Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Compania de stat CFR Marfă a depus oficial cererea de intrare în faliment. Nu este chiar o știre pentru că situația companiei era deja cunoscută, la fel cum se știa strategia prin care statul își păstrează o firmă în domeniul transportului de marfă pe calea ferată.

Concret, totul a fost pregătit: CFR Marfă dispare, iar locul ei este luat de o altă companie, tot cu capital de stat, care a primit licența de funcționare și care se numește Carpatica Feroviar. Noua companie a preluat contractele CFR Marfă, rutele de transport, 1.000 de angajați, deocamdată, și o bună parte din materialul rulant.

Schimbarea companiilor pare o găselniță ieftină, dar agreată la nivel european și ne putem întreba pe bună dreptate de ce nu fac la fel toate companiile care au datorii mari?

În cazul CFR Marfă s-a considerat că prestează și o serie de servicii de interes strategic, ceea ce a făcut ca migrarea către Carpatica Feroviar să aibă loc fără piedici majore.

Desigur, mare întrebare este ce se întâmplă cu datoriile rămase în urma companiei CFR Marfă, care ajung la aproximativ 3,7 miliarde de lei. Răspunsul este previzibil dacă ne gândim la procedura de faliment, datoriile nu vor mai fi recuperate niciodată astfel că bugetele de stat, operatorii privați sau cei cu capital de stat vor rămâne cu o gaură totală de 3,7 miliarde. Suma este impresionantă și arată toate compromisurile pe care statul le-a făcut de-a lungul timpului cu CFR Marfă. Altfel nu se poate imagina cum o companie, chiar și cu capital de stat, poate să acumuleze datorii de miliarde de lei fără să fie deranjată de instituțiile competente ale statului.

Tot ieri, într-un interviu acordat publicației Hotnews.ro, fostul director al CFR Marfă și actualul director al Carpatica Feroviar, Daniel Apostolache, spune: „Nu voi face cheltuieli inutile, am învățat lecția trecutului”. Afirmația m-a făcut să râd. De unde atât de mult optimism, când, de fapt, nu este justificat de nimic?

Am căutat să văd care a fost cariera profesională a actualului director al Carpatica Feroviar, tocmai cu speranța că voi descoperi un profesionist care ar avea șanse să reușească ceea ce își propune și anume să învețe din lecțiile anterioare primite la CFR Marfă și să nu le repete la Carpatica Feroviar. CV-ul lui Daniel Apostolache nu ne dă prea multe motive de optimism. Toată cariera actualului director este legată de CFR Marfă. Este o companie la care s-a angajat, în anul 2008, după absolvirea facultății și a trecut prin toate funcțiile de la inginer, până la cea de director general. Nu aș spune că o prezență de 18 ani în aceeași companie, CFR Marfă, este neapărat un avantaj. CFR Marfă nu a fost totuși cea mai bună școală de management, iar rezultatele financiare arată fără echivoc acest lucru.

Chiar dacă am putea admite că managerul a învățat din lecțiile trecutului și că nu vrea să repete greșelile, nu există nicio garanție că peste o săptămână, peste o lună sau peste un an, acesta va mai fi directorul noii companii.

Nici precedentul nu ajută CFR Marfă. De exemplu, fostul Radet a intrat în faliment și serviciul de distribuție de energie termică a fost preluat de o altă companie, Termoenergetica. Radet a ieșit din piață cu un bilanț al datoriilor de 4,7 miliarde de lei. Dar promisiunile de îmbunătățire ale serviciului public și mai ales ale performanțelor financiare nu s-au realizat. Termoenergetica a acumulat deja în câțiva ani datorii de 1,7 miliarde de lei la Elcen, furnizorul de energie termică, ceea ce ne arată că modelul schimbării unei companii cu alta nu aduce neapărat o schimbare pozitivă.

Iată motivul pentru care șansele ca noua firmă de transport marfă să aibă o soartă asemănătoare cu CFR Marfă sunt mari. Dacă va fi altfel va fi nevoie nu de promisiuni, ci de fapte.

Noua lege a salarizarii nu va duce la scaderi de venituri in sistemul bugetar. Prevederile uneia dintre cele mai importante reforme asumate de PNRR, au fost prezentate de ministrul interimar al muncii. Legea se va aplica din 1 ianuarie anul viitor si nu prevede derogari sau o aplicare etapizata. 

