Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Paul Tihan este un artist și songwriter român al cărui proiect, în forma actuală de cvintet, conturează un univers sonor dinamic condus de poezie. Între indie, rock alternativ și influențele progresive, muzica sa explorează vulnerabilitatea, curajul și căile de transformare interioară. În ultimii doi ani, Paul a lansat un album și un EP, două etape ce au pus bazele identității muzicale. Paul Tihan este invitatul emisiunii RFI360.

În 2024 pregătea piesele de pe EP-ul "Noduri I". În 2025, a venit și continuarea, prima piesa de pe viitorul EP fiind  „Norul călător”.

„Norul călător” este primul single de pe următorul material, conceput ca o extensie a primei părți, NODURI I. Prin noul material, Paul va aprofunda direcțiile explorate anterior, abordând noi zone de sound și estetică.

„Acum, cu gândul îndreptat spre formele de regăsire și pace, cam la un an distanță de NODURI I, apare primul cântec de pe materialul geamăn. Tot timpul ăsta s-a simțit ca o călătorie fără hartă în care viața și-a ales singură cursul și tempo-ul, iar întâmplările firești parcă au prins o altfel de rădăcină, un ecou mai clar. Am înțeles că lucrurile cresc drept, neumbrite și departe de a fi frânte doar în tihnă și pace.”

Pe 5 mai, lansarea va fi marcată și printr-un concert în Expirat Halele Carol în București, unde publicul va putea asculta live noul cântec. Piesa „Norul călător” va fi disponibilă pe toate platformele de streaming pe 1 mai.

Jurnal de știri

PSD nu va susține un Guvern minoritar, declară într-un interviu la RFI deputata social-democrată Natalia Intotero. În opinia sa, ”este obligatoriu să avem un Guvern proeuropean”. PSD a declanșat o criză politică de proporții, după ce i-a retras sprijinul premierului Ilie Bolojan și a depus o moțiune de cenzură alături de AUR.

Natalia Intotero, despre moțiunea de cenzură: ”Așteptările mele sunt ca moțiunea să treacă și să aibă mai multe voturi decât semnăturile care au fost depuse pentru moțiune”.

Despre Ilie Bolojan: ”Cred că ar trebui să ținem mai mult la țara noastră (...). Toate aceste propuneri vehiculate în spațiul public cu listarea companiilor profitabile ale statului român, oare chiar noi nu suntem în stare să avem mai multă grijă măcar de ceea ce a mai rămas din țara aceasta? E păcat! Avem o țară binecuvântată de Dumnezeu, cu forme de relief, cu potențial de investiție și în agricultură și noi am ajuns să importăm și legume din afara țării, din alte zone unde clima este deșertică?”.

Despre un eventual Guvern PSD-AUR: ”S-a spus din partea domnului președinte Grindeanu, dar și liderii de la partidul AUR, că nu s-a discutat acest lucru în momentul în care s-au decis să susținem împreună această moțiune de cenzură”.

Republica Moldova are, începând de astăzi, un procuror general, funcție devenită vacantă acum aproape un an. Președinta Maia Sandu a semnat în această dimineață un decret privind numirea lui Alexandru Machidon în funcția de procuror general, după ce oficialul a trecut de evaluarea externă. Evaluarea externă, sau vettingul, analizează integritatea și etica profesională a judecătorilor și procurorilor. Alexandru Machidon urmează să depună jurământul de investire pe parcursul zilei de astăzi, joi, 30 aprilie.

- Prima operațiune internațională de schimb de deținuți, coordonată de Republica Moldova, a fost încheiată cu succes: cei doi ofițeri moldoveni din Serviciul de Informații și Securitate au ajuns în siguranță la Chișinău, după ce au fost ținuți captivi în Rusia. În operațiune au fost implicați parteneri din SUA, Polonia, dar și România. Nicușor Dan declara că România a participat activ la recuperarea celor doi ofițeri moldoveni. Valeria Vițu aduce detalii noi în acest caz.

