnate înțelegerile pentru achiziții de apărare prin programul european SAFE (31 mai), ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, dezvăluie într-un interviu acordat Libertatea că banii necesari nu sunt încă în conturi. 

17 miliarde de euro ar putea fi pierduți.

Este vorba despre bani europeni pentru sistemul de apărare și ordine publică din România și pentru construirea unor porțiuni din autostrăzile A7 și A8, din nordul Moldovei. Din această sumă, peste 8 miliarde de euro ar urma să revină Ministerului Apărării Naționale (MapN) pentru cumpărarea de mașini de luptă, radare, elicoptere, nave, muniții și alte dotări, toate compatibile cu cele din celelalate state NATO.

Contractele trebuie semnate până la 31 mai.

Ministrul Miruță a vorbit și despre incursiunile dronelor în spațiul aerian românesc.

Până acum, MApN nu a doborât niciuna dintre zecile de aeronave fără pilot care au intrat ilegal în România, în Dobrogea, începând cu august 2023. Numai în acest an, în România au intrat ilegal, cel puțin 15 drone străine, potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță.

Majoritatea dronelor sau bucăților de drone găsite de autorități au fost în Dobrogea.

Întrebat dacă există riscul ca o dronă care violează spațiul aerian românesc să ajungă mai aproape de București, ministrul Apărării a răspuns: „Riscul de a înainta foarte mult în spațiul aerian românesc este unul mic, pentru că, având în vedere relieful României, la un moment dat vor trece printr-o zonă în care vor fi interceptate de radare. De la altitudini mari vedem tot. Când altitudinea coboară, e ca și cum ar merge drona printre niște dealuri, iar radarul nu vede decât dacă ridici capul peste dealul respectiv. E puțin probabil să găsești astfel de culoare printre formele de relief care să nu ajungă la un moment dat într-un sector în care radarul să monitorizeze așa ceva.”

Reformele și investițiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu se încheie odată cu termenul-limită din august 2026, ci rămân sub supraveghere europeană inclusiv după efectuarea ultimei plăți către România, potrivit unui document consultat de Economedia.

Conform documentului, Comisia Europeană își rezervă dreptul de a efectua „verificări, revizuiri, controale și audituri” asupra implementării PNRR timp de până la cinci ani după plata finală.

Asta se aplică pentru toate proiectele și reformele finanțate prin PNRR, de la infrastructura mare de transport și guvernanța companiilor de stat, până la digitalizare, pensii, fiscalitate sau reformele administrative.

Forțele armate ruse au început trei zile de exerciții nucleare în Belarus, pe fondul temerilor crescânde că Vladimir Putin ar putea plănui un atac asupra statelor baltice. Îngrijorările sunt cu atât mai mari cu cât Rusia a acuzat Ucraina că atacă Rusia de pe teritoriul Letoniei. Presa internațională analizează situația.

Potrivit The Guardian, Ucraina și Letonia au respins ceea ce au numit „minciunile” Rusiei despre presupusele atacuri ucrainene de pe teritoriul leton.

Ziarul britanic Mirror vede ”un test major pentru NATO, în contextul unor exerciții nucleare uriașe”.

Exercițiile, care vor continua până joi, implică peste 64.000 de militari și peste 7.800 de unități de echipament. Belarus a început exerciții nucleare împreună cu Rusia „pentru a îmbunătăți pregătirea forțelor armate de a utiliza mijloace moderne de distrugere, inclusiv muniții speciale”, a anunțat luni Ministerul Apărării din Belarus.

Publicația austriacă 7News amintește că Letonia a experimentat deja efectele presiunii ruse cu doar două zile înainte de începerea exercițiului numit Săgeata de Cristal.

Două drone explozive lansate din Ucraina au fost preluate de Rusia înainte de a lovi o instalație de depozitare a petrolului din Letonia.

Citeste siUn avion F-16 românesc a doborât o drona în spațiul aerian al Estoniei. Precizările MApN

Atacul a forțat demisia ministrului Apărării din Letonia, și ulterior a prim-ministrului Evika Silina.