Un acord de pace intre SUA si Iran este pus pe hold, desi Donald Trump il prezenta ca iminent. In asteptarea unei intelegeri, flota britanică se pregătește să demineze Strâmtoarea Ormuz. După declarațiile liderului american privind negocierile SUA–Iran, prețul petrolului a scăzut puternic .

Iar Papa Leon al XIV-lea a cerut limitarea dezvoltării inteligenței artificiale și a avertizat asupra riscului unui „război fără sfârșit”, condamnând folosirea AI în conflicte armate și criticând teoria „războiului just”.

Primăria Capitalei vrea să reamenajeze Parcul Herăstrău. Cum ar trebui să arate de fapt acest parc monument istoric, ce e greșit acum în el și cum armonizăm viziunea Primăriei Generale cu nevoile populației și opiniile experților? Invitată la Planeta Verde este directoarea executivă a Fundației Comunitare București, Alina Kasprovschi.

Fundația Comunitară București a organizat recent o dezbatere chiar în Parcul Herăstrău, la care a participat și primarul Ciprian Ciucu. Care a fost concluzia? Alina Kasprovschi: ”Concluzia a fost că e necesar să facem un plan. E un interes foarte mare în ceea ce privește Herăstrăul din partea cetățenilor. Oamenii pe de o parte au multă neîncredere, pentru că au mai fost întrebați de câteva ori și în 2018 și în 2021 ce vor de la parc și nu s-a întâmplat nimic. E nevoie să le arătăm niște rezultate de data asta”.

Ea precizează că ”e și foarte multă afiliere la parcul ăsta, sunt oameni care au crescut acolo, care și-a crescut copiii și care au o investiție afectivă foarte mare în parc și și-ar dori să fie mândri de el și e foarte greu să fii mândru de cum arată parcul, uitându-ne la ultimii zece ani”.

Directoarea executivă a Fundației Comunitare București spune că s-au făcut unele alegeri greșite: ”Cred că în timpul administrației Firea s-au așa-zis toaletat foarte-foarte puternic copacii de pe aleea principală, cea de la Arcul de Triumf și foarte mulți dintre ei au murit deja în urma acelui măcel efectiv (...). În momentul ăsta, copacii se usucă cu o viteză enormă. Eu fac antrenament pe lac, vâslesc și nu e săptămână în care să nu vedem un copac care cade în lac”.

Alina Kasprovschi declară că e nevoie de o colaborare între municipalitate și ONG-uri: ”Așa cum recunosc chiar și Primăria Capitalei și ALPAB, nu există experți în interiorul administrației publice care să poată să creeze un plan de management și să gestioneze cu adevărat nevoile acestor parcuri, mai ales ale parcurilor istorice, dar în general. E o problemă atât de mare, încât nu poate fi rezolvată de nici una dintre părți de una singură, de asta ne-am așezat la masă”.

Ea mai precizează că în trei zile de la lansarea unui chestionar pe tema Parcului Herăstrău, s-au strâns deja peste cinci mii de opinii ale cetățenilor.

Cum arată acum Parcul Herăstrău și cum ar trebui să arate? Ai nevoie de terase într-un parc? Cum armonizăm viziunea Primăriei cu nevoile populației și opiniile experților?

Jurnal de știri

Vreau ca țara mea să fie în siguranță și vreau ca Moldova să facă parte din lumea liberă. Este ceea ce spune președinta Republicii Moldova într-un interviu acordat RFI/Deutsche Welle. În acest interviu exclusiv, Maia Sandu vorbește despre determinarea Moldovei de a face parte din familia europeană.

Devine din ce în ce mai dificil pentru țările mici din regiunea noastră să se apere și să-și urmeze obiectivele din cauza agresiunii pe care o vedem din partea Rusiei, mai spune Maia Sandu.

Numele lui Sebastian Ghiță, legat de agenții și propagandiștii Rusiei 

Numele controversatului omul de afaceri român Sebastian Ghiță, aflat cu azil la Belgrad, apare intr-o scurgere de informații la Moscova. O investigație realizată de publicația armeană „Fact Investigation Platform” (FIP). Ghiță este invocat de un agent al Kremlinului într-o corespondență cu un superior al său, dar nu apar informații referitoare la implicarea efectivă a lui Ghiță.

Cannes: Cristian Mungiu vorbește despre Fjord 

La Festivalul de film de la Cannes, filmul Fjord » al lui Cristian Mungiu concurează pentru La Palme d’or.

