Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

O analiză prezentată la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Nicușor Dan surprinde date alarmante privind modul în care funcționează manipularea pe cea mai populară rețea socială din România, TikTok. Potrivit datelor prezentate de „România Imună”, 76% din dezinformarea de pe această platformă este generată de doar 10 conturi. Cum reuseste un numar mic de conturi sa domine spatiul digital si de ce e asta o problema, discutam imediat. 

Proiectul care interzice vânzarea acțiunilor companiilor de stat până la data de 31 decembrie 2027, a trecut de votul Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, după ce a fost votat de cele doua formatiuni. Inițiativa legislativă a social-democratilor a pornit după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a publicat o listă-pilot cu 22 de companii, dintre care unele se pot califica pentru listarea pe Bursa de Valori.

Anchetatorii verifică mai multe documente într-o investigatie care vizeaza dispariția unei cantități importante de păcură din stocurile CET II Holboca. Prejudiciul estimat depășeste 2 milioane de lei. Ancheta vizează atât lipsa combustibilului din depozite, cât și modul în care autoritățile locale ar fi încercat ulterior să justifice situația prin acte și plăți către Rezervele Statului. 

Comisia Europeană a anunțat un plan de sprijin pentru fermieri, în încercarea de a limita impactul scumpirii îngrășămintelor, accentuate de conflictul din Orientul Mijlociu, asupra producției alimentare europene. Planul include ajutoare financiare rapide din rezerva pentru agricultură și folosirea mai flexibilă a fondurilor politicii agricole comune (PAC) de către statele membre.

Comisia urmează să prezinte în iunie un pachet financiar, odată cu bugetul rectificativ, potrivit declarației comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen. Executivul european va propune suplimentarea rezervei agricole cu o sumă „substanțială”, pentru a le oferi fermierilor afectați de creșterea costurilor lichiditățile necesare înainte de următorul ciclu de producție. În paralel, Bruxelles-ul va propune un pachet legislativ care să permită statelor membre mai multă flexibilitate în administrarea planurilor strategice PAC, inclusiv prin redirecționarea fondurilor neutilizate către scheme de lichiditate și acordarea de plăți în avans, cu mai puțină birocrație.

Combinarea acestor măsuri, respectiv suplimentarea rezervei agricole și flexibilizarea utilizării fondurilor politicii agricole comune, ar urma să asigure fermierilor suficient flux de numerar pentru gestionarea fermelor și continuarea producției, a spus Hansen.

Alte inițiative menite să reducă presiunea financiară asupra fermelor includ stimulente pentru agricultura de precizie, sprijin pentru biofertilizatori și digestat prin PAC, precum și clarificări privind regulile de aplicare a gunoiului de grajd, adaptate mai bine condițiilor climatice din fiecare stat membru și calendarului agricol.

Pe termen lung, Comisia urmărește reducerea dependenței de importuri și a expunerii la volatilitatea prețurilor prin dezvoltarea alternativelor europene, în special a fertilizanților organici și biologici, prin mobilizarea de fonduri publice și private, cum ar fi resurse din politica agricolă comună, contribuții ale statelor membre și venituri din schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii.

Acordul UE–Mexic elimină bariere comerciale pentru sectorul agroalimentar

Uniunea Europeană și Mexic au semnat săptămâna trecută, la Ciudad de Mexico, acordul comercial reînnoit, în cadrul summitului comun organizat la mai bine de un an de la finalizarea negocierilor, în ianuarie 2025.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, noul acord creează oportunități sporite pentru exportatorii agroalimentari din Uniunea Europeană, comparativ cu cel inițial din 2000, în condițiile în care Mexicul este un importator net de alimente. Vor fi protejate împotriva imitațiilor 232 de băuturi spirtoase și alte 336 de indicații geografice europene pentru vinuri, bere și produse alimentare.

Acordul elimină tarifele pentru principalele exporturi agricole europene, printre care carnea de porc, produsele lactate, cerealele, fructele și pastele, în timp ce Uniunea Europeană va reduce taxele vamale aplicate produselor mexicane precum cafeaua, fructele, ciocolata și siropul de agave, notează Euractiv.

