Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a anunțat la Bruxelles că Republica Moldova și Ucraina sunt lideri în onorarea reformelor necesare aderării la UE. Totuși, scurtături în procesul de aderare nu vor exista. La Chișinău, vicepremiera pentru integrarea europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova își propune ca până la sfârșitul acestui an să fie pregătită pentru închiderea anumitor capitole de aderare, acolo unde sunt înregistrate progrese semnificative. Chișinău își menține obiectivul de a încheia negocierile de aderare până în 2028, iar până în 2030 să fie pregătit pentru a adera la UE.

- Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, declară că Republica Moldova și Ucraina conduc cursa reformelor pentru UE, Chișinăul fiind pe primul loc. În același timp, Uniunea Europeană a prelungit cu un an sancțiunile împotriva celor ce destabilizează R.Moldova, printre aceștia fiind fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, fugarul Ilan Șor, dar și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul. Valeria Vițu cu detalii.

- „Aderarea rapidă la UE nu mai este posibilă, în capitalele europene se discută tot mai mult despre integrarea graduală, adică acces la beneficii înainte de aderarea completă. Da, Republica Moldova și Ucraina sunt elevii model, dar decizia finală rămâne mai mult politică decât tehnică”, spune invitatul de astăzi a Moldova Zoom, analistul Nicolae Țibrigan, cercetător la Academia Română.

- Ucraina ar putea rezolva problema transnistreană, doar că deocamdată nu-și propune să facă asta, lasă de înțeles Kirilo Budanov, al doilea om din Ucraina. Ce rol joacă regiunea separatistă Transnistria în negocierile cu Rusia? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Pentru prima dată, Republica Moldova participă în acest an la Bienala de la Veneția – expoziția internațională de artă care începe pe 9 mai. Chișinăul este reprezentat de artistului Pavel Brăila, curatoriat de Adelina Luft, cu instalația „În a mia și a doua noapte”. Lucrarea prezintă covoare suspendate de drone, transformând un simbol al amenințării într-un gest de susținere. Inspirată din tradiția covoarelor moldovenești și din povestea „O mie și una de nopți”, instalația sugerează imaginația ca formă de continuitate culturală în vremuri incerte. Potrivit Ministerului Culturii, inițiativa consolidează vizibilitatea culturală a Republicii Moldova. În luna martie, lucrările care ajung acum la Veneția au fost expuse la București, iar colega noastră, Mihaela Dedeoglu a stat de vorbă cu Pavel Brăila.

- Magistrații din Republica Moldova pronunță astăzi sentința în dosarul „Frauda bancară”, procurorii au cerut pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc.

- Republica Moldova își propune ca până la sfârșitul acestui an să fie pregătită pentru închiderea negocierilor pe anumite capitole de aderare la UE.

- Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a declarat marţi că Rusia va lua toate măsurile necesare pentru apărarea cetăţenilor săi din Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova.

- Guvernul României a anunțat finalizarea tranzacției cu BERD pentru achiziția Portului Internațional Liber Giurgiulești de către Portul Constanța.

Magistrații din Republica Moldova urmează să pronunțe astăzi sentința în dosarul „Frauda bancară” în care este învinuit fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Procurorii au solicitat o pedeapsă de 25 de ani de închisoare, transmite IPN. Cu ocazia procesului, poliția a întărit măsurile de securitate.

Pedeapsa este solicitată de acuzatori prin cumul, pentru cele cinci capete de acuzare aduse inculpatului. Acestea includ crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Procurorii susțin că probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în timpul procesului, ar demonstra vinovăția lui Vlad Plahotniuc pentru fiecare dintre infracțiunile imputate.

De cealaltă parte, fostul lider politic pledează nevinovat și respinge toate acuzațiile. Vlad Plahotniuc a fost reținut în Grecia pe 22 iulie 2025 și extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie. În prezent, acesta se află în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

***

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a anunțat la Bruxelles că Republica Moldova și Ucraina sunt lideri în onorarea reformelor necesare aderării la UE.

La Chișinău, vicepremiera pentru integrarea europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova își propune ca până la sfârșitul acestui an să fie pregătită pentru închiderea negocierilor pe anumite capitole în procesul de integrare europeană, acolo unde sunt înregistrate progrese semnificative. Cristina Gherasimov a subliniat că Republica Moldova trebuie să accelereze viteza de implementare a reformelor pentru a fi încheiate complet negocierile de aderare până în anul 2028, în condițiile în care țara și-a setat drept obiectiv ca până în anul 2030 să fie pregătită pentru a adera la Uniunea Europeană, transmite Moldpres.

