Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Deputatul USR Claudiu Năsui se arată rezervat în privința legii salarizării în sectorul public. Fostul ministru al Economiei declară într-un interviu la RFI că în opinia sa, unele salarii la stat ar trebui să scadă.

Claudiu Năsui, despre legea salarizării: ”Anvelopa totală a salariilor de la stat nu trebuia să crească, nu într-un an în care s-a spus că o să strângem cureaua”.

În opinia sa, ”pe o economie cu creștere zero pe care ai crescut taxele vii acum cu o lege care este menită să crească din nou cheltuielile și în general tot timpul pentru aceiași, pentru cei care sunt mai apropiați de politică, aceiași care primesc în general privilegii și practic, e o consfințire a eternului principiu de cine împarte parte-și face”.

Despre salariile de la stat: ”Eu cred că ar trebui să scadă, eu cred că trebuiau să scadă aceste salarii la stat, ele nu au scăzut”.

Maia Sandu și Donald Trump au candidat fără să știe în București. Primăria sectorului 4 a organizat o votare online despre cum să numească un parc. Parcul va fi numit Donald Trump, însă, primarul sectorului, Daniel Băluță, este acuzat acum că a manipulat rezultatele. Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Susținerea pentru Maia Sandu a fost o modalitate a bucureștenilor de a se opune inițiativei primarului sectorului 4, Daniel Băluță, de a redenumi extensia parcului Tudor Arghezi în „Parcul Trump”, declară la RFI Paul Ene, consilierul USR în Consiliul local al sectorului 4.

- Demeter András István, ministrul interimar al Culturii a anunțat, luni, că și-a dat demisia de onoare după ce au apărut înregistrări scandaloase în care folosea limbaj licențios, într-o convorbire referitoare la achiziţia Radio Chişinău. Mirela Dădăcuș a urmărit subiectul.

- Cei mai buni cicliști din lume vor veni la Chișinău pentru a porni în Turul României, care, în acest an, în premieră, își va avea startul oficial în afara granițelor României. Prima etapă va începe în centrul Chișinăului și se va desfășura în Republica Moldova, pe o lungime de 170 de km, prin raioanele Ialoveni, Hîncești, Călărași și Ungheni. Valeria Vițu, cu detalii de la Chișinău.

- Noaptea Muzeelor la Bălți: culisele teatrului și portul basarabean. Noaptea Muzeelor a pus față în față la Bălți două moduri de a păstra memoria: prin obiecte și prin spectacol. La Muzeul de Istorie și Etnografie din orașul din nordul Republicii Moldova vizitatorii au descoperit cusături și costume tradiționale din nordul Basarabiei. La Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, publicul a intrat în spații care, de obicei, rămân ascunse în spatele cortinei. Un reportaj de Denis Chirtoca.

- La Chișinău, este convocat astăzi Consiliul Național de Securitate. Agenda include securitatea energetică în contextul volatilității globale din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.

- O investigație a publicației BelPol dezvăluie prezența unor spioni ruși care operează sub acoperire diplomatică în ambasada Belarusului din Chișinău.

- Republica Moldova continuă reforma administrativă, cea mai dificilă reformă a actualei guvernări.

- Documentarul „Mr. Nobody Against Putin", câștigător al Oscarului pentru cel mai bun documentar, va avea premiera în Republica Moldova la inițiativa Ambasadei Danemarcei.

La Chișinău, președinta Maia Sandu convoacă azi ședința Consiliului Național de Securitate. Agenda include securitatea energetică în contextul volatilității globale a piețelor energetice și al tensiunilor regionale din Orientul Mijlociu, inclusiv evaluarea impactului asupra Republicii Moldova și a măsurilor implementate pentru protejarea cetățenilor și a economiei.

***

Ieri, președinta Maia Sandu a retras cetățenia pentru cinci ofițeri din cadrul așa-numitului minister al securității (MGB) din Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă din estul Republicii Moldova.

Pe 16 mai, administrația de la Tiraspol marchează ziua angajatului așa-numitului minister al securității, MGB.

***

O investigație a publicației BelPol dezvăluie prezența unor spioni ruși care operează sub acoperire diplomatică în ambasada Belarusului din Chișinău. Agenții KGB-ului și GRU-ului belaruse sunt coordonați de serviciile secrete rusești și activează prin sute de ambasade și reprezentanțe comerciale ale companiilor belaruse din întreaga lume.

