Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

ONG-ul ”România Imună” a prezentat miercuri la Palarul Cotroceni ”Raportul național privind dezinformarea din rețelele sociale din România”.

Am mers la Palatul Cotroceni animat de curiozitate și cu anumite așteptări. Fusesem invitat la conferința ”Rapid Response - Summitul European pentru Consolidarea Rezilienței la Dezinformare”.

În deschiderea evenimentului urma să vorbească însuși președintele României și – trebuie să mărturisesc – circulau printre jurnaliști unele zvonuri cum că am putea asista chiar la prezentarea promisului raport privind alegerile anulate din 2024.

Odată ajuns la Cotroceni, la cafeaua care precede astfel de evenimente, întrebarea pe buzele tuturor era alta: cine este ”România Imună”, organizatorul evenimentului? Un nume despre care puțini erau în stare să spună câte ceva.

Am aflat, așadar, că organizația, independentă și ”parapolitică” își propune să contracareze dezinformarea și manipularea informațională.

Organizația este co-fondată de Andreea Nistor, expert în educație și George Leca, consultant de afaceri.

Potrivit acestuia din urmă, finanțatorii sunt cu precădere companii private din România, care se implică din sentimente patriotice, fără a impune o agenda anume.

Tot el a explicat termenul de ”parapolitică” prin faptul că, deși activează în spațiul politic, organizația nu reprezintă agenda unul partid. Totuși, definiția consacrată a termenului indică mai degrabă o activitate a cuiva în câmpul politic fără a fi definit ca atare și în afara reglementărilor existente – o paralelă cu termenul ”paramilitar”, dacă vreți.

Conferința a prilejuit prezentarea de către ”România Imună” a unui raport privind analiza narațiunilor care domină și contaminează rețelele sociale.

Documentul a fost realizat în urma analizei a 25 de mii de postări și 1500 de conturi, în ultimele trei luni.

Câteva lucruri interesante am aflat de aici.

De exemplu, că unul din șase influeceri și una din opt surse oficiale răspândesc dezinformare în mediul digital.

Dintre cele mai performante postări, 20 % sunt atacuri coordonate - o informație falsă, odată injectată în sistem, este multiplicată de mai multe conturi și ajunge în presa mainstream.

Vestea bună – spun autorii – este că societatea începe să înțeleagă și să devină tot mai imună la dezinformare. Iar odată imunizată, o persoană cu greu mai poate cădea în capcana dezinformării.

O altă veste notabilă: pe TikTok-ul românesc, 76 la sută din toată dezinformarea este generată de numai 10 conturi. Ceea ce le poate face mai ușor de urmărit și de neutralizat.

Și la fel de interesant a fost că, pe durata conferinței, un elefant se plimba agale prin somptuoasa Sală a Unirii din Palatul Cotroceni. Pe el scria ”Raport privind anularea alegerilor din 2024”.

Un document promis, dar cu care președintele continua să rămână dator. Și în lipsa căruia, demersul de miercuri își pierde din credibilitate și impact.

Mai multe despre organizația ”România Imună” și raportul prezentat la conferința de la Palatul Cotroceni aici.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cum vede un general român războiul politic din jurul SAFE? Săptămână decisivă pentru înarmarea țării INTERVIU (Cotidianul) - INTERVIU Șeful Dacia despre posibile noi concedieri în România și despre scăderea puternică a producției. „Absolut totul este pe masă”. Când se așteaptă un anunț (HotNews) - Companiile pot împărţi până la 15% din profit cu angajaţii lor. Cum se aplică noul sistem de „profit sharing”. Ar putea deveni mecanismul o nouă formă de evitare a taxării salariale? (Ziarul Financiar)

În urmă cu fix o lună, PSD și AUR își oficializau colaborarea prin inițierea moțiunii de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan. O afirmație făcută atunci de Marian Neacșu (PSD) s-a confirmat practic prin acțiunile care au urmat: PSD și AUR se aliniază în Parlament la toate voturile pentru a trece proiectele controversate. 

G4Media arată că de la dărâmarea Guvernului Bolojan, la proiectul menit să intimideze donatorii ONG-urilor, blocarea listării companiilor de stat la bursă, până la sesizarea Curții Constituționale pentru a bloca Ordonanța SAFE, parlamentarii conduși de Sorin Grindeanu și George Simion demonstrează cu fiecare vot că acționează împreună atât pentru a promova legi controversate, cât și pentru a bloca politicile Guvernului Bolojan din care fac parte PNL-USR-UDMR.

Este o săptămână decisivă pentru programul SAFE și înarmarea României. Miza este uriașă: semnarea unor contracte de înzestrare militară care valorează miliarde de euro, într-o perioadă în care războiul politic dintre partidele care au guvernat până acum a ajuns la cote maxime. Șansa istorică de înarmare a României vine cu un preț scump - creșterea datoriei naționale cu zeci de miliarde de euro.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a explicat pentru Cotidianul de ce este important programul SAFE pentru viitorul României și cum acest program este pus în pericol de războiul politic izbucnit după demiterea premierului Ilie Bolojan.

