Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Discursul regelui Charles al III-lea ținut marți în fața Congresului SUA este intens comentat de presa internațională. De asemenea,  marile publicații analizează consecințele retragerii Emiratelor Arabe Unite din OPEC.

Vorbind despre discursul suveranului britanic din Congresul SUA, El País remarcă faptul că „nimic nu poate fi mai bun decât puțin fast și ceremonie pentru a vindeca rănile unei relații bilaterale, grav afectate în ultimele luni”,

A fost ”o misiune de salvare”, notează și BBC.

”Obiectivul monarhului a fost de a atenua aceste tensiuni printr-o ofensivă a farmecului regal. Starea actuală a relațiilor dintre Statele Unite și Regatul Unit este tensionată – o reflectare a reticenței britanice de a sprijini pe deplin războiul comun americano-israelian împotriva Iranului.”

Charles, însă, nu a ezitat să „strecoare câteva remarci – de o subtilitate extremă – îndreptate către domnul Trump” și politicile sale, observă The New York Times.

Monarhul a vorbit despre „valoarea alianței transatlantice, importanța echilibrului de putere și pasiunea sa pentru mediu”.

„A făcut chiar referire la perioada petrecută în Marina Regală, chiar dacă domnul Trump denigrase capacitățile navale britanice în ultimele săptămâni”, adaugă cotidianul american.

Fără îndoială, unele dintre remarcile sale „ar fi putut fi percepute de publicul american ca avertismente voalate, fie intenționate, fie nu”, constată și Bloomberg.

Publicația de afaceri invocă îndeosebi pasajul în care regele a considerat „Magna Carta britanică o sursă de inspirație pentru Statele Unite cu privire la modul în care puterea executivă ar trebui să fie supusă unui sistem de controale și echilibre”.

Presa internațională se întreabă dacă retragerea Emiratelor Arabe Unite din OPEC: reprezintă cumva „începutul sfârșitului” pentru organizație.

După cum transmite CNBC, ”Abu Dhabi dă o „lovitură serioasă” marelui său vecin, Arabia Saudită. Emiratele au „interesul de a-și maximiza exporturile acum”, având în vedere avansul pe care îl au față de saudiți în ceea ce privește diversificarea economică.

Pentru CNN Implicațiile pentru piețele energetice globale vor fi probabil limitate pe termen scurt, având în vedere că Strâmtoarea Hormuz rămâne în mare parte închisă. O mare parte din petrolul și gazele naturale exportate de producătorii din Golf tranzitează strâmtoarea”.

Iar expertul consultat de Le Figaro este de părere că ”retragerea marchează un punct de cotitură major pentru OPEC. Deși efectele vor fi probabil limitate pe termen scurt, având în vedere perturbările actuale legate de război, „acest lucru se va traduce pe termen lung printr-o slăbire structurală a OPEC”.

Potrivit acestuia, Emiratele ar putea fi astfel tentate să își crească producția, ceea ce ar ridica „întrebări cu privire la sustenabilitatea rolului Arabiei Saudite” - sugerând o piață a petrolului potențial mai volatilă.

Acest articol a fost realizat folosind drept surse publicațiile Courrier International si Le Figaro

O dată pe an statistica publică date mai precise despre forța de muncă din România. Pe lângă binecunoscutul indicator al șomajului, sunt prezentate alte două categorii de populație și anume așa-numitele persoane subocupate și așa-numitele inactive, care nu caută un loc de muncă.

Ancheta statistică arată că anul trecut erau aproximativ 200.000 de persoane care nu își căutau un loc de muncă, deși ar fi fost disponibile să lucreze. Desigur, întrebarea este: cine sunt cei care nu vor să lucreze? Răspunsul nu îl dă cercetarea statistică, dar îl putem găsi în realitatea de zi cu zi.

Așadar, cine nu vrea să lucreze în România? Lăsăm la o parte cazurile medicale și ne uităm către cei care lucrează în afara țării. Este foarte posibil ca unii dintre ei să facă un fel de navetă între România și câteva state membre. Unii români merg să lucreze câteva luni în Europa după care se întorc în țară, unde nu au job (cel puțin oficial), pentru că așteaptă să plece din nou în Europa să muncească. Aceștia nu fac parte neapărat din diasporă, ci sunt mai mult niște navetiști europeni care nu au un loc de muncă stabil nici în Vest, nici acasă, în România.