Investigația dă și câteva nume - Vladimir Zubkov și Igor Șmatok, doi agenți care au spionat în Ucraina, au fost retrași după invazia rusească din februarie 2022 și trimiși la Chișinău. Șmatok a fost atașat militar și a plecat din Republica Moldova în 2024, în timp ce Zubkov rămâne consilier al ambasadei belaruse din Chișinău.

***

Dacian Cioloș, fost comisar european pentru agricultură și fost prim-ministru al României între 2015 și 2017, candidează pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei.

Fostul premier român propune în candidatura sa, o „Francofonie a viitorului”, mai pragmatică și mai apropiată de nevoile reale ale cetățenilor.

Într-un interviu RFI, Dacian Cioloș spune că spațiul francofon nu are doar un rol politic, ci și simbolic. Întrebat dacă susține unirea dintre România și Republica Moldova, fostul premier a răspuns că, citez, vorbim de două state, dar de un singur popor.

***

Autoritățile de la Chișinău avansează cu reforma administrativă, una din cele mai complexe și dificile reforme a mandatului, importantă inclusiv în contextul pregătirii capacităților administrației locale de a absorbi fondurile europene. Președinta Maia Sandu a înregistrat un mesaj video pentru a explica beneficiile noii reforme și a îndemna primarii și cetățenii, inclusiv cei din diaspora, să se implice.

87 la sută din primăriile din Republica Moldova au sub 3 mii de locuitori, iar media populației per primărie este de 17 ori mai mică decât în Lituania de exemplu. Argumentul autorităților este că primăriile mari pot asigura condiții și servicii mai bune.  

Autoritățile anunță beneficii pentru primăriile care se amalgamează voluntar. Reforma administrativă este încă un subiect pentru falsuri și sperietori, exploatate de forțele pro-ruse și antieuropene din societatea moldovenească.

Apelul Maiei Sandu vine în contextul în care autoritățile și-au propus să adopte în toamnă noua reformă în Parlament, pentru ca următoarele alegeri locale din 2027 să aibă loc deja în baza noii structuri administrative.

***

Și, documentarul „Mr. Nobody Against Putin", câștigător al Oscarului pentru cel mai bun documentar, va avea premiera în Republica Moldova la inițiativa Ambasadei Danemarcei. Filmul relatează povestea profesorului rus Pavel Talankin, care a documentat în secret transformarea școlii sale aflate într-un oraș minier din Munții Urali într-un centru de recrutare pentru războiul din Ucraina.

Focul de tabără are farmecul lui ancestral când ieșim în natură, dar poate fi devastator dacă nu ești atent.

În perioadele de secetă și vânt, focul deschis este interzis în multe zone, așa că urmărește avertismentele Ministerului Mediului, ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență sau aplicația InfoWeather.

Chiar și în perioadele permise, focul se face doar în vatră amenajată, departe de vegetație uscată, copaci și stâncă friabilă. Nu arunca niciodată mucuri de țigară în iarbă sau tufișuri.

Nu lăsa focul nesupravegheat nici o clipă și stinge-l complet cu apă și pământ înainte să dormi sau să pleci — un jar care pare stins poate reapărea ore mai târziu.

Dacă vezi un incendiu, sună imediat la 112 și îndepărtează-te în direcția opusă vântului – incendiile de vegetație se mișcă mai repede decât vei putea tu alerga.

Comitetul Olimpic și Sportiv Român și-a găsit partenerul care să-i aducă pe sportivii încărcați de medalii de la Los Angeles, peste 2 ani. “O să fim la înălțime”, promite președintele forului Mihai Covaliu. Până atunci vicecampioana olimpică de la haltere, Mihaela Cambei și medaliata cu bronz de la ultimele Campionate Mondiale de tenis de masă, Bernadette Szocs, își așteaptă în continuare recompensele financiare

O companie aeriană 100% românească a devenit partener oficial al Comitetului Olimpic Român. Colaborarea marchează asocierea dintre două organizații românești care împărtășesc valori comune precum performanța, disciplina, excelența și dorința de a reprezenta România la cele mai înalte standarde internaționale.