Înțelegerea dintre cele două părți include și un plan de investiții de peste 5 miliarde de euro, facilitat de Uniunea Europeană în cadrul strategiei „Global Gateway”. Planul acoperă sectoare precum tranziția energetică și digitală, agricultura durabilă, transporturile, produsele farmaceutice, sănătatea și infrastructura de apă.

România continuă să concentreze majoritatea focarelor de pestă porcină africană din UE

Focarele de pestă porcină africană au crescut în întreaga Uniune Europeană în 2025, atât la porcii domestici (+76%), cât și la mistreți (+44%), potrivit celui mai recent raport epidemiologic al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

Creșterea față de 2024 a fost determinată în mare măsură de România, care a reprezentat 81% din totalul focarelor din Uniune, arată raportul EFSA. Creșteri au fost raportate și în Croația, Estonia și Letonia. În Spania, virusul a reapărut după 31 de ani în care nu a fost detectat. În mai multe țări, cum ar fi Ungaria, Italia, Polonia, România și Slovacia, a fost raportat un vârf al focarelor în rândul mistreților în perioada de iarnă.

Oamenii de știință ai autorității alimentare europene recomandă statelor afectate să acorde prioritate măsurilor de monitorizare și de control al bolii.

Comisia Europeană analizează reorganizarea direcțiilor care gestionează fondurile europene

Comisia Europeană analizează o restructurare amplă a direcțiilor generale care gestionează fonduri europene, în perspectiva reformei bugetului multianual al Uniunii Europene, pentru perioada de după 2027, potrivit informațiilor publicate de Politico.

După semnalele privind posibila reorganizare a Direcției Generale pentru Politică Regională (DG REGIO), care administrează politica de coeziune și aproape o treime din bugetul european, planurile ar putea fi extinse și la alte structuri ale Comisiei. Printre acestea se numără Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI), responsabilă de fondurile politicii agricole comune, Direcția Generală pentru Afaceri Maritime și Pescuit (DG MARE), care se ocupă cu finanțarea pescuitului, și Direcția Generală pentru Cercetare și Inovare, care gestionează fondurile pentru cercetare din cadrul programului Orizont Europa.

Discuțiile au loc în contextul unei posibile redesenări a modului în care este distribuit bugetul european pe termen lung, iar modelul ar putea fi Fondul de redresare creat după pandemia de COVID-19. Cu alte cuvinte, un singur serviciu al Comisiei ar putea ajunge să gestioneze toate fondurile Uniunii.

Propunerile finale de restructurare ar urma să fie prezentate președintei Comisiei Europene de către comisarul pentru buget, Piotr Serafin, până la sfârșitul anului 2026. „Reflectăm asupra modului în care putem face direcțiile generale mai eficiente și putem asigura cel mai adecvat model pentru implementarea obiectivelor noastre”, a declarat un purtător de cuvânt, citat de Politico.

Măsurile de sprijin pentru producătorii de îngrășăminte chimice sunt considerate insuficiente. Orientarea către fertilizanți organici este binevenită, dar investitorii așteaptă o legislație clară în sensul încurajării fermierilor să utilizeze produse de acest fel.

Invitați Rural: Vlad Popescu, președintele Consiliului de administrație Norofert S.A., Teodor Ichim, fermier din județul Constanța, producător de îngrășăminte organice, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Jurnal de știri

O tură de-o zi la munte, vara poate suna lejer, totuși e bine să ai următoarele lucruri în rucsac, fie că mergi și o oră pe o potecă: apă – minimum 1,5-2 litri pe persoană; un sandwich, batoane, fructe uscate, nuci; cremă solară – SPF 50+ la altitudine; lanternă sau frontală cu baterii de rezervă, husă de ploaie pentru rucsac și pelerină de rucsac pentru tine.

La acestea adăugăm un spray anti-urs dacă mergi în zone cu prezență confirmată, o trusă minimă de prim ajutor cu plasturi, bandă elastică, dezinfectant, o folie de supraviețuire; fluier și telefon complet încărcat cu traseul descărcat offline.