O altă categorie de persoane care nu muncesc este cea pe care o descoperim atunci când vreun investitor rătăcit în mediul rural sau în orașele mici ale țării caută oameni să îi angajeze. Știrile din ultimii ani ne-au oferit câteva situații în care companiile nu găsesc personal. Scuza celor care refuză un job este, de obicei, salariul prea mic. Persoanele în cauză fac un calcul simplu: compară cât primesc din ajutoarele sociale plus alocațiile pentru copii cu salariul oferit din care se scad cheltuielile zilnice cu deplasarea și cu masa. De multe ori, bilanțul iese în favoarea ajutoarelor sociale, astfel că decizia este de a rămâne acasă și nu de a semna un contract de muncă.

De-a lungul anilor, au existat mai multe măsuri susținute din bani publici care și-au dorit să aducă o parte din persoanele care beneficiază de ajutor social în rândul forței de muncă active. Statul a oferit o subvenție pentru companiile care angajează personal nou, a fost asigurat transportul gratuit pentru muncitorii aflați la o anumită distanță de locul de muncă și a apărut și ideea ca dacă un beneficiar de ajutor social refuză un loc de muncă să îi fie redusă sau chiar suspendată plata sumelor de la stat. Până acum, indiferent de metoda încercată de guverne, rezultatele nu au fost spectaculoase.

Mai trebuie adăugată o categorie și anume cea a celor care lucrează „la negru”. Ei se regăsesc în toate celelalte grupe de cetățeni, adică pot fi navetiști europeni sau pot primi ajutoare sociale, dar pot lucra periodic fără contract de muncă. În mediul rural, munca „la negru” este destul de frecventă fie în gospodăriile cetățenilor, fie la unele mici întreprinderi locale. În fine, există și persoane care nu vor să lucreze dintr-un motiv simplu și anume sunt rentieri, încasează bani din investițiile pe care le-au făcut de-a lungul timpului.

O altă categorie statistică este cea a așa-numitelor persoane subocupate. Anul trecut, erau aproximativ 75.000 de oameni în această situație. Subocuparea se referă la angajați care lucrează cu program parțial, dar și-ar dori să aibă un program complet. Aici putem anticipa că sunt mame care au depășit perioada de plată pentru îngrijirea copilului, dar și persoane care din motive legate de calificare sau de limitările angajatorului sunt nevoite să lucreze în regim part-time. Ancheta statistică ne spune că aceștia și-ar dori să își extindă orele de lucru, dar din diverse motive ce țin de angajat sau de angajator trecerea către un contract cu timp complet de muncă nu se întâmplă.

Ambele categorii, subocupate și cei care nu mai caută de lucru, sunt într-o proporție mai mare în mediul rural decât în urban. Previzibil. Dar, să nu uităm că forța de muncă nefolosită la întregul potențial este o pierdere pentru economie.

Dezbatarea și votul  vor avea loc marți, 5 mai. Intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”, textul sugereaza ca Executivul pregăteşte cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii, fără consultare în Coaliţie, fără dezbatere publică şi fără o minimă asumare politică.  Ne lamurim in aceasta seara. 

Seful statului afirma că România păstrează direcţia pro-occidentală şi există o voinţă politică, la nivelul partidelor, pentru asta. Ipoteza suspendării din funcție „nu e o chestiune serioasă”, subliniaza presedintele, care adauga că a acționat în contextul crizei politice, în conformitate cu Constituția.

Suspectul, a fost reținut de civili și arestat. Numărul incidentelor antisemite crește rapid în Marea Britanie pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Premierul Keir Starmer a catalogat atacul drept unul „profund îngrijorător”. 

Am discutat cu Petru Clej, corespondent RFI la Londra.

Soldații americani au găsit mii de supraviețuitori în stare critică și numeroase cadavre, descoperind ororile comise în primul lagăr nazist înființat în 1933.  Va fi cu noi, de la Berlin, corespondentul RFI , William Totok.

Pe 9 și 10 mai, Capitala devine iar un oraș dedicat alergătorilor și celor dispuși să facă mișcare, feriți fiind de mașini. Peste 12.000 de alergători sunt gata de start, în diferitele probe pregătite, iar pentru a vă motiva să fiti parte din mișcare, revine în emisiunea RFI360, unul dintre cei mai rapizi maratoniști români, Alexandru Corneschi.