Prin acest parteneriat, compania aeriană, aflată în plină expansiune, va susține deplasările sportivilor și ale delegațiilor României, asigurând transferuri rapide și confortabile atât pentru cantonamentele de pregătire, cât și pentru participarea la competițiile internaționale. Președintele COSR, Mihai Covaliu, a explicat ce și-ar dori de la această asociere :

“Să aducă acasă delegația de la Los Angeles cu cât mai multe medalii. Principalul nostru obiectiv e să ducem România cât mai sus. Hai, România!” - Mihai Covaliu, Președinte COSR

În cadrul evenimentului de anunțare a acestui parteneriat a fost prezentă și Bernadette Szocs, sportiva care a adus recent bronzul mondial la tenis de masă alături de echipa României. Bernadette spune ca nu a avut niciodată frică de avion. Bernadette Szocs e fericită că va călători și mai în siguranță, însă mai are o singură doleanță: să primească recompensele financiare pe care nu le-a mai primit de 2 ani, timp în care sportiva a avut mai multe performanțe.

La eveniment a participat și vicecampioana olimpică la Paris 2024, Mihaela Cambei, cea care anul acesta a reușit o performanță remarcabilă în cadrul Campionatelor Europene de haltere din Georgia, 3 medalii dintre care una de aur. Cambei a stabilit și un record european. Mihaela se simte bine în avion unde doarme cât poate de mult.

Până la Jocurile de la Los Angeles, Mihaela tot adună medalii. Și ea așteaptă să fie recompensantă financiar pentru toate medaliile cucerite.

După 20 de zile fără Guvern, sunt așteptate noi consultări cu președintele. Când poate fi desemnat un nou premier (HotNews) - Premieră după 1990: în primul trimestru, statul a încasat mai mult și a cheltuit mai puțin. Deficitul României s-a înjumătățit: 21 miliarde vs 42 miliarde lei, cu încasări din TVA în creștere și economie subterană în scădere (Republica) - Presa germană: Europa văzută prin filtrul Mungiu (DW)

Nicușor Dan împlinește marți un an de la preluarea mandatului. Un an la finalul căruia aproape jumătate din români spun că ar vota pentru demiterea sa, arată un sondaj INSCOP publicat luni. Un astfel de demers își are punctul de pornire în Parlament, iar AUR a început chiar o strângere de semnături la începutul acestui an. Între timp, Cotidianul a contactat parlamentari de la toate grupurile parlamentare pentru a afla cum au simțit aceștia că s-a raportat Nicușor Dan la Parlament în primul an de mandat. Nicușor Dan a fost și lăudat, dar și criticat de parlamentarii cu care am stat de vorbă. Critici au venit inclusiv din tabăra pro-europeană. Unul dintre parlamentarii din această sferă i-au reproșat președintelui faptul că nu l-a susținut pe deplin pe Ilie Bolojan, ceea ce a dus la criza politică în care se află România.

Cotidianul ne spune și cu ce i-a nemulțumit Nicușor Dan pe români într-un an de mandat: creșterea TVA, retrimiterea în Parlament a Legii Vexler, numirea procurorilor sau nuanțarea discursului „pro-occidental”/ „pro-european” au fost câteva dintre acțiunile președintelui care au stârnit critici.

La aproape trei săptămâni de când a fost demis Guvernul Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, partidele nu au reușit să găsească un punct comun pentru a forma viitorul Guvern. Sunt așteptate noi consultări la Cotroceni, formale sau informale, cu liderii partidelor și există posibilitatea ca premierul să fie desemnat tot săptămâna asta.  

În continuare rămâne pe masă varianta unui premier tehnocrat, care este agreată de PSD, dar nu și de USR și PNL, care spun că tehnocratul ar deveni un paravan pentru PSD. 

Printre numele de pe lista președintelui se numără Radu Burnete, consilier prezidențial pentru probleme economice, Eugen Tomac, europarlamentar și consilier onorific al președintelui, Alexandru Nazare, actualul ministru de Finanțe sau Delia Velculescu șefa misiunii FMI din Africa de Sud, potrivit unor surse politice, după cum a relatat HotNews încă de miercurea trecută. 

Administrația Prezidențială a anunțat luni că a încheiat un contract de consultanță strategică și asistență în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA, ce vizează printre altele creșterea capacității de apărare a României, atragerea de investiții cu impact semnificativ, integrarea în structuri internaționale importante, libera circulație a cetățenilor, combaterea traficului de persoane și a criminalității transnaționale.

Contractul, în valoare de maxim 565 de mii de dolari lunari, e o premieră pentru Administrația Prezidențială. Contractul a fost semnat cu firma americană Eversheds Sutherland, al cărei birou din România e condus de avocatul Mihai Guia, scrie G4Media.

Firma Eversheds Sutherland a mai avut un contract în România, de 900.000 de dolari, încheiat înaintea celui asumat de președintele Dan, cu trei oameni de afaceri români, conform Mediafax. 