Pe lângă asta, o baterie externă este azi la fel de importantă ca apa. 

Dar dincolo de toate, nu pleca fără să spui cuiva unde mergi și când te întorci.

Putem avea din nou un român care câștigă un trofeu european la fotbal. Andrei Rațiu joacă astăzi la Leipzig cu echipa sa de club, Rayo Vallecano, finala Conference League împotriva lui Crystal Palace. Pentru Rațiu, un meci bun diseară, ar putea însemna un transfer important în această vară

După Gică Hagi, Gică Popescu, Cristi Chivu, Răzvan Raț și Cristian Săpunaru, Andrei Rațiu poate fi următorul jucător român care ar câștiga un trofeu european intercluburi în acest secol.

Rațiu este anunțat titular la Rayo Vallecano pentru finala Conference League pe care echipa spaniolă o va disputa în această seară la Leipzig împotriva lui Crystal Palace. Ambele formații se întâlnesc pentru prima dată, ambele calificându-se în prima lor finală de competiție europeană, în doar a doua lor campanie continentală.

Înaintea acestui sezon, singurele meciuri europene ale lui Palace au fost în ediția din 1998 a fostei Cupe UEFA Intertoto, în timp ce singura campanie europeană anterioară a lui Rayo s-a încheiat cu o eliminare în sferturi în fața rivalilor spanioli de la Alavés, în Cupa UEFA 2000/01, precursoarea Europa League.

Niciuna dintre cele două echipe nu se situează pe loc de cupă europeană

Crystal Palace a încheiat doar pe locul 10 în cadrul grupei Conference League. Britanicii nu păreau concentrați pe competiția europeană, dar ulterior au realizat că reprezintă singura șansă pentru a bifa o nouă prezență în cupele europene. Formația condusă de Oliver Glasner le-a eliminat pe Zrinjski (3-1 la general), AEK Larnaca (2-1 la general) și Fiorentina (4-2) la general pentru a obține calificarea în finala Conference League.

Rayo Vallecano a încheiat pe locul 5 în cadrul grupei Conference League. Spaniolii le-au eliminat pe Samsunspor (3-2 la general), AEK Atena (4-3 la general) și Strasbourg (2-0 la general) pentru a obține calificarea în finala competiției europene.

Trupa condusă de Inigo Perez este neînvinsă în ultimele 9 meciuri oficiale, însă a ratat calificarea în cupele europene deoarece a încheiat doar pe locul 8 în La Liga. Singura șansă a lui Rayo rămâne câștigarea trofeului Conference League, cel care asigură prezența în grupa Europa League în următorul sezon.

Andrei Rațiu a fost om de bază în echipa lui Inigo Perez

În actuala stagiune, Andrei Rațiu a bifat 48 de meciuri în toate competițiile pentru Rayo Vallecano, reușind un gol și 4 pase decisive. Portalul de specialitate Transfermarkt îl evaluează la 18 milioane de euro. Românul se află acum în fața unuia dintre cele mai importante meciuri ale carierei sale.

După finala Conference League internaționalul român ar putea prinde un transfer important în această vară. El poate fi cumpărat de la Rayo Vallecano în schimbul a 25 de milioane de euro, sumă care reprezintă clauza de reziliere a angajamentului valabil până în 2030.

Fundașul dreapta câștigă în jur de un milion de euro net pe an, o creștere de 300.000 de euro față de precedentul contract. Rațiu, a vorbit despre momentul special prin care trece, și despre șansele de a pleca spre alt club după un sezon de excepție:

 „Suntem fericiți ca grup, am făcut istorie pentru club și vom încerca să câștigăm finala. E încă un pas în cariera mea. Am făcut lucruri bune și asta m-a răsplătit. Consider că sunt într-un club bun, într-o ligă bună. Sigur vor veni echipe și se va schimba puțin, bineînțeles, dar sunt într-o situație bună și nu mă gândesc la altceva. Știu cum se simte o finală, am fost în echipa lui Villarreal la finala Europa League din 2021, chiar dacă nu am jucat. Ne vom vedea la națională după această finală”, a declarat Rațiu, care după finala Conference League va veni la București să se alăture selecționatei conduse de Gică Hagi pentru amicalele cu Georgia și Țara Galilor.