Vasile Damian ne aduce un interviu cu regizorul roman, ceva mai tarziu in 40 de minute.Cristian Mungiu revine asupra genezei acestui proiect inspirat din fapte reale.

Jurnal de știri

PSD ar accepta un premier tehnocrat dispus să dialogheze cu toate partidele, spune la RFI deputata social-democrată Natalia Intotero. Ea precizează că PSD este pregătit să-și asume guvernarea.

Natalia Intotero, despre criza politică: ”Desigur, suntem pregătiți, ne asumăm această guvernare, ne asumăm și funcția de prim-ministru”.

Despre un premier tehnocrat: ”În primul rând, să fie o persoană care să aibă cunoștințe în domeniul economic. De asemenea, să fie un foarte bun comunicator și în egală măsură, o persoană care să aibă această capacitate de a dialoga cu toate partidele politice. În Parlamentul României sunt mai multe forțe politice și e important ca această persoană să dialogheze atât cu partidele care vor realiza noua componență guvernamentală, cât și cu partidele care vor fi în Opoziție. Cu o astfel de persoană, desigur că vom fi de acord”.

Despre proiectul AUR privind finanțarea ONG-urilor: ”Nu văd o intimidare în acest sens. Am avut și am o colaborare foarte bună cu societatea civilă (...). Așa cum un om politic, un om implicat în activitatea administrației locale, dar și centrale, are obligativitatea de a fi transparent (...), cred că și pentru societatea civilă este de bun simț să aibă transparență vizavi de cheltuieli și vizavi de finanțarea acestora”.

Cum încearcă Chișinăul să reintegreze economic regiunea transnistreană? Republica Moldova încearcă să rezolve problema transnistreană înainte de aderarea la UE, un obiectiv asumat public pentru 2030. Autoritățile au început realizarea unor măsuri economice și fiscale comune pentru ambele maluri ale Nistrului, în timp ce Bruxellesul transmite că problema transnistreană nu va bloca parcursul european al țării. Totuși, opiniile locuitorilor din regiune sunt împărțite: unii văd viitorul alături de Uniunea Europeană, alții continuă să privească spre Rusia, chiar dacă aceasta nu mai alimentează regiunea separatistă cu gaze gratuite. În paralel, Moscova își consolidează influența în regiune prin facilitarea acordării cetățeniei ruse. Cât de realistă este reintegrarea Republicii Moldova în următorii ani, ce rol joacă Uniunea Europeană și Rusia în acest proces și care sunt provocările ce pot decide viitorul regiuni? Un reportaj realizat de Liliana Barbăroșie în comun cu colegii noștri de la Deutsche Welle.

- Maia Sandu a fost decorată cu Ordinul European de Merit și a fost aplaudată în picioare după ce a vorbit în Parlamentul de la Strasbourg.

- Odată cu schimbarea dinamicii războiului din Ucraina, tot mai mulți experți vorbesc despre o posibilă „fereastră de oportunitate” pentru a găsi o soluție la problema Transnistriei. La o conferință de la București dedicată securității la Marea Neagră, experți din Republica Moldova, Ucraina, România și Statele Unite au analizat viitorul regiunii separatiste susținute de Moscova. Mădălina Șerban a sintetizat discuțiile.

- Regiunea separatistă Transnistria se pregătește de două evenimente majore: Așa-numitele alegeri prezidențiale și începerea acordării în masă de cetățenii rusești locuitorilor din stânga Nistrului. Despre reacțiile la aceste două evenimente ne vorbește Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, spune că Moldova este parte a Europei.

- Maia Sandu declară, în contextul controversei legate de scorul mic oferit de jurul moldovean României la Eurovision că cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state. 

- UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Iar România este principala destinație a exporturilor moldovenești, cu aproape o treime din volume.

Maia Sandu a fost decorată marți cu Ordinul European de Merit și a fost aplaudată în picioare după ce a vorbit în Parlamentul de la Strasbourg. Noua distincție a UE a fost creată pentru personalitățile care au contribuit la integrarea, unitatea și democrația europeană.

„Ordinul European aparține cetățenilor Republicii Moldova, cei care votează de decenii pentru apropierea de Uniunea Europeană, a declarat Maia Sandu. Acest merit trebuie să fie recompensat, astfel încât Moldova să meargă înainte în procesul de integrare europeană”, a subliniat președinta de la Chișinău atât în plenul parlamentului, cât și la conferința de presă pe care a susținut-o ulterior cu președinta legislativului european, Roberta Metsola.