Sunt tot mai mulți români care au început să alerge, să practice ciclism sau triatlon. Nu mai vorbim de probe rezervate profesioniștilor, ci de un adevărat stil de viață, un adevărat fenomen social, cu impact atât asupra sănătății. Dintr-un sondaj recent am aflat că pentru 61% dintre participanții, sportul de anduranță este o alegere de lifestyle, iar sănătatea este motivul principal pentru aproape jumătate (46%). Atmosfera de la evenimente și comunitatea creată în jurul acestor competiții sunt alte elemente care motivează concurenții.

"Practic atletismul de performanta de la 15 ani, am alergat majoritatea probelor atletice, de la proba de 4 x 400m stafeta pana la curse de ultramaraton. Am facut mereu sport in primul rand cu inima si am gasit in alergare modul perfect de a-mi gasi linistea.", spune maratonistul Alexandru Corneschi.

Cel mai bun timp al lui Alexandru Corneschi înregistrat în proba de maraton a fost de 2h13,39, în septembrie 2022. Continuă să alerge căutând performanța, în același timp a devenit inspirație fiind printre cei mai urmăriți sportivi online, când vine vorba de alergare. Oamenii îi cer sfaturi legate de antrenamente, echipamente sau competiții, iar Runners Club din care este parte, a devenit o frumoasă comunitate locală ce promovează mișcarea pentru sănătate.

Bucharest Half Marathon va avea loc în weekendul 9-10 mai 2026, cu start și sosire în Piața Constituției. Evenimentul include curse de 21 km, ștafetă, 10 km și 2.5 km.

Jurnal de știri

„Construction Time Again”, titlu împrumutat de la albumul din 1983 al grupului Depeche Mode, face trimitere – în cazul expoziției lui Vlad Nancă – la un orizont planetar speculativ: relocarea modernismului pe o nouă planetă. Separat de sistemele economice și ideologice care l-au modelat și distorsionat, formele modernismului sunt reconsiderate ca propuneri etice.

Președinta Maia Sandu, o nouă referire la Unire în presa străină. Într-un interviu pentru publicația franceză Le Monde, Maia Sandu spune că Unirea cu România ar permite ca Republica Moldova să adere mai repede la UE.

- Doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, aflați în captivitate în Rusia, au fost eliberați, în schimbul a doi spioni care lucrau pentru Rusia. Unul dintre aceștia este chiar fostul director adjunct al SIS, Alexandru Bălan, acuzat de trădare de patrie, condamnat recent în Moldova și extrădat săptămâna trecută din România. Bălan este acuzat de spionaj și de România. Ca parte a schimbului, acesta a fost grațiat și a fost lăsat să plece în Belarus. Președinta Maia Sandu a mulțumit pentru implicare României, Poloniei, dar și SUA. Președintele Nicușor Dan spune că România a participat „activ și cu succes" la efortul transatlantic coordonat de Departamentul de Stat al SUA, care a inclus și recuperarea a doi ofițeri moldoveni ținuți captivi în Federația Rusă. Valeria Vițu aduce detalii.  

- Parlamentul European propune prin noul buget majorarea cu 12% a fondurilor destinate Republicii Moldova și altor state candidate pentru a le sprijini în procesul de aderare.

- Drona care a lovit ieri acoperișul unui bloc din centrul Chișinăului nu conținea explozibil.

- Ambasadorul nerecunoscut al Rusiei la Chișinău a organizat o conferință de presă în care a amenințat voalat Republica Moldova. Susține că Republica Moldova livrează drone pentru Ucraina și mai anunță că Rusia își va proteja cetățenii din regiunea separatistă Transnistria. Vitalie Cojocari ne spune mai multe în ”Cronica lui Vitalie”.

- Forumul Național „Uniți sub Tricolor”, desfășurat duminică la Cetatea Soroca din nordul Republicii Moldova a reunit sute de participanți de pe ambele maluri ale Prutului și s-a încheiat cu un apel de reîntregire adresat parlamentelor de la Chișinău și București. Invitata RFI de astăzi, președinta Asociației Consiliul Unirii din Soroca, Olga Gherghelijiu, spune că organizatorii Forumului Unirii se delimitează clar de curentele radicale și suveraniste și sunt atenți ca simbolurile naționale să nu fie confiscate ideologic, fenomen observat în România.

- Republica Moldova și Ucraina își aliniază eforturile pentru reducerea vulnerabilităților în domenii critice. Premierul Alexandru Munteanu a avut o întrevedere cu Prim-ministra Ucrainei, Yulia Svyrydenko, în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik.