Rațiu la Barcelona, mit sau adevăr?

S-a vorbit de mai multe ori că Rațiu ar putea ajunge la Barcelona. Întrebat despre viitorul lui Andrei, Cosmin Contra, unul dintre cei mai buni fundași dreapta din istoria României și cunoscător al fotbalului european este de părere că fotbalistul lui Rayo poate face pasul cel mare în această vară. Totuși, antrenorul crede că jucătorul de 27 de ani trebuie să mai lucreze la faza defensivă. Contra a mai spus ca Barcelona i s-ar potrivi bine lui Rațiu ca stil de joc, dar nu știe câți bani va avea clubul catalan pentru transferuri.

Deocamdată, Andrei Rațiu are o finală europeană de jucat diseară, una pe care dacă o câștigă intrǎ în istorie.

Presa internațională comentează avertismentul Ministerului rus al Afacerilor Externe privind atacuri asupra „centrelor decizionale” din Ucraina. Moscova le-a cerut cetățenilor străini să plece cât mai curând posibil. UE a respins cererile și l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri rus după amenințarea Moscovei la adresa diplomaților.

Potrivit BBC, ”mulți interpretează avertismentul Rusiei ca o formă de presiune psihologică.

Rusia efectuează deja atacuri la scară largă asupra capitalei și a făcut acest lucru de când a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022.

Dar Ucraina a învățat să dezvolte și să extindă un sistem sofisticat și stratificat de apărare aeriană. Acum interceptează o proporție vastă de drone și rachete - deși Rusia le trage adesea în număr atât de mare încât copleșește apărarea aeriană și destule reușesc să treacă”.

Expertul consultat de Le Figaro consideră că atacurile din weekend au avut un impact „extrem de limitat” asupra continuării conflictului și evidențiază în primul rând „impasul militar” în care se află Rusia.

„Contrar a ceea ce s-ar putea crede, din februarie anul trecut, rușii au câștigat mai puțin teren decât ucrainenii”.

”Vladimir Putin este mai slab decât pare”,

este și concluzia unei analize din Foreign Policy.

”Astăzi, spațiul său de manevră s-ar putea să se fi micșorat. O ofensivă rusească planificată pentru această primăvară a fost dejucată chiar înainte de a fi lansată.

Ucrainenii, pe de altă parte, dau impresia că nu rămân niciodată fără idei noi. În fiecare zi, aflăm despre tehnologii uimitoare sau descoperim că au reutilizat cu măiestrie echipamente existente.

Descentralizarea producției militare ucrainene – răspândită în nenumărate întreprinderi mici, amplasate în locații discrete – face extrem de dificilă pentru ruși găsirea unor ținte reale. Așadar, aceștia continuă să atace instalațiile nucleare și civilii, o tactică crudă care, de fapt, probabil contribuie la întărirea hotărârii ucrainenilor.

Citeste siAutorităţile de la Paris nu vor evacua cetăţenii francezi din Ucraina

Războiul din Iran a oferit Kievului noi oportunități diplomatice. Ucrainenii își exploatează expertiza în combaterea războiului cu drone pentru a-și găsi noi prieteni în monarhiile din Golf.

Iar recenta înfrângere electorală a premierului ungar Viktor Orban l-a privat pe Putin de unul dintre cei mai de încredere prieteni ai săi din Uniunea Europeană”.

Ziarul german Tageszeitung cere însă mai multă implicare din partea Europei: 

„Vara europeană a anului 2026 nu numai că amenință să fie una caniculară; căldura este deja prezentă.

Devine din ce în ce mai evident că modul în care Europa gestionează războiul din Ucraina este deficitar pe toate fronturile: prea ezitantă în a vedea ce este necesar din punct de vedere militar, prea lentă în îndeplinirea angajamentelor financiare, prea legată de SUA în chestiuni diplomatice. (...) Războiul va fi decis cu arme, nu pe panta alunecoasă pe care Trump o folosește drept masă de negocieri. Ucraina cunoaște situația. Europenii vor observa doar când va fi prea târziu și războiul îi va lovi direct.” (Sursa: Eurotopics)

Într-un moment în care Europa încearcă să își reducă dependența strategică de China, speranțele se îndreaptă către Norvegia. Un zăcământ de pământuri rare ar putea să dea o șansă istorică industriei europene de înaltă tehnologie.