„Suntem gata să deschidem negocierile pe toate capitolele. Atât Comisia, cât și Consiliul afirmă că suntem pregătiți. Moldova își respectă angajamentele asumate, pas cu pas. Un proces de aderare credibil, bazat pe merite, necesită eforturi din partea ambelor părți. Iar Moldova își respectă partea sa de angajament”, a declarat Maia Sandu.

La rândul său, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că Moldova este parte a Europei.

„Locul Moldovei este în Uniunea Europeană, iar în acest demers puteți conta pe Parlamentul European ca pe un aliat puternic care va contribui la transformarea acestui vis în realitate. Astăzi este, de asemenea, o onoare pentru noi să vă recunoaștem leadershipul prin Ordinul de Merit al Uniunii Europene. Am avut onoarea de a vă vedea curajul, claritatea și statornicia de-a lungul anilor.

Angajamentul dumneavoastră nu doar modelează Moldova, ci și restul Europei. Vedem cum se creează un impuls acum și nu putem lăsa ca acesta să se oprească. Poporul moldovean a ales Europa. Vă îndreptați cu determinare spre aderare și, în ciuda interferențelor constante ale Rusiei și a încercărilor de a vă destabiliza țara, rămâneți ferm ancorați în valorile noastre democratice comune. Acest lucru se datorează rezilienței poporului dumneavoastră și conducerii dumneavoastră calme, clare și bazate pe principii. Așadar, mesajul meu de astăzi este, în cele mai clare cuvinte posibile, că Parlamentul European va continua să sprijine Moldova în toate modurile posibile”, a mai declarat la Strasbourg președinta PE, Roberta Metsola

***

În cadrul conferinței de presă a de la Strasbourg, Maia Sandu a comentat și controversa legată de scorul mic oferit de jurul moldovean României la Eurovision. „Cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state. «Cel mai important» este că publicul din Republica Moldova a oferit punctaj maxim. Aceasta este cea mai importantă parte”, a declarat Maia Sandu.

***

UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, citate de Delegația UE în Republica Moldova, ponderea exporturilor moldovenești către piața europeană a depășit anul trecut 68,1% din totalul exporturilor.

Valoric, exporturile în statele membre ale UE au depășit 2,55 miliarde de dolari. Evoluția confirmă tendința ascendentă din ultimii ani, cu creștere constantă acumulând 10% în ultimii trei ani.

Printre principalele categorii de produse exportate de Republica Moldova se numără echipamentele electrice, produsele agricole, mobilierul, grăsimile și uleiurile, precum și vinurile și băuturile.

Principalele destinații au fost România, unde merg aproape o treime din exporturile moldovenești, cu o pondere de 29,2%, urmată de Italia și Cehia, cu puțin sub 10 la sută fiecare, și Germania și Bulgaria, cu o cotă de aproximativ 4 la sută.

***

Șeful pretinsului minister al securității din Transnistria, Valeri Ghebos, s-a plâns într-un interviu presei ruse că administrația constituțională de la Chișinău ar intenționa să se implice în alegerea noului lider al regiunii. Așa-numitul scrutin urmează să aibă loc în decembrie. Acesta a declarat că autoritățile de la Chișinău ar planifica să exercite presiuni, șantaj și să intimideze membrii pretinsei comisii electorale din regiunea separatistă.

„Declarații speculative și lipsite de credibilitate”, așa a calificat afirmațiile Tiraspolului Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău, la solicitarea portalului realitatea.md. „Instituțiile competente ale statului își desfășoară activitatea exclusiv în baza legii și în interesul Republicii Moldova”, au precizat reprezentanții autorității de la Chișinău.

***

O premieră în R. Moldova: elevii au susținut evaluarea națională la limba și literatura română în format digital. Aproximativ 150 de elevi au testat noul sistem și au susținut evaluarea utilizând o platformă digitală.

Pilotarea testării online va continua și în perioada următoare. Pe 21 mai, elevii din instituțiile implicate în proiectul pilot vor susține, tot în premieră și în format digital, evaluarea la disciplina Științe.

În studioul RFI, Liviu Jicman, președinte ICR între 15 noiembrie 2021 și 15 mai 2026 ne vorbește despre provocările mandatului său.