***

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a declarat marţi că Rusia va lua toate măsurile necesare pentru apărarea cetăţenilor săi din Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova.

„Nimic nu poate fi exclus și luăm în considerare toate scenariile posibile, chiar și pe cele mai improbabile. Dacă va fi nevoie, Rusia va lua toate măsurile necesare şi va recurge la toate metodele disponibile pentru a-i proteja (pe cetăţenii ruşi din Transnistria – n.r.) în conformitate cu Constituţia” Federaţiei Ruse, a reiterat Serghei Şoigu, citat de TVR Moldova.

Şoigu a mai subliniat marţi că retorica autorităţilor Republicii Moldova cu privire la Transnistria „seamănă din ce în ce mai mult cu declaraţiile autorităţilor ucrainene despre Donbas în 2014”, anul în care Rusia a anexat peninsula Crimeea şi a trimis paramilitari pentru a întări mişcarea separatistă din estul Ucrainei, pe care a invadat-o opt ani mai târziu.

În acelaşi timp, Şoigu a avertizat Chişinăul să nu meargă cumva pe mâna Kievului şi să încerce să alipească cu forţa Transnistria la restul Republicii Moldova.

Pe 17 aprilie, membrii comandamentului Grupului operativ de trupe ruse din Transnistria (GOTR), care staţionează ilegal în estul Republicii Moldova, au fost declaraţi indezirabili de către Chişinău.

„Este clar că autorităţile R.Moldova, cu sprijinul Uniunii Europene, încearcă să expulzeze trupele ruse din Transnistria. Autorităţile moldovene au privat efectiv conducerea GOTR de dreptul legal de circulaţie în afara regiunii”, a declarat Şoigu, susţinând că acest pas politic arată „intenţia fermă a actualei conduceri de la Chişinău de a agrava şi mai mult situaţia”.

Actuala conducere proeuropeană de la Chişinău, inclusiv preşedinta Maia Sandu, a cerut în repetate rânduri comunităţii internaţionale să exercite presiuni asupra Moscovei pentru ca aceasta să-şi retragă trupele din Transnistria şi muniţiile de la depozitele din Cobasna.

***

Guvernul României a anunțat finalizarea tranzacției cu BERD pentru achiziția Portului Internațional Liber Giurgiulești de către Portul Constanța. Potrivit executivului de la București, prin această investiție, Portul Constanța își va consolida rolul strategic în regiunea Mării Negre, transmite IPN.

Autoritățile române subliniază că obiectivul este transformarea acestuia într-un hub regional major, capabil să faciliteze interconectarea dintre Uniunea Europeană și regiunile învecinate, inclusiv în contextul noilor rute comerciale generate de actuala situație geopolitică.

De asemenea, autoritățile subliniază că Portul Giurgiulești este bine poziționat pentru a juca un rol important în viitorul proces de reconstrucție a Ucrainei, datorită accesului la rute fluviale și maritime.

USR nu dezertează, declară într-un interviu la RFI președintele partidului, Dominic Fritz. El critică decizia PSD de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan.

Dominic Fritz, despre consultările cu președintele Nicușor Dan: ”O să-i spunem președintelui că dacă cu adevărat vrem ca lucrurile să funcționeze, să fie stabile, dar să se și redreseze, adică să nu cădem în păcatele trecutului, atunci avem nevoie de o coaliție responsabilă și nu de un partener ca PSD, care constant, folosește o majoritate cu AUR ca un mijloc de șantaj, pentru a obține lucruri pentru propriile interese, asta înseamnă pentru a avea acces nestingherit la resursele statului, cu asta nu vom putea să fim de acord”.

Despre PSD: ”Noi suntem gata să guvernăm, noi nu dezertăm într-un moment greu, miniștrii noștri își fac treaba, sunt pregătiți chiar să preia interimar portofoliile miniștrilor PSD și da, bineînțeles, dacă apoi găsim o susținere în Parlament, poate PSD până la urmă decide să treacă în Opoziție, să se refacă acolo și totuși să arate un minim de responsabilitate și să susțină cu un vot inițial un Guvern minoritar, da, noi am face parte dintr-un astfel de proiect”.