Legea salarizării unitare a personalului din sistemul public va avea anul viitor un impact financiar de opt miliarde de lei, astfel încât cheltuielile cu personalul vor crește la 174 de miliarde, față de 166 anul acesta, conform proiectului pus luni în dezbatere publică.

Raportul dintre cele mai mici și cele mai mari salarii va fi de 1:8, comparativ cu 1:12 acum, și vor fi diferențiate printr-un coeficient de salarizare stabilit pentru fiecare funcție publică, conform ierarhiei din lege.

Ministrul Dragoș Pâslaru a explicat că nu va exista nicio scădere a veniturilor, însă bugetarii cu salarii peste cele din grilă vor aștepta noi majorări doar după ce vor ajunge la locul corect din grilă.

pe larg pe pagina CursDeGuvernare.

Avem cifrele detaliate pentru execuția bugetară la primul trimestru din acest an. Pe scurt: cea mai bună evoluție a veniturilor vs. cheltuieli din 2010 până în prezent, tocmai de aceea există deranj maxim la nivelul întregului sistem.

Economistul Iancu Guda, contributor Republica, se oprește cu detalii asupra câtorva cifre, dar se ocupă și de aspectele care trebuie îmbunătățite:

• Costurile cu bunuri și servicii cresc cu 5%… deși sub inflația de 10%, există mult spațiu de îmbunătățire aici. Deci, o zonă clară unde trebuie împinsă reforma pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale aparatului public.
• Costurile cu dobânzile cresc cu 6%, în ciuda înjumătățirii deficitului fiscal, din cauza nivelului ridicat al datoriei publice istorice și a creșterii costului de finanțare al României pe fondul războiului din Iran și al dinamizării negative a economiei de către PSD + AUR prin moțiunea de cenzură (încrederea obținută în 10 luni, în semestrul II 2025 + ianuarie–februarie 2026, a fost pierdută în 2 luni). Avem urgent nevoie de un guvern funcțional care să împingă la maximum reformele.

După decernarea Palme d’Or, mass-media germană nu discută aproape deloc dacă Fjord-ul lui Cristian Mungiu este un film frumos sau o producție bine realizată. Ci dacă Europa mai poate trăi cu propriile contradicții.

Se vorbește, în ziarele din Germania, despre limitele toleranței liberale, se ridică o oglindă în fața disconfortului occidental față de estul continentului. Filmul cineastului român este tratat ca o scenă de confruntare între discursul woke și conservatorismul religios, iar cronicarii fac un pas înapoi, abținându-se de la a stabili care poziție este corectă sau, mai ales, morală.

Mai mult pe pagina DW în limba română.

În prima sa enciclică de la preluarea Pontificatului, Papa Leon al XIV-lea avertizează că inteligența artificială alimentează războiul. Conținutul documentului este deja pe larg dezbătut în presa internațională.

Papa Leon al XIV-lea, lansează un avertisment împotriva tehnofascismului: „Oricine controlează IA își va impune viziunea morală” – citim în El Pais.

”Pontiful alertează publicul în ce privește pericolele noilor tehnologii și controlul exercitat de o elită care riscă să ne conducă spre noi atrocități”.

„Să dezarmăm inteligența artificială și să rămânem umani”. „Prea multă putere pentru puțini” – titrează ziarul italian La Repubblica, preluând din afirmațiile suveranului pontif.

Potrivit ziarului catolic francez La Croix, Magnifica Humanitas („Magnifica Umanitate”) este o enciclică lungă - și nu este o coincidență.

Asemenea lui Francisc cu ”ecologia integrală”, Leon al XIV-lea pronunță o enciclică socială majoră. În plus, ar fi o greșeală să considerăm Magnifica Humanitas doar ca un document despre tehnologia digitală. Subtitlul său afirmă clar că este „despre protejarea persoanei umane în era inteligenței artificiale”.

Citeste siPapa Leon, Turnul Babel şi Inteligenţa Artificială care trebuie dezarmată

Intenția centrală a textului poate fi rezumată astfel: să supună actuala revoluție digitală examinării doctrinei sociale a Bisericii.

Fiecare principiu devine un criteriu de evaluare: binele comun versus concentrarea platformelor, subsidiaritatea versus guvernanța algoritmică, solidaritatea versus munca invizibilă a minerilor de pământuri rare sau a moderatorilor de conținut”.

CNN transmite că, potrivit Papei Leon al XIV-lea ”controlul inteligenței artificiale nu trebuie să rămână în câteva mâini, avertizând în același timp că tehnologia alimentează conflictele mondiale”.