- Aproape 100 de creșe urmează să fie renovate și dotate cu mobilier și tehnică modernă anul acesta în Republica Moldova din banii oferiți de UE prin Planul de Creștere pentru Moldova.

Președinta Maia Sandu face o nouă referire la Unire în presa străină. Unirea cu România ar ajuta Republica Moldova să adere mai rapid la Uniunea Europeană, consideră președinta de la Chișinău. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației franceze Le Monde, decizia trebuie luată de majoritatea cetățenilor, spune Maia Sandu.

Aderarea la UE nu mai este doar un vis pentru Republica Moldova, ci o strategie de supraviețuire ca stat democratic. Cu cât țara rămâne mai mult în afara UE, cu atât vor fi mai puternice presiunile Rusiei menite să submineze suveranitatea statului și democrația – nu doar pentru a o slăbi, ci și pentru a o folosi împotriva vecinilor, începând cu Ucraina.

În interviul acordat publicației, Maia Sandu a mai spus că Republica Moldova a dat dovadă de reziliență în fața Rusiei, însă în contextul actual, pentru o țară atât de mică acest lucru devine din ce în ce mai dificil.

Obiectivul asumat de autorități este ca Republica Moldova să fie pregătită pentru aderare până în anul 2030. Chișinăul speră că după alegerile din Ungaria statele Uniunii Europene vor debloca negocierile politice atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina.

***

Președintele Nicușor Dan a declarat că România a participat „activ și cu succes" la efortul transatlantic coordonat de Departamentul de Stat al SUA, care a inclus și recuperarea a doi ofițeri moldoveni din Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova ținuți captivi în Federația Rusă. Nicușor Dan a precizat că SRI, în coordonare cu partenerii din Cehia, Polonia și Ungaria, a documentat activitățile de spionaj în favoarea KGB Belarus desfășurate de Alexandru Balan, element care a fundamentat reținerea acestuia în România. Nd  a subliniat că România rămâne dedicată eforturilor colective diplomatice și de intelligence, precum și sprijinirii Republicii Moldova.

Ambasada SUA la Chișinău a salutat rezultatul operațiunii, afirmând că inițiativele de pace ale președintelui Donald Trump „obțin rezultate în Moldova și în întreaga regiune”.

Și ambasada americană la București a transmis că România a avut un rol semnificativ, lucrând alături de Statele Unite, Polonia și Moldova pentru a contribui la aducerea în siguranță acasă a cinci persoane – trei cetățeni polonezi și a doi cetățeni moldoveni eliberați din detenție în Belarus și Rusia.

„Acest rezultat evidențiază importanța parteneriatelor de încredere și a colaborării pentru promovarea obiectivelor comune de securitate și umanitare”, menționează Ambasadei SUA la București pe Facebook.

La rândul său, Maia Sandu i-a mulțumit președintelui american Donald Trump, dar și partenerilor din SUA, Polonia și România pentru implicarea în operațiune. Șefa statului moldovean a spus că acțiunea a fost coordonată de SIS și s-a desfășurat pe parcursul mai multor luni, pentru a nu pune în pericol operațiunea și viața celor doi ofițeri. Revenim la subiect în câteva minute program.

***

Bugetul UE pentru 2028-2034 conține inclusiv sprijin financiar sporit și reguli clare pentru statele candidate, inclusiv Republica Moldova. Parlamentul European a votat la Strasbourg poziția sa privind viitorul buget multianual al Uniunii - peste 2 trilioane de euro pentru următorii șapte ani.

Pentru statele candidate, inclusiv Republica Moldova, eurodeputații vor creșterea bugetului de la aproximativ 40 la peste 50 de miliarde de euro. Miza pentru Chișinău nu este însă doar volumul banilor, ci modul în care aceștia vor fi distribuiți. Se cer alocări clare pentru fiecare stat și o clauză care să garanteze că, la aderare, fondurile de stat membru sunt acordate automat, transmite TVR Moldova.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune că Parlamentul European propune majorarea cu aproape 12% a fondurilor destinate Republicii Moldova și altor state candidate pentru a le sprijini în procesul de aderare.

„Cerem linii de finanțare de preaderare dedicate pentru Republica Moldova și celelalte state candidate, astfel încât aceste țări să știe clar pe ce sprijin se pot baza în pregătirea aderării”, spune Siegfried Mureșan.