Despre un Guvern minoritar: ”Într-o democrație, este absolut legitim să vorbim cu parlamentarii votați de români, pentru a susține inițial un Guvern minoritar ori anumite proiecte de legi. Acest lucru se întâmplă deja și se va întâmpla mai departe. Unde tragem o linie sunt negocieri formale cu partidul extremist AUR, pentru că motivul pentru care ne aflăm în această coaliție care încă există este că ne dorim o guvernare proeuropeană pentru România și acest lucru nu este negociabil”.

În vara lui 2025, Consiliul Județean Cluj a inițiat proiectul „Velo Apuseni", adică 227 de kilometri de piste de bicicletă care ar traversa trei județe și opt comune clujene, trecând prin Parcul Natural Apuseni.

E un proiect ambițios de cicloturism care ar putea transforma zona într-o destinație atractivă pentru bicicliștii din toată Europa, pe modelul traseelor EuroVelo care deja aduc milioane de turiști pe continent. 

Complicația vine din suprapunerea cu arii naturale protejate: proiectul are nevoie de acord de mediu, iar procesul poate fi lung.

Ciclismul e verde, dar și construcția pistelor în natură vine cu impactul propriu.

Soluția poate fi, însă, în detalii: trasee pe drumuri forestiere existente, materiale permeabile și o planificare ecologică serioasă.

Jurnal de știri

Universitatea Cluj este prima finalistă din Cupa României după ce a eliminat ieri la Mioveni pe FC Argeș la loviturile de departajare. Clujenii sunt pe primul loc și în Superligă la egalitate de puncte cu Universitatea Craiova. Tudor Furdui face analiza etapei a 5-a din play-off și play-out.

Cum se vede situația politică de la București din afara granițelor țării? Comentatorii amintesc de episodul controversat al anulării alegerilor din 2024 și atrag atenția asupra riscurilor financiare generate de instabilitatea politică.

”România se cufundă din nou în tulburări politice, în timp ce social-democrații încearcă să-l înlăture pe premier”, titrează Politico.

”Partenerii de coaliție ai premierului Ilie Bolojan îl acuză pe acesta că distruge „baza noastră socială” cu programul de austeritate.

România – amintește Politico - a fost cufundată într-o criză politică în 2024, după o controversată anulare a alegerilor prezidențiale din cauza unor presupuse interferențe străine”.

Ziarul belgian La Libre relatează că guvernul condus de dl. Bolojan a luat o serie de măsuri nepopulare, precum creșterea impozitelor, pentru a aborda cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, atrăgând nemulțumirea PSD, care își vede baza electorală erodată de extrema dreaptă.

Totuși, România nu va organiza un alt scrutin național până în 2028, observă Reuters.

Aceeași sursă notează că ”agențiile de rating au menținut România pe ultima treaptă a ratingului de investiții, după ce cabinetul Bolojan a majorat taxele și a început să scadă cheltuielile publice pentru a reduce cel mai mare deficit bugetar al Uniunii Europene, dar aceleași agenții au avertizat că instabilitatea politică reprezintă un risc cheie”.

Citeste siStartul crizei politice. Cum și cât se transferă în economie

Disputa – consideră agenția bulgară Novinite - se desfășoară pe fondul luptei continue a României cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. În 2024, deficitul a ajuns la 9,3% din PIB.

Deși consolidarea fiscală a înregistrat unele progrese, deficitul a rămas la 7,7% anul trecut și se preconizează că va scădea în continuare la 6,2% în acest an, menținând în continuare o presiune semnificativă asupra finanțelor publice și a politicilor guvernamentale.

US News&World Report observă că spreadurile obligațiunilor românești în dolari cu scadența în 2036 s-au mărit cu 28 de puncte de bază, ajungând la 256 de puncte luni, față de 228 de puncte pe 15 aprilie.

Cu cât această valoare a spreadurilor este mai mare cu atât obligațiunile sunt considerate mai puțin sigure.

Nu au existat comentarii imediate din partea agențiilor de rating Moody's, S&P sau Fitch cu privire la evoluțiile politice.

Citeste siRadu Vancu: Pentru PSD, România este mai puțin importantă decât bunăstarea propriei elite de partid

Publicația americană a discutat cu Eoghan McDonagh, manager de portofoliu la Allianz Global Investors. Acesta a declarat că investitorii au apreciat eforturile guvernului Bolojan de a stabiliza finanțele statului.

„Orice îndepărtare de această cale reformistă - adică părăsirea funcției de către Bolojan - ar fi percepută negativ de piață”, a spus el.

De asemenea, publicația atenționează că neimplementarea unor reforme suplimentare până în august ar însemna ca România să piardă aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile UE de redresare și reziliență, adică aproximativ jumătate din alocarea totală de la Bruxelles.