- Includerea lui Alexandru Bălan, fostul adjunct al Serviciul de Informații și Securitate, în schimbul internațional de deținuți s-a făcut la solicitarea Rusiei. Deși multe detalii nu au fost făcute publice, informațiile de până acum conturează o tranzacție complexă, cu implicații care depășesc dimensiunea bilaterală. Liliana Barbăroșie a discutat subiectul cu invitatul Moldova Zoom de astăzi, analistul de securitate Mihai Isac, senior editor la Karadeniz Press.

- Președintele României Nicușor Dan spune că „dacă va exista o susținere majoritară în Republica Moldova, România este gata pentru proiectul Unirii.

- Președintele român s-a întâlnit la Dubrovnik cu premierul moldovean Alexandru Munteanu.

- Un nou punct de frontieră la Ungheni va conecta Moldova cu România.

- Republica Moldova vrea să schimbe rubla transnistreană cu leul moldovenesc și să introducă impozitele din Chișinău la Tiraspol. Intenția face parte din planul de integrare a regiunii separatiste. Care este reacția autorităților separatiste? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Justiția din Republica Moldova: între o condamnare de rezonanță și o reformă încă disputată. Într-un moment în care sistemul judiciar a emis una dintre cele mai discutate decizii din ultimii ani – condamnarea fostului oligarh Vlad Plahotniuc la 19 ani de închisoare – a reapărut intens dezbaterea privind direcția și legitimitatea reformei din justiție, inclusiv a mecanismului central al acesteia: evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Procesul este numit vetting. Liliana Barbăroșie explică.

- Resturile unei drone rusești au fost găsite pe un câmp din raionul Telenești din Republica Moldova.

Președintele României Nicușor Dan a declarat miercuri, 29 aprilie, fiind întrebat despre o posibilă unire cu Republica Moldova, că „dacă va exista majoritate (în R. Moldova, n.r.) pentru acest proiect, noi suntem gata”, scrie G4Media, citată de Ziarul de Gardă.

Nicușor Dan a fost întrebat de un jurnalist la o conferință de presă în Croația cum interpretează declarația Maiei Sandu despre unire ca posibilă variantă de accelerare a aderării R. Moldova la UE. Șeful statului român a amintit votul din 2018 din Parlamentul României.

„Din partea României nu s-a schimbat nimic față de votul unanim al Parlamentului din 2018, care a spus că România e pregătită în orice moment în care cetățenii din R. Moldova o vor dori. Acum depinde de aspirațiile democratice ale cetățenilor R. Moldova. Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”, a spus Nicușor Dan.

Maia Sandu a declarat în mai multe rânduri în acest an că o posibilă unire cu România ar fi o posibilitate ca Republica Moldova să intre mai rapid în UE. Cel mai recent, Maia Sandu a vorbit despre posibila unire într-un interviu pentru Le Monde.

***

Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a avut o întrevedere, la Dubrovnik, cu președintele României, Nicușor Dan. Discuțiile s-au axat pe consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două state, sprijinul României pentru parcursul european al Republicii Moldova și proiectele comune.

***

Republica Moldova are începând de astăzi un procuror general, funcție devenită vacantă acum aproape un an. Președinta Maia Sandu a semnat în această dimineață un decret privind numirea lui Alexandru Machidon în funcția de procuror general, după ce oficialul a trecut de evaluarea externă. Evaluarea externă, sau vettingul, analizează integritatea și etica profesională a judecătorilor și procurorilor. Alexandru Machidon urmează să depună jurământul de investire pe parcursul zilei de astăzi, joi, 30 aprilie.

***

Un nou punct de trecere rutieră a frontierei, „Ungheni–Ungheni”, va fi instituit la granița dintre Republica Moldova și România, după ce guvernul de la Chișinău a inclus noul punct în Acordul bilateral privind punctele de trecere a frontierei de stat.

Postul „Ungheni–Ungheni” va face parte din infrastructura aferentă podului rutier peste râul Prut și va contribui la conectarea directă a Moldovei la rețeaua rutieră europeană. Autoritățile estimează că instituirea acestuia va permite redistribuirea fluxurilor de trafic și va reduce presiunea asupra punctelor de trecere existente, în special Leușeni–Albița și Sculeni–Sculeni. Totodată, timpii de așteptare la traversarea frontierei ar urma să se reducă, iar circulația persoanelor și transportul de mărfuri să devină mai rapidă.