„Așa cum România și alte state au beneficiat de fonduri de preaderare care au contribuit decisiv la modernizarea lor, este esențial ca și Republica Moldova să dispună de resursele necesare pentru a-și susține parcursul european. O Republică Moldova reformată, mai prosperă și pregătită pentru aderare este în interesul de securitate al întregii Uniuni Europene”, a menționat eurodeputatul Siegfried Mureșan.

***

Republica Moldova și Ucraina își aliniază eforturile pentru reducerea vulnerabilităților în domenii critice. Premierul Alexandru Munteanu a avut o întrevedere cu Prim-ministra Ucrainei, Yulia Svyrydenko, în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik. Cei doi oficiali au discutat despre crizele recente care au afectat regiunea, inclusiv poluarea râului Nistru din cauza bombardamentelor rusești și criza energetică generată de atacul cu drone asupra liniei electrice Vulcănești-Isaccea.

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a menționat că aceste experiențe au demonstrat atât vulnerabilitățile comune, cât și capacitatea celor două state de a acționa eficient în situații de criză.

Oficialii au discutat despre necesitatea accelerării proiectelor de interconectare energetică și dezvoltării infrastructurii, pentru a reduce dependențele critice și a crește securitatea energetică a ambelor state.

***

Drona care a lovit ieri acoperișul unui bloc din centrul Chișinăului nu conținea explozibil, anunță poliția moldoveană. În cădere, drona a avariat acoperișul. Fragmentele au fost evacuate și vor fi supuse expertizei pentru a stabili proveniența dronei.

Poliția îndeamnă cetățenii ca, în cazul în care observă obiecte suspecte, să nu se apropie și să nu intervină pe cont propriu și să sune imediat la 112.

***

Aproape 100 de creșe urmează să fie renovate și dotate cu mobilier și tehnică modernă anul acesta. Potrivit Guvernului, bugetul lucrărilor se ridică la aproximativ 340 de milioane de lei, iar investițiile vor permite crearea a 155 de grupe noi. Cea mai mare parte a banilor provin de la UE prin Programul de Creștere Economică a Moldovei. În prezent, în Republica Moldova sunt peste 65 de mii de copii cu vârsta de până la trei ani, iar prin această inițiativă Guvernul vrea să faciliteze angajarea mamelor cu copii mici în câmpul de muncă.

Moțiunea de cenzură PSD-AUR are șanse mari să treacă, spune la RFI liderul PNL Dâmbovița, Virgil Guran. El precizează că liberalii nu vor mai face o alianță cu Partidul Social Democrat.
 

Virgil Guran, despre moțiunea de cenzură PSD-AUR: ”Moțiunea are șanse mari să treacă, în funcție de câți susținători par a fi, deci se pare că moțiunea va trece. Din păcate, se pare că va cădea Guvernul acesta”.

Despre un Guvern PSD-AUR: ”Un Cabinet PSD-AUR nu rezistă mai mult de șase luni, pentru că oamenii o să-și dea seama foarte repede de valoarea unei astfel de guvernări și ar fi mișcări sociale mari în țară”.

Despre prestația președintelui Nicușor Dan în criza politică: ”Trebuia să fie mai ferm, trebuia să intervină, pentru că poate nu se ajungea aici, dacă-și folosea toate pârghiile de președinte, dar să sperăm că în momentul de față va avea o atitudine normală, de președinte care dorește stabilitate”.

Hamburg a creat zone dedicate de livrare cu cargo-bike în centrul orașului, un răspuns practic la problema livrărilor de tipul „ultimii kilometri”, care aglomerează centrele urbane cu furgonete diesel. Modelul funcționează: în orașe, până la 50% din livrări pot fi făcute cu bicicleta, mai rapid și mai ieftin decât cu mașina în traficul dens.

Marile companii de curierat din Europa au deja flote de cargo-bike în orașe ca Amsterdam, Utrecht, Zurich, Londra. În România, livrările cu bicicleta există deja informal – avem curieri pe două roți, mai ales în centrele orașului. 

Lipsesc, însă, zonele dedicate de preluare a mărfii, infrastructura de parcare pentru cargo-bike și stimulentele fiscale care să facă modelul atractiv la scară. E un domeniu în care sectorul privat ar putea acționa mai repede decât administrațiile publice, dacă regulile de trafic și spațiul stradal ar permite.