De asemenea, guvernul trebuie să semneze contracte de apărare în valoare de 16,6 miliarde de euro în cadrul noii inițiative de înarmare SAFE.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Va supraviețui politic Ilie Bolojan? (SpotMedia) - Ruperea coaliției de guvernare poate avea urmări crâncene pentru economia României (Republica)

PSD, PNL, UDMR, USR și minoritățile naționale vor trece, pe rând, azi, pragul Palatului Cotroceni, pentru a discuta cu președintele Nicușor Dan variante pentru a depăși situația politică tensionată, scrie Cotidianul.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că îl va înștiința și oficial pe Nicușor Dan că social-democraţii nu îl mai susţin pe Ilie Bolojan, dar își doresc să continue într-o coaliţie pro-europeană.

„Noi avem, dacă luăm şi redistribuirile, undeva în jur de 27-28% din numărul de parlamentari. Atât are PSD-ul. Dacă ne doresc în continuare în această coaliţie şi se face o majoritate unde doresc să fie şi PSD, avem această condiţie. Dacă nu, sunt liberi să-şi facă alte majorităţi”, a zis Grindeanu la RRA.

PNL a votat o rezoluţie prin care îşi exprimă sprijinul ferm pentru continuarea guvernării sub conducerea prim-ministrului Ilie Bolojan şi pentru finalizarea reformelor asumate. 

USR, mesaj coordonat cu PNL.

„USR și PNL au câștigat mai multe voturi la parlamentare decât PSD. Deci visul PSD de a decide singur soarta acestei țări este o iluzie”, a spus Dominic Fritz.

UDMR, parte a coaliției de guvernare, a menționat că nu își va retrage miniștrii din Executiv și nici nu va vota o moțiune de cenzură. Hunor a mai spus că nu se bagă între PSD și PNL.

PSD nu exclude să dea noul premier, citim de asemenea în Cotidianul.

Victor Negrescu, prim-vicepreședintele PSD și vicepreședintele Parlamentului European, spune, într-un interviu, că soluția trebuie găsită rapid pentru a evita un blocaj instituțional. Este convins că președintele Nicușor Dan poate identifica o persoană care să întrunească sprijinul coaliției pro-europene. El mai afirmă că principala temere exprimată în discuțiile cu liderii europeni vizează o posibilă accedere la guvernare a partidului AUR.

Criticat puternic de PSD, cu o relație tensionată cu președintele Nicușor Dan, dar și supus unor presiuni mari din partea unor grupuri de interese din PNL, actualul prim-ministru are zilele numărate la Palatul Victoria, însă îl poate părăsi ca învingător, cu un plan pentru România în buzunar, comentează jurnalistul Spotmedia Emilian Isăilă. 

Păstrarea Executivului, cu toată retragerea anunțată de PSD, se poate face prin nedepunerea unei moțiuni de cenzură ori prin apariția unui blocaj între AUR și PSD în negocierile pentru realizarea unei majorități parlamentare necesare pentru demiterea actualului guvern.

Mai mult decât atât, în această perioadă, Ilie Bolojan are puteri depline ca prim-ministru. Poate emite ordonanțe de urgență, propune legi, dar poate lua și decizii privind funcționarea instituțiilor din subordine și aplicarea unor prevederi deja adoptate de Parlament.

Ilie Bolojan își joacă acum supraviețuirea politică, iar consolidarea relației cu publicul câștigat în aceste zile poate fi soluția pentru crearea unei versiuni credibile și eficiente la populismul lui George Simion din perspectiva alegerilor parlamentare din 2028.

“Am aprins lumina în încăpere, am pus reflectoarele. Le-am zis celor din PSD: până nu vă faceți ordine, nu vă trec bugetele și asta, evident, a deranjat. PNL trebuie să asigure guvernarea în aceste condiții, să facem ce ține de noi pentru a asigura o stabilitate”, a declarat Ilie Bolojan, într-o ședință PNL, citat de News.ro.  

Economistul Eugen Rădulescu, doctor în economie, director și consilier al guvernatorului BNR, atrage atenția că

1. Situația internațională rămâne pe muchie de cuțit.

2. Deficitul bugetar al țării este încă uriaș, chiar dacă a mai coborât de la nivelul de 9,3% din PIB, unde l-a dus iresponsabilitatea extremă a guvernului Ciolacu.