Ați auzit de Fensfeltet? Probabil că nu. Este vorba despre zăcământul norvegian care ar putea face Europa autosuficientă în materie de pământuri rare.

Potrivit cotidianului Politiken din Copenhaga, preluat de Courrier International, situl deține una dintre cele mai mari rezerve de pământuri rare din lume.

Zăcământul se află la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Oslo, iar compania minieră norvegiană Rare Earths Norway, care deține un permis de extracție pentru cea mai mare parte a zăcământului spune că acolo se pot găsi aproape 16 milioane de tone de pământuri rare. Ceea ce l-ar transforma într-unul dintre cele mai mari depozite cunoscute în lume. Și ar  putea avea o mare importanță strategică pentru Europa.

Citeste siPoate Europa să rupă dependența de China în materie de pământuri rare?

China s-a bucurat, până acum, de un cvasi-monopol asupra preprocesării și exportului acestor metale, plasând Europa într-o poziție strategică periculoasă de dependență. Prin urmare, una dintre prioritățile principale ale UE este reducerea acestei dependențe, dar până în prezent, nicio mină din Europa nu extrage elemente de pământuri rare.

Fensfeltet ar putea, în acest context, să fie de o importanță crucială pentru viitorul Europei, cu condiția ca proiectul minier să se materializeze, ceea ce depinde atât de considerații de mediu, cât și de cele financiare.

Video: youtube.com / DW Planet A

Compania norvegiană estimează că operațiunile miniere să poată începe cât mai curând, posibil după 2030.

Există și o altă provocare: China scade prețurile pământurilor rare pentru a-și menține poziția de lider. Prin urmare, înființarea unei mine în Fensfeltet va fi profitabilă doar dacă Norvegia, eventual împreună cu UE, oferă o garanție financiară care să asigure prețuri minime fixe pentru companiile care achiziționează în cele din urmă metalele.

Citeste siPământurile rare nu sunt atât de rare pe cât de importante sunt pentru tehnologiile actuale

Planul este de a crea o mină subterană de unde minereul extras va fi transportat pentru prelucrare printr-un tunel către un amplasament din apropiere. Cu toate acestea, normele de protecție a mediului fac dificilă găsirea unor amplasamente adecvate.

Pământurile rare se referă la un grup de 17 elemente metalice care sunt acum esențiale pentru tehnologia de care o mare parte a lumii, deci și Europa, va depinde în următorii ani. Aceste metale, care nu sunt de fapt deosebit de rare, sunt utilizate în fabricarea mașinilor electrice, a turbinelor eoliene, a avioanelor de vânătoare și a sistemelor de armament.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

O lege de salarizare unitară pentru sectorul bugetar este cea mai frumoasă poveste din economia românească. Legea adoptată în urmă cu nouă ani promitea un echilibru logic între profesiile din sectorul public, predicitibilitate (pentru că legea prevedea evoluția creșterilor salariale pe o perioadă de câțiva ani pentru angajații plătiți din fonduri publice) și, nu în ultimul rând, o curățare a sistemului salarial de „paraziți”, precum sporuri sau bonusuri.

De legea adoptată în anul 2017 s-a ales praful. Nu este nicio exagerare, ci o realitate evidentă astăzi. Mai exact, în preambulul actualului proiect de lege de salarizare unitară se face o scurtă trecere în revistă a situației actuale.

Astfel, în perioada 2017-2022, legea cadru a suferit, direct sau indirect, modificări sau completări prin intermediul a 43 de acte normative și două decizii ale Curții Constituționale. În aceste condiții, vă dați seama cât de unitară a mai rămas salarizarea bugetară.