De asemenea, punctul Ungheni-Ungheni va sprijini dezvoltarea schimburilor economice dintre Moldova și România, va reduce costurile logistice pentru agenții economici și va contribui la creșterea conectivității regionale.

Potrivit autorităților, noul punct de trecere va deveni funcțional după finalizarea podului transfrontalier peste Prut și va asigura legătura directă cu rețeaua de autostrăzi a României, inclusiv cu viitoarea autostradă A8 și cu rețeaua europeană de transport TEN-T. Investiția, care include podul și punctul comun de frontieră, este finanțată din fonduri europene nerambursabile, iar valoarea proiectului depășește 30 de milioane de euro.

***

Ministerul Apărării al Republicii Moldova confirmă faptul că drona găsită, miercuri, pe un câmp din raionul Telenești este cea care a survolat ilegal spațiul aerian la sfârșitul lunii martie.

***

Rusia a achitat consumul de gaze pentru Transnistria doar până pe 30 aprilie. Modelul economic din regiunea separatistă, bazat timp de decenii pe resurse energetice „aproape gratuite” din Federația Rusă devine tot mai nesustenabil, afirmă vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, la Radio Moldova. Prin livrări de gaze porționate, Moscova menține economia din regiunea din stânga Nistrului într-o stare permanentă de incertitudine.

Economia regiunii transnistrene a devenit aproape complet dependentă de livrările de gaze achitate de Federația Rusă, un model imprevizibil, care permite furnizarea energiei fără costuri directe pentru regiune, dar fără nicio garanție de stabilitate pe termen lung.

Chiveri spune că Rusia face achitări pentru gazele din Transnistria periodic, la fiecare 10 zile, două săptămâni și niciodată nu există certitudinea că plățile vor veni la timp pentru a asigura livrări fără pauze.

„Deci, situația nu este simplă”, a explicat vicepremierul moldovean al reintegrării. Mai ales că și alegerile din Ungaria ar putea schimba datele problemei. În prezent, gazele sunt livrate Transnistriei de compania maghiară MET și nu este clar încă dacă Ungaria va menține acest angajament cu Rusia după căderea lui Victor Orban.

„În orice caz, modelul actual nu este unul sustenabil și mai devreme sau mai târziu va trebui să revenim la un model transparent”, a concluzionat Valeriu Chiveri, vicepremier pentru reintegrare în Guvernul de la Chișinău.

România are o lege care obligă municipiile reședință de județ să creeze, începând din 2026, zone cu acces limitat pentru mașinile poluante. E un instrument legal serios, aliniat cu directivele europene privind calitatea aerului urban. Clujul a acționat devreme și a trecut la pietonalizări concrete.

Alte câteva orașe au anunțat planuri. Dar mulți primari tratează termenul ca pe o formalitate pe care o vor amâna sau ignora.

Aplicarea legii depinde de voință politică locală și de capacitatea administrațiilor de a gestiona opoziția – inevitabilă – a șoferilor și comercianților care se tem de impactul restricțiilor.

Experiența europeană arată că temerile sunt în general exagerate, iar beneficiile – calitatea aerului, spațiul public, siguranța – sunt reale și măsurabile.

Rămâne de văzut câte orașe vor trata 2026 ca pe un termen real, nu ca pe un punct de start pentru noi amânări.

Jurnal de știri

Cum se chinuie Grindeanu să-i convingă pe europenii moderați că alianța cu AUR nu înseamnă extremism (SpotMedia) - Strategia AUR: anticipate cu sprijin PNL și USR, nu guvern cu PSD – INTERVIU (Cotidianul) - Ce s-a întâmplat cu leul la moțiunile de cenzură care au dărâmat guverne în România (Libertatea)

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a fost citită ieri în Parlament, iar votul va fi pe data de 5 mai. Există două variante: moțiunea trece, situație în care premierul Bolojan este demis, sau moțiunea nu adună cele 233 de voturi necesare, iar guvernul supraviețuiește.