„Este un moment extrem de nefavorabil. Ar fi trebuit ca moțiunea de cenzură, din rațiuni de patriotism, să fie amânată. Din rațiuni ce țin de faptul că cele două programe cu termene foarte apropiate, sfârșitul lunii mai pentru SAFE, sfârșitul lunii august pentru PNRR, să fi mers în continuare fără această criză politică majoră. Este un paradox, în condițiile în care ni se spune de-o parte și de alta că programele vor merge înainte, iar pe de altă parte, constatăm o criză politică care se accentuează”, a declarat generalul (r) Virgil Bălăceanu.

„Criteriile politice, interesele de partid, interesele de grupuri din interiorul partidului fac ca problematica legată de întărirea apărării și securității naționale să fie amenințată din interiorul nostru, din interiorul sistemului politic. Lucru care nu este permis. Oare istoria îi va ierta pe cei care comit aceste atentate la capabilitățile de apărare a României?”, se întreabă generalul (r) Virgil Bălăceanu, președintele de onoare al Asociației Ofițerilor în Rezervă.

Dacia are un an greu. Producția a scăzut cu aproape 20%, au fost reduceri de personal, iar vânzările sunt în scădere. 

Mihai Bordeanu, director general Automobile Dacia,  nu exclude noi concedieri. 

Reducerea sau creșterea producției Dacia Renault are consecințe care se propagă la multe alte firme din România. Dacia este pe locul doi ca dimensiune în economie, devansată doar de OMV Petrom. Și are 10.000 de angajați. 

Puteți citi interviul pe în secțiunea Premium a HotNews.

Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege care introduce în mediul privat un sistem de tip „profit sharing”, prin care firmele pot împărţi o parte din câştigurile obţinute cu propriii angajaţi.

• „Se aplică companiilor profitabile, cu obligaţiile fiscale la zi şi care au situaţiile financiare auditate”.
• „Angajatul beneficiar nu trebuie să fi avut calitatea de acţionar, asociat sau administrator în cadrul companiei în ultimii cinci ani anteriori exerciţiului financiar pentru care se acordă venitul din participarea la profit”.
• „Angajatul trebuie să fi lucrat efectiv în cadrul companiei cel puţin 24 de luni consecutive la data acordării procentului din profit.”

În ultimii ani, una dintre cele mai mari probleme semnalate de autorităţi şi de mediul fiscal a fost practica plăţii salariului minim „în acte”, completat ulterior cu bani acordaţi informal sau prin diverse scheme de remunerare mai puţin taxate, ceea ce reduce contribuţiile colectate la bugetul de stat pentru pensii şi sănătate.

ZF atrage atenția că România are deja una dintre cele mai ridicate ponderi ale angajaţilor remuneraţi la nivelul salariului minim din Uniunea Europeană, aproape o treime din totalul salariaţilor din economie.

Un portar de ambasadă va avea un salariu mai mare decât un profesor debutant, în vreme ce un îngrijitor de ambasadă va primi mai mult decât un tehnician criminalist din cadrul Parchetelor, conform noii legi a salarizării bugetare.

Portarul de ambasadă are un coeficient de 1,87, ceea ce înseamnă un salariu brut de 7.667 lei dacă înmulțim cu coeficientul de 4.100 de lei, luat în calcul în proiect.

În același timp, un profesor, un învățător și o educatoare vor avea la debut un coeficient de 1,77, ceea ce înseamnă 7.257 lei brut. Suma este cu aproximativ 400 de lei mai puțin decât cea a portarului de ambasadă.

Libertatea publică și alte exemple de coeficienți discutabili. 

Realitatea Plus a primit de la CNA o nouă sancţiune de suspendare a emisiei pentru trei ore. Este a treia de acest tip primită în acest an. Sancţiunea va fi pusă în aplicare săptămâna viitoare, joi, 4 iunie, în intervalul 19.00 - 21.00.

Forul audiovizual a votat sancţionarea drastică a televiziunii după ce a avut de vizionat 38 de emisiuni din luna ianuarie. Pentru 34 dintre acestea, forul a considerat în unanimitate că sunt încălcări privind lipsa de echilibru şi imparţialitate.

În cadrul emisiunilor a fost promovat intens curentul suveranist, cu George Simion şi Călin Georgescu, fără prezentarea unor opinii contrare. În acelaşi timp, preşedintele şi membri ai Guvenrului au fost criticaţi în repetate rânduri, fără ca emisiunile să conţină şi puncte de vedere favorabile acestora, sau din tabăra acestora, informează Pagina de media. 

Jurnal de știri

Magdalena Mărculescu, director editorial Editura Trei, Arcadie Rusu, coregraf, dansator, fondator și manager Linotip, centru independent coregrafi și coregrafa Alexandra Zavelea.

Demetra Arapu, director general al MoBU Internation Art Fair of Bucharest, pictorul Francisc Chiuariu, Gilda Ghinoiu, curatoare și Daniel Loagăr, artist și manager cultural

Despre noutățile editoriale ale Editurii Nemira, vorbim împreuna cu Eli Bădică, coordonatoarea imprintului N'autor și Marian Coman, coordonator al imprintului Armada.