Sporurile (care ar fi trebuit să fie eliminate sau introduse în salarii) au ajuns să dicteze veniturile salariale. Sunt peste 150 de tipuri de sporuri care fie determină salarii substanțial diferite pentru funcții similare, fie devin un adaos permanent la salariul de bază.

În fine, salariile variază substanțial între funcții similare și în interiorul funcțiilor. La care se mai adaugă și sume imense câștigate în instanță ca drepturi salariale de către diverse categorii profesionale.

De aici pleacă noul proiect al legii de salarizare unitară care își propune atât unele obiective vechi, cât și altele noi. Din cele 150 de sporuri, jumătate vor fi eliminate, o parte va fi inclusă în salarii și o altă parte va rămâne în vigoare aplicându-se regula că valoarea sporurilor nu poate depăși 20% din fondul de salarii al fiecărei instituții publice.

Diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul public ar trebui să scadă prin noua lege la 1 la 8, după ce vechea lege avea un raport de la 1 la 12. Dincolo de aritmetică, pentru a comprima decalajul este nevoie să se întâmple ceva și anume salariile mici și medii să crească, iar cele mari să stagneze.

De altfel, o analiză a proiectului de lege arată că pentru 56% din angajații din sectorul public vor crește salariile, iar pentru restul de 44% salariile ar trebui să scadă. Dar, practic, conform noii legi nu va scădea niciun salariu pentru că se va aplica un model de compensare, adică un sistem de plăți compensatorii pentru menținerea salariului lunar de la sfârșitul anului acesta până în anul 2031. Este un sistem greoi, dar eficient pentru o nouă lege care își propune să reducă diferența dintre salariile mici și cele mari din sistemul public.

Dacă vorbim despre cele 56% dintre posturi ale căror salarii vor crește structura este următoarea: pentru 21% din posturi creșterile salariale vor fi între 0% și 5%, pentru 14%, creșteri între 5% și 10% și pentru 21%, creșteri de peste 10%. Procentajele nu par mari, dar ele pot fi acoperitoare pentru o perioadă în care România se află sub procedura de deficit excesiv și trebuie să reducă în continuare în următorii ani deficitul bugetar.

În total, aplicarea legii în varianta actuală înseamnă un plus de opt miliarde de lei la totalul cheltuielilor de personal bugetar despre care inițiatorii proiectului susțin că sunt în concordanță cu creșterea produsului intern brut (PIB).

Ceea ce nu știm în acest moment despre proiectul de lege este cât de mari vor fi luptele familiilor ocupaționale, adică profesiilor din domeniul public, pentru a obține un coeficient de salarizare mai bun. Abia acum începe dezbaterea publică pe tema legii și ne putem aștepta ca multe categorii de salariați bugetari să fie nemulțumite. Ceea ce înseamnă că epopeea noii legi de salarizare unitară este abia la început.

 Tarile, care se autointitulează „Prietenii Coeziunii”, solicita mai mulţi bani pentru Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune în următorul buget pe termen lung al blocului comunitar şi, totodată susţin că o abordare esalonata a rambursării datoriei actuale şi emiterea de noi obligaţiuni ar trebui considerate drept „opţiuni viabile”. Vin imediat explicatiile de la corespondentul RFI la Bruxelles.   

Presedintia anunta ca a semnat un contract de jumatate de milion de dolari pe luna cu o firma de lobby americana pentru a imbunatati relatiile cu administratia Trump. Lobby - ul e obisnuit si reglementat in SUA, totusi au aparut semne de intrebare legate de transparenta incheierii contractului, pe ce criterii a fost aleasa firma SAU ce echilibru exista intre costuri si beneficii? Ovidiu Voicu, director executiv Centrul pentru Inovare Publica, raspunde la aceste intrebari. 

Ministrul interimar al Culturii şi-a depus mandatul ca urmare a scandalului provocat de apariţia în spaţiul public a unei înregistrări în care foloseşte termeni injurioşi la adresa interesului naţional. Demeter András István a cerut parchetului stabilirea autenticităţii înregistrării audio care a dus la demisia sa. Este un caz clasic de dezinformare, explica specialista în comunicare strategică, Oana Marinescu. Mai tarziu argumentele.