Dacă moțiunea trece și guvernul Bolojan cade, se deschid alte posibile variante. PSD și AUR nu au un plan coerent, nu știu ce urmează după o eventuală cădere a guvernului, prin urmare improvizează.

• PSD, PNL, USR și UDMR formează un nou guvern fără Bolojan, cu un premier tot de la liberali.
• PSD, PNL, USR și UDMR formează un nou guvern fără Bolojan, cu un premier așa-zis tehnocrat, agreat de ambele partide.
• PSD, PNL, USR și UDMR formează un nou guvern fără Bolojan, dar liberalii condiționează prezența în coaliție de preluarea funcției de premier de către Sorin Grindeanu.
• Cele trei variante de mai sus eșuează, iar PSD și AUR formează guvernul împreună.

Greu de spus în acest moment care dintre variantele de mai sus are cele mai multe șanse de realizare. Cert este că, de departe, cele mai mici șanse le au alegerile anticipate sau instalarea unei guvernări minoritare, fără susținere parlamentară. Soarta premierului Bolojan pare pecetluită.

Jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă subliniază că președintele Nicușor Dan s-a refugiat într-o așa-zisă neutralitate, lăsând de fapt PSD-ului spațiu de manevră pentru a-l debarca pe șeful Guvernului. Această criză politică declanșată de PSD nu putea avea loc fără girul președintelui. Nicușor Dan nu a taxat nici măcar afrontul PSD, care nu i-a comunicat în timpul consultărilor de luni moțiunea de cenzură inițiată împreună cu partidul extremist AUR.

Cu câteva săptămâni înainte de a decide ieșirea de la guvernare, Sorin Grindeanu a făcut o călătorie la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu liderii europeni cărora le-a vândut motive false pentru care PSD se pregătea să declanșeze demiterea executivului condus de Ilie Bolojan, informează SpotMedia.

Liderul social-democrat nu a vorbit nimic despre corupția din propriul partid, despre nemulțumirile oligarhiei PSD legate de concedierile din administrația centrală și locală, precum și despre cele provocate de reducerea cheltuielilor publice.

Din declarațiile și reacțiile de la Strasbourg reiese că e foarte greu pentru mulți oameni politici din Parlamentul European să înțeleagă orgoliile de la București și profunda criză de identitate prin care trece PSD, partidul-stat care controlează România de aproape 37 de ani.

Trebuie spus că europarlamentarii AUR și PSD au evitat să vorbească oficial cu jurnaliștii români acreditați la Strasbourg, dar Dan Nica, eurodeputat PSD din 2014, fost ministru al Telecomunicațiilor, investigat de DNA în Dosarul Microsoft, a susținut o declarație în plenul Parlamentului European: “…în România moțiunea de cenzură este despre prim-ministruul Ilie Bolojan, care s-a legat cu lanțul de caloriferul din Palatul Victoria și refuză să plece, deși i s-a retras sprijinul politic… A dus o politică de austeritate sălbatică, a dus la sărăcirea a milioane de români, la creșterea șomajului și la o activitate economică în care unii au fost supuși unui mare stres în România…”, a declarat Dan Nica, în plen, la Strasbourg.

Referirile pe care le face reprezentantul PSD sunt generale, subiective și nu se bazează pe date validate de instituții sau pe studii independente. Ele fac parte din punctajul de comunicare al PSD, care trebuie să convingă alegătorii, dar și partenerii României că nu social-democrații sunt responsabili pentru criza politică din țară, declanșată de retragerea lor de la guvernare.

„Tactic, AUR va da jos guvernul Bolojan. Strategic vrem să declanșăm alegerile anticipate”, spune Dan Dungaciu, într-un interviu pentru Cotidianul.

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, spune, într-un interviu pentru Cotidianul, că strategia partidului este de a forța declanșarea procedurilor constituționale în vederea organizării alegerilor anticipate după ce, în prima etapă, va dărâma guvernul Bolojan împreună cu PSD, prin moțiune de cenzură.

România a consemnat în cei peste 35 de ani de democrație post-1989 un număr de șase moțiuni de cenzură care au trecut la vot și au dus la demiterea unor cabinete, două de stânga și patru de dreapta.