Împreuna cu arhitecta Oana Simionescu, director și fondator Faber, vorbim despre expoziția Legături Chimice, prezentată la Bucharest Design Festival.

Subsidiara locală Google în România a încheiat ultimii patru ani cu pierderi. Anul trecut, Google România a fost pe minus cu 53 milioane de lei, iar în total în ultimii patru ani, compania a pierdut 160 milioane de lei, conform datelor publicate de „Ziarul Financiar”.

Evoluția poate părea suprinzătoare, o companie atât de mare precum Alphabet pierde bani în România. Sunt câteva explicații pentru pierderile înregistrate de Google. Astfel, din contabilitatea Google în România nu fac parte facturile încasate pentru publicitate. „Ziarul Financiar” arată că pentru veniturile încasate din publicitate de pe piața românească facturile sunt emise din Irlanda. În aceste condiții, pierderea înregistrată în România este logică.

Analiza „Ziarului Financiar” arată că rezultatele economice ale Google România reflectă doar veniturile obținute din activitatea centrului de dezvoltare tehnologică și din serviciile de consultanță IT. De altfel, anul trecut, compania a raportat o cifră de afaceri destul de modestă de numai 311 milioane de lei.

O parte a publicului crede că a intrat și Google în hora optimizărilor fiscale prin care companiile multinaționale scot profiturile din țară în mod abuziv. Auzim de ani de zile această idee, iar în ultimul timp tot mai vehement. Se spune tot mai des că firmele străine nu plătesc în mod corect impozitul pe profit în România. Ideea a ajuns să devină un adevăr de necontestat, chiar dacă enunțul este repetat de unii politicieni și de o parte din comentatori fără nicio dovadă concretă. Adică, nu există un caz confirmat de ANAF care să arate că multinaționalele abuzează de procesul de optimizare fiscală.

Nu spunem că lucrurile stau într-un fel sau altul, dar este clar că România are legislație specifică și instituție fiscală. De exemplu, metoda prețurilor de transfer, care poate constata destul de rapid o eventuală reducere a impozitului profit în România, se poate aplica de către fisc. Numai că până acum nu avem niciun exemplu public care să arate încălcarea regulilor.

Între realitate și percepție poate fi uneori o diferență ca de la cer la pământ. Este o mică întâmplare care m-a pus pe gânduri. Recent, un politician mi-a spus, într-un context profesional, că firma Kaufland România nu a făcut profit. Am răspuns că nu cred că lucrurile stau în felul acesta, dar că voi verifica. Ei bine, platforma Termene.ro arată că anul trecut Kaufland România a avut un profit net de 797 milioane de lei. Este adevărat că în comparație cu anul 2024, profitul net a scăzut cu 31%. Deci, de la profit zero la profit 797 milioane de lei este o distanță extrem de mare. Am dat acest exemplu, pentru că nu este un caz izolat, ci în spațiul public „se aruncă” tot felul de cifre și informații false, fără ca nimeni să reacționeze.

Să ne întoarcem la cazul Google. Problema companiei Alphabet este mai complicată decât cea a unor multinaționale clasice și reprezintă de fapt problema companiilor digitale în Uniunea Europeană. Ceea ce încearcă să rezolve fiscalitatea europeană este ca marile companii digitale să plătească în fiecare stat membru impozitul aferent încasărilor realizate în țara respectivă. Deocamdată nu s-a reușit, pentru că multe dintre firmele digitale au sediul în Irlanda, negociază soluții fiscale individuale cu guvernul irlandez și sunt mulțumite de actuala situație.

OCDE a construit o legislație care să echilibreze denaturările fiscale actuale, respectiv aplicarea unui impozit minim la nivel global de 15%. Numai că anul trecut președintele SUA a negociat ca firmele americane să nu plătească impozitul minim global, ceea ce a dat peste cap întregul sistem.

În acest moment, oficiali ai Parlamentului European au anunțat că grupurile politice vor propune introducerea unei taxe pe tranzacțiile digitale. Ar putea fi o soluție, dar aplicarea ei ar nemulțumi companiile americane și Europa s-ar putea aștepta la măsuri în replică luate de administrația de la Washington. Cert este că situațiile fiscale diferă între multinaționalele clasice și noile companii digitale.

Peste 1.200 de persoane își pierd viața anual pe drumurile publice din țara noastră, cam cât întreaga populație a unei comune din România. Din păcate, media zilnică a accidentelor grave a depășit pragul de 10 unități în anul 2025, fiind declarați „fruntași” la un capitol nedorit în Europa, potrivit IGPR. Care sunt soluțiile și cine trebuie să le aplice?

Aflăm detalii la „Ora de Risc” by XPRIMM, cea mai longevivă emisiune de asigurări, difuzată de către RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național, conform analizelor mediaTrust pe 2024 și 2025. Dacă aveți întrebări, așteptăm să ni le scrieți la numarul de WhatsApp: 0724322433

Invitați: Alexandru CIUNCAN, Președinte, UNSAR/CSR, și Alina BĂRBULESCU, Coordonator Secțiuni Asigurări Generale, UNSAR