Dar amenințarea externă asupra NATO este concurată acum de presiunea care vine din diviziunile interne.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat retragerea a 5000 de soldați din Germania, fără niciun plan de redistribuire a acestora pe continent.

RTL notează că  ”anul trecut, armata rusă a desfășurat Orechnik, cea mai recentă rachetă hipersonică cu capacitate nucleară, pe teritoriul Belarusului, o țară care se învecinează cu trei state membre NATO: Polonia, Lituania și Letonia precum și Ucraina”.

Aceste exerciții au loc după expirarea în februarie a NEW START, ultimul tratat care limitează arsenalele nucleare rusești și americane, observă Le Figaro.

Rusia a suferit sâmbătă unul dintre cele mai masive atacuri cu drone din partea Ucrainei de la începutul conflictului, ca răspuns la bombardamentele rusești asupra Kievului cu trei zile înainte.

Site-ul France Inter constată că evoluțiile au loc pe fondul unei schimbări a dinamicii războiului din Ucraina.

„Ucraina a devenit o mare putere producătoare de drone, producând câteva milioane de unități pe an, de diferite tipuri. ... Kievul va începe, fără îndoială, să le exporte în curând, ceea ce marchează o schimbare incredibilă pentru o țară care a cerut constant mai multe arme de la aliații săi.

Incapacitatea apărării aeriene rusești de a opri atacurile ucrainene din weekend-ul trecut a adus acum războiul în viața locuitorilor din Moscova, așa cum acel război a definit viața oamenilor care locuiesc la Kiev de ani de zile. Pentru Putin, aceasta este o altă umilință după parada din 9 mai, la care nu au fost tancuri, de teama dronelor ucrainene.”

Sunt patru cuvinte care în ultimele luni s-au spus de nenumărate ori. Politicieni și comentatori au îmbrățișat cele patru cuvinte și au făcut din ele un veritabil slogan. Cele patru cuvinte sunt „se putea și altfel” și se referă evident la măsurile luate de guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar.

Culmea este că „se putea și altfel” au spus chiar și foști membri ai guvernului. Cu alte cuvinte, foști demnitari susțin, după ce au ieșit din Executiv, că „se putea și altfel”, dar atunci când au putut să decidă nu au arătat nimic din ceea ce se putea face diferit.

„Se putea și altfel” este o expresie minune, pentru că are două calități. Pe de o parte, cele patru cuvinte desființează competența celor care au luat deciziile de echilibrare a finanțelor publice. Dacă „se putea și altfel” este clar că măsurile au fost greșite de la început până la sfârșit. Pe de altă parte, când cineva spunea „că se putea și altfel”, în mod logic acesta sugera că are și soluția perfectă prin care se rezolvă problema, respectiv reducerea deficitului bugetar.

Ideea „se putea și altfel” a fost îmbrățișată cu mare entuziasm și de o parte a publicului. Nici nu se putea altfel, pentru că măsuri precum creșterea TVA, creșterea accizelor sau reducerea unor sporuri încasate de angajații din sectorul public sunt nepopulare.

Dacă vine un politician populist sau un comentator aparent neutru care afirmă apăsat „se putea și altfel” publicul va crede fără nicio reținere că mărirea TVA sau scăderea unor sporuri au fost greșeli de neiertat.

Problema care apare este că promotorii lui „se putea și altfel” nu au spus niciodată care erau soluțiile bune. Sau mai exact se vehiculau idei pe placul publicului, precum reducerea de taxe și impozite, creșterea salariilor și pensiilor, care, însă, aveau o mare doză de risc în contextul în care este nevoie de reducerea deficitului bugetar și nu de creșterea lui.

În orice caz, o parte a publicului a fost convinsă doar pe vorbe că s-ar fi putut lua măsuri care să aducă, în același timp, creștere economică, creșterea puterii de cumpărare și reducerea deficitului bugetar.

Ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a spus: „România nu poate face simultan corecţie fiscală şi creştere bazată pe consum, pe majorarea veniturilor, deoarece cele două măsuri sunt conflictuale. Corecţia este o necesitate. Altfel, pieţele ne vor penaliza şi vom fi nevoiţi să strângem cureaua şi mai mult. Este nevoie de menţinerea nivelului actual de taxe şi nu se pot face reduceri de impozite sub nicio formă până nu ne atingem obiectivele. Nu vrem să trecem sub tăcere dificultăţile pe care le presupune orice corecţie fiscală, austeritate, strângerea curelei. Dar nicio ţară care a avut un asemenea deficit nu a găsit altă cale. În Grecia, corecţia fiscală a durat șapte ani. Portugalia, Spania au avut şi ele. Este nevoie de răbdare, dar şi de stabilitate politică și să continuăm, poate cu retuşurile necesare, ajustarea fiscală, ca să putem să avem finanţare şi astfel ajustarea să fie rezonabilă, acceptabilă. O ajustare făcută de pieţe nu este nici rezonabilă, nici acceptabilă, ci poate să fie super brutală”.

Desigur, pentru adepții lui „se putea și altfel” analiza guvernatorului BNR nu valorează prea mult. Ei cred în continuare cu tărie că există minuni bugetare și că deficitul poate să scadă prin creșterea salariilor, pensiilor și investițiilor publice. Ceea ce s-a întâmplat în anul 2024, dar efectul a fost invers, nu s-a redus deficitul, ci a ajuns la o valoare înspăimântătoare.

Desigur, măsurile guvernului Bolojan nu au fost ideale. Au existat rateuri și se putea, de exemplu, să fie reduse mai accentuat cheltuielile bugetare. Deci, se poate și altfel, dar nu neapărat mai bine, ci mai rău.

 Acestea vor fi obligate să declare sursele de finanțare și identitatea donatorilor în contextul unor dezbateri aprinse la nivel național privind rolul societății civile și influența fondurilor externe în România. Plenul Senatului a fost scena unor dezbateri aprinse, Camera Deputatilor este for decizional.  

Scandal in Parlamentul European.  Fostul deputat PSD, Cristian Rizea, care a reusit sa intre in sala de plen prezentandu-se drept jurnalist, a intrerupt ceremonia de decernare a Ordinului European de Merit pentru presedinta Republicii Moldova. El a acuzat-o pe Maia Sandu ca ar fi un dictator. imediat a fost escortat afara din sala. In 2017, Cristian Rizea s-a refugiat la Chisinau, inainte de a fi condamnat in prima instanta in romania, la 4 ani si 8 luni inchisoare pentru fapte de coruptie.  

Epidemia de Ebola din Republica Democratică Congo este probabil cauza a 131 de decese şi a altor 513 cazuri suspecte, a transmis ministrul sănătăţii congolez, în timp ce directorul general al OMS s-a declarat „profund îngrijorat de amploarea şi rapiditatea” raspandirii virusului. 

Între 16 și 24 mai 2026, Casa Kerim din București devine gazda celei de-a treia ediții POiESiS. Expoziții, poezie, muzică live, performance și lansări de carte, toate poposesc în același spațiu, conturând o experiență artistică continuă, desfășurată pe parcursul a nouă zile. Natalia Cebanu (directorul artistic de la Hearth), Eliza Petrov, curator la Celula de Artă și Andrei Stan, artist multidisciplinar, Bucharest Collage Collective, invitații emisiunii RFI360.

Tema ediției din 2026 — „Brâncuși. Muze. Iubiri” — pornește de la contextul Anului Brâncuși și se deschide către interpretări contemporane. Nu este o omagiere convențională, ci o invitație de a reimagina relațiile dintre iubire, inspirație și creație printr-o sensibilitate actuală. POiESiS se definește nu ca un festival de nișă, ci ca un spațiu de întâlnire: între discipline artistice, între comunități, între trecut și prezent.

Vernisaj și deschidere

16 mai

18:00 — Vernisaj „Brâncuși, muze, iubiri” (Bucharest Collage Collective & Celula de Artă) - expoziția centrală a festivalului se deschide publicului, propunând o reinterpretare vizuală contemporană a temei. Intrare liberă.