Poziția sa vine ”în urma remarcilor vicepreședintelui american J. D. Vance, conform cărora Papa „să fie atent când vorbește despre chestiuni de teologie”, după ce liderul spiritual catolic a criticat vehement atacurile comune americano-israeliene asupra Iranului și i-a mustrat pe liderii mondiali pentru că au invocat limbaj religios pentru a justifica războiul”.

Citeste siJD Vance și cauzele sale pierdute: este ”demn de milă”

Politico vorbește despre  ”Papa IA”, amintind că ”până și imaginea publică a lui Leon a oferit sclipiri de modernitate. În timp ce își ridica brațele pentru a celebra prima sa Liturghie după alegere, mâneca sutanei sale a alunecat, dezvăluind un Apple Watch la încheietura mâinii.

Se așteaptă ca papei să i se alăture Christopher Olah, cofondator al Anthropic, compania americană de inteligență artificială care a pus siguranța în centrul identității sale publice.

Anthropic s-a confruntat cu Departamentul Apărării al SUA din cauza refuzului de a permite ca tehnologia sa să fie utilizată pentru a supraveghea cetățenii americani sau pentru a alimenta arme autonome. Compania a cultivat legături cu Vaticanul în ceea ce privește etica inteligenței artificiale”.

Ideea implicării Uniunii Europene în negocierile care să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina începe să prindă tot mai mult contur. Dar cine să reprezinte partea europeană? O soluție pare să se profileze.

Să ne amintim, mai întâi, că discuțiile inițiate de Donald Trump, care la preluarea mandatului promisese o soluție rapidă, au intrat în impas după ce administrația americană a devenit mult mai preocupată de războiul cu Iranul.

Până acolo încât, la recenta reuniune NATO din Suedia, secretarul de stat Marco Rubio a lăsat să se înțeleagă că Washingtonul se va retrage din proces, din moment ce tot nu se obțin progrese.

Să fie, așadar, rândul europenilor să se implice? Și dacă da, cine ar putea fi interlocutorul care va sta față în față cu oamenii Moscovei?

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen? Greu de acceptat de către ruși, câtă vreme ea a fost artizanul sancțiunilor care au lovit puternic economia rusă și s-a aflat în centrul eforturilor pentru asigurarea finanțării Ucrainei.

Șefa diplomației, Kaja Kallas? Politiciana din Estonia s-a pronunțat de atâtea ori atât de vehement la adresa Kremlinului încât cu greu ar putea fi văzută de către ruși un partener de discuții.

În acest context, pare să se desprindă soluția finlandeză. După cum transmite ziarul Kyiv Independent, citat de Caleaeuropeana.ro, președintele Finlandei, Alexander Stubb,a afirmat că ar putea reprezenta Europa în negocierile de pace privind Ucraina, dacă i s-ar cere acest lucru.

Nu înseamnă că președintele finlandez este mai puțin pro-european. Dar el vine cu acea necesară experiență istorică a țării sale, prin care a reușit să-și păstreze suveranitatea și libertatea în fața amenințării Uniunii Sovietice.

Revenind la războiul de agresiune, să amintim că Moscova a fixat condiții maximaliste pentru un acord de pace și a cerut Ucrainei să elibereze părți din Regiunea Donbas pe care Ucraina le controlează și pe care armatele rusești nu le-au putut cuceri.

Ucraina, susținută de partenerii europeni, care duc greul finanțării rezistenței, a respins cererile ultimative ale Rusiei. Kremlinul invocă un ”spirit de la Anchorage”, cu referire la summitul ruso-american din august anul trecut, deși nu se știe clar ce s-a convenit în Alaska – sau dacă într-adevăr s-a convenit ceva.

Între timp, Rusia atacă Ucraina cu rachete hipersonice Oreșnik, ceea ce nu poate schimba însă noul curs al războiului.

Grație folosirii inteligente a dronelor și a propriilor sisteme balistice, Ucraina lovește adânc în teritoriul rusesc și pentru prima dată de la marea contraofensivă din toamna lui 2022, reușește să elibereze mai mult teritoriu decât Rusia poate cuceri.

Situația economică a Rusiei este tot mai precară iar nemulțumirile din societate cresc, mai ales după restricționarea accesului la internet și la rețelele de socializare. Până acolo încât și Vladimir Putin s-a văzut obligat să admită că războiul e pe sfârșite.

Un moment care poate fi, așadar, prielnic implicării Europei.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România