Este vorba de guvernele Boc, Ungureanu, Grindeanu, Dăncilă, Orban și Cîțu, iar cea împotriva lui Ilie Bolojan are toate șansele să treacă marți, 5 mai 2026, la vot, având 253 de semnături, peste numărul de 233 necesar pentru căderea Executivului.

Libertatea a analizat cursul oficial leu-euro din ziua adoptării moțiunilor și pe cel din ziua următoare și le-a comparat cu cele publicate de Banca Națională a României (BNR) cu două săptămâni dinaintea votului în Parlament, pentru a surprinde efectele.

Cea mai mare scădere consemnată de moneda națională în jurul unei moțiuni de cenzură a fost de 1.05%. Chiar dacă un procent pare puțin, trebuie menționat că la casele de schimb valutar cursul este mai mare decât cel oficial, iar scăderea i-a afectat în acel moment foarte mult pe cei cu rate în euro la bănci.

CSO Voluntari este noua campioană la volei feminin după victoria de marți seară împotriva echipei Alba Blaj. Jucătoarele de la CSO Voluntari sunt noile regine ale voleiului românesc, după ce au detronat campioana Volei Alba Blaj, învingând-o cu scorul general de 3-1. Petrecerea ilfovencelor a început chiar pe teren.

Spectacol total și o mare de bucurie la Voluntari! Echipa de volei fete a învins în finală cu scorul general de 3-1 pe Volei Alba Blaj și a cucerit al doilea titlu din istorie. Victoria decisivă a venit marți seara spre bucuria localnicilor care au umplut până la refuz sala din Voluntari. A fost al doilea titlu din istoria clubului, dar primul cucerit chiar în fața propriilor suporteri, așa că bucuria a fost de două ori mai mare, așa cum a declarat Irina Kosinski, jucătoare la echipa ilfoveană:

 „Bucuria asta nu se poate compara cu nimic. Mi-am dorit enorm să ies campioană la noi acasă și faptul că s-a îndeplinit e ceva extraordinar”.

Jucătoarele au cântat pe podium „We Are the Champions”, melodia pe care o exersează de doi ani și au promis o noapte albă.

„Sperăm că avem ce să facem în seara asta, fiind marți, dar promitem că ne vom distra” ”– Irina Kosinski, jucătoare CSO Voluntari.

Cele două finaliste s-au întâlnit de nu mai puțin de 11 ori în acest sezon, un record de anduranță care le-a făcut pe fete să se știe ca pe propriile buzunare.

„Vă dați seama că deja după a zecea oară ne cunoșteam ca-n palmă și pot să spun că a fost un avantaj pentru noi” – Irina Kosinski, jucătoare CSO Voluntari

Și ridicătoarea Iarina Axinte a fost în culmea fericirii după ce s-a văzut cu medalia de campioană la gât. Succesul fetelor de la Voluntari a fost clădit pe o muncă titanică. Iarina Axinte a dezvăluit că secretul a stat într-un grup unit, care a învățat să joace „tenis de picior” la încălzire și a supraviețuit unui început de an de coșmar, marcat de accidentări și boli.

„Dorința de joc, munca multă, un grup foarte unit și cred că asta ne-a adus și titlul. La început de ianuarie nu le-am avut nici pe Denisa Ionescu, nici pe Tara, erau ambele bolnave, am avut doar doi centri o perioadă bună de timp și mă bucur că am făcut față. La tenis de picior m-a ajutat antrenamentul, orice se învață cu antrenament și mă bucur foarte mult că avem un ritual așa înainte de meci” - Iarina Axinte, jucătoare CSO Voluntari.

Iarina Axinte nu are timp de vacanță – se pregătește să îmbrace din nou tricoul naționalei pentru o vară de foc.

„Planuri de vacanță nu prea am decât cu naționala, dar mă bucur să lupt pentru țara mea și să avem o vară bună” - Iarina Axinte, jucătoare CSO Voluntari.