20:00 — „Mă inspiri” / Andrei Stan - un performance interactiv despre muze, identitate și posibilitate, construit ca un happening al prezentului. Intrare liberă.

Poezie live și voci emergente

17 mai

17:00 — „Și struții pot să zboare dar nu știu că pot” — Bianca Pintea - lansare de carte în format hibrid, cu poezie live și intervenții artistice alături de Alexandra Apetrei și Natalia Cebanu. Muzică originală live: Irina Bucescu. Intrare liberă.

18:00 — „Hai să ne citim!” — Open Mic Poezie - eveniment deschis, moderat de Marius Neagu, dedicat vocilor emergente și dialogului poetic direct. Intrare liberă.

Performance și intervenții artistice

19 mai

19:00 — Performance surpriză / Oana Iordăchescu - un moment artistic imprevizibil, integrat în dinamica fluidă a festivalului. Intrare liberă.

Muzică și poezie în dialog

21 mai

19:30 — Concert Claudia Ciobanu — „Tot felul de tăceri” - un concert care explorează relația dintre muzică și poezie ca forme de expresie ale tăcerii. Evenimentul include și lectura poeților Raluca Urse și Alin Dimache, alături de prezentarea volumelor lor de debut. Bilete disponibile online.

Muzele contemporane

22 mai 

19:00 — „Les muses qui s’amusent” - o seară de poezie și muzică live cu Alexandra Apetrei, Ana-Maria Bercu și Natalia Cebanu. Un spectacol care aduce muzele în contemporan, într-un registru ludic, liber și performativ. Pian live: Ana-Maria Bercu. Intrare pe bază de donații.

Corp, memorie și ritm

23 mai

17:00 — „Desynchronosis” / Cristina Tudor - un performance care investighează decalajele dintre timpul emoțional și cel fizic, prin poezie, muzică și text autobiografic. Intrare pe bază de donații.

20:00 — Irina Mar — „Cosmic Cake” (DJ Set) - un mix pop/funk/electronic semnat de Irina Bucescu și Daniel Bvs Olteanu, conceput ca o experiență sonoră energică și imersivă. Bilete disponibile online.

Comunitate și continuitate

24 mai

12:00 — Collage Community Meetup #4 - întâlnirea lunară a Bucharest Collage Collective, deschisă publicului. Intrare liberă.

17:00 — Monica Stoica — „punkăreală & iubire” - prelansare de poezie și live reading, într-un discurs artistic care îmbină imaginarul contemporan cu sensibilitatea punk. Intrare liberă.

18:00 — Finisaj „Brâncuși, muze, iubiri” - închiderea oficială a expoziției și a festivalului. Intrare liberă.

POiESiS 2026 propune o experiență artistică continuă, în care granițele dintre formele de expresie se dizolvă, iar publicul devine parte din proces. Într-un oraș în permanentă transformare, festivalul creează un spațiu temporar în care arta nu este doar prezentată, ci trăită.

Despre Asociația Hearth/ Casa Kerim 

Asociația Hearth/ Casa Kerim este o organizație non-guvernamentală înființată în 2017 în casa din 1847 a scriitoarei Silvia Kerim și a regizorului Mircea Veroiu. În spațiu se desfășoară peste 20 de evenimente cultural-educative lunar, cu focus pe artiștii emergenți, dar și colaborări cu artiști consacrați. Printre proiectele majore derulate se numără Festivalul Scrisorilor (ediția a 5-a în 2025), Rostopasca (proiect pornit de la grupul de artiști vizuali Rostopasca) și programul cultural Din Parfumerie (teatru, film, muzică, poezie).

Despre Celula de Artă

Celula de Artă este un proiect cultural independent, artist-run, fondat în 2017, activ în multiple spații de artă contemporană permanente sau temporare, dedicat susținerii producției și dialogului artistic actual.

Despre Bucharest Collage Collective 

Bucharest Collage Collective este o comunitate artistică activă din București, dedicată promovării și susținerii artei colajului, care organizează evenimente, meetup-uri și festivaluri de profil.