Volei Alba Blaj a început mai bine meciul cu 5 blocaje decisive si victoria din primul set le-a oferit oaspetelor speranța ca pot muta finala la Blaj pt meciul decisiv, dar fetele din Voluntari au revenit spectaculos și au câștigat cu 3-1. Diana Vereș de la învinse a recunoscut cu fair play superioritatea adversarelor.

Președintele Federației, Adin Cojocaru, a privit încântat finala și anunță vremuri bune pentru națională.

 „O finală frumoasă chiar, așa cum a spus, cu mingi disputate, cu o luptă în linia a doua cu mingi foarte mult disputate. Chiar o finală reală, adevărată. Sperăm să fie tot așa un regal, să spunem așa, voleibalistic, între două echipe extrem de puternice și extrem de motivate” – Adin Cojocaru, președintele Federației Române de Volei.

Membrii Parlamentului Europeran au căzut de acord asupra unei definiții a violului valabile pentru întreaga Uniune Europeană. Ei solicită statelor includerea conceptului de consimțământ explicit. România se numără printre țările cu o legislație mai puțin favorabilă victimelor.

Într-un raport adoptat marți, cu 447 de voturi pentru, 160 împotrivă și 43 de abțineri, deputații europeni solicită statelor membre care încă se bazează pe definiții ale violului bazate pe forță sau violență să își alinieze legile la standardele internaționale, inclusiv Convenția de la Istanbul, ratificată de UE în 2023 - convenție pe care șase state membre ale UE (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Letonia și Slovacia) nu au ratificat-o.

Aceste țări consideră că, dincolo de obiectivul declarat al combaterii violenței împotriva femeilor, această convenție promovează ideologia de gen, încurajează căsătoriile între homosexuali și acceptarea unui al treilea gen.

Iată însă că eurodeputații au luat o decizie, după o încercare eșuată în 2023.

Astfel, ei cer Comisiei Europene să legifereze cât mai curând posibil noțiunea de consimțământ în definiția violului.

Potrivit comunicatului Parlamentului Eoropean, „tăcerea, absența rezistenței, absența unui «nu» explicit, comportamentul sexual trecut sau orice relație actuală sau trecută nu ar trebui interpretate drept consimțământ”.

Cu alte cuvinte,  „Doar «da» înseamnă da. Orice altceva este nu”, după cum rezumă eurodeputatul Evin Incir (social-democrat), raportor al textului.

Mélissa Camara, membră a Partidului Verde, intervievată de AFP,  vede aici  „un semnal politic puternic transmis victimelor violenței dar și Comisiei Europene” .

În timp ce comisarul european pentru egalitate, Hadja Lhabib, și-a exprimat sprijinul pentru existența unui text pe această temă până la sfârșitul mandatului, în 2029.

Raportul s-a bucurat de un sprijin larg, cu excepția extremei drepte, care îl consideră o linie roșie.

După cum amintesc jurnaliștii de la Deutsche Welle, mai multe țări aplică acum principiul „doar «da» înseamnă da”. Implementat inițial în Suedia, acesta s-a răspândit în  țări precum Belgia, Danemarca, Croația, Grecia, Spania și Olanda, iar mai recent în Franța.

Alte țări, precum Germania, Austria și Polonia, aplică principiul „nu înseamnă nu”: „violul este considerat o infracțiune dacă actul este comis împotriva voinței explicite a victimei.

Mai mult, ”opt țări, printre care Italia la Ungaria sau România, încă le cer victimelor să dovedească, într-o anumită măsură, că au opus rezistență verbală, au fost constrânse sau s-au apărat fizic”, adaugă The Guardian.

În spatele acestei mobilizări parlamentare se află o realitate statistică alarmantă. Conform unui raport al Parlamentului European, „una din zece femei a suferit o formă de violență sexuală de la vârsta de 15 ani, iar una din douăzeci a fost violată”. În ciuda acestei constatări, răspunsul justiției penale rămâne lamentabil de inadecvat: „Doar 0,5% dintre violurile din Europa se soldează cu o condamnare”, a declarat raportorul Evin Incir pentru The Guardian.

Acest articol a fost realizat folosind drept sursă portalul de actualitate europeană Toute l’Europe

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România