3. Mai avem doar câteva luni în care statul român să adopte măsurile care să deblocheze cele 10 miliarde de euro, rămase din PNRR. Bani pentru care țara noastră nu ar trebui să plătească NIMIC; ar trebui doar să amelioreze funcționarea economei și să ducă la bun sfârșit proiecte în derulare – tot spre binele societății românești.

Nu am idee ce calcule de partid și-o fi făcut PSD. Ce știu este că ar fi putut găsi cu greu un moment mai nenorocit pentru a risca un haos de proporții în economia țării, scrie Rădulescu, contributor Republica.

Presa internațională observă continuarea criticilor pe care și le adresează reciproc Papa Leon al XIV-lea și președintele american Donald Trump. În același timp, comportamentul liderului de la Casa Albă ridică întrebări în rândul comentatorilor.

Pentru editorialistul ziarului Le Monde, vocea pe care Papa Leon al XIV-lea o ridică împotriva președintelui Donald trump este binevenită:

”Când, în 1978, îndepărtatul său predecesor, Ioan Paul al II-lea, a rostit celebra sa propoziție „Nu vă temeți” în timpul Liturghiei inaugurale a pontificatului său, interpretarea predominantă a fost cea a unui mesaj de speranță din partea fostului episcop provenit din Polonia, locul tulburărilor care au inițiat dezintegrarea Uniunii Sovietice.

Patruzeci și opt de ani mai târziu, primul papă american a reiterat acest sentiment, declarând că nu se „teme” nici de președintele Statelor Unite, nici de acoliții săi, inclusiv vicepreședintele J. D. Vance, un convertit recent, care a considerat de cuviință să-l mustre pe Leon al XIV-lea pe probleme de teologie”

The New York Post dezvăluie întrebările arzătoare despre Iran ale lui Donald Trump pentru Papa Leon, după opoziția continuă a pontifului față de război:

„De ce crede Papa că este în regulă ca Iranul să aibă o armă nucleară și să ucidă 42.000 de protestatari neînarmați?”, a spus Trump într-un interviu acordat ziarului.

”I-am spus Papei că nu le poți permite să aibă o armă nucleară, pentru că o vor folosi și milioane de oameni vor muri, inclusiv italieni și catolici din întreaga lume”, a mai spus Trump.

NBC News relatează că alegătorii lui Trump spun că Papa ar trebui „să rămână în banca lui” și să se abțină de la a critica războiul din Iran.

Citeste siLeon al XIV-lea se impune treptat ca un adevărat model anti-Trump

Reporterii NBC News au vorbit cu peste 20 de susținători ai lui Trump care au participat la evenimentul său din Las Vegas și la mitingul său de campanie de vineri, la o mega-biserică din Phoenix.

Departe de a fi divizați, ei spun că Papa Leon încalcă prerogativele președintelui când vine vorba de război și pace și că Trump are dreptate să folosească forța militară pentru a dezactiva Iranul.

Citeste si”Este Trump nebun sau doar se preface?” (The New York Times)

The Irish Times notează însă că războiul din Iran și disputa cu Papa seamănă îndoiala printre americani.

Cel mai recent sondaj Reuters/Ipsos, realizat în timpul armistițiului fragil care urma să expire marți, arată că aproximativ 51% dintre americani - 14% dintre republicani, 54% dintre independenți și 85% dintre democrați – cred că agerimea minții lui Trump s-a „înrăutățit” în ultimul an.

Citeste siCum a reuşit Donald Trump să-i supere pe toţi creştinii din lume

Le Figaro reia o investigație a ziarului american The Wall Street Journal potrivit căreia Trump, considerat prea impulsiv, este ținut departe de anumite întâlniri.  

Investigația vorbește despre echipa sa, îngrijorată de „impulsurile sale contradictorii” și de războiul care ar putea deveni o „povară politică”.

Dezvăluirile alimentează speculațiile despre un președinte care conduce țara fără busolă sau oglindă retrovizoare, notează ziarul francez.

La începutul acestei săptămâni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit din nou despre educația financiară. De data aceasta, oarecum surprinzător, guvernatorul băncii centrale a fost mai tranșant decât de obicei. Adică, Mugur Isărescu a spus că s-au făcut progrese, dar că încă există decalaje de înțelegere între categoriile de public. Guvernatorul BNR a dat chiar și câteva exemple: ROBOR-ul este considerat „un mare dușman al României” și că „rolul băncilor comerciale este să dea credite”. Sunt doar două situații în care se manifestă lipsa de educație financiară.

De altfel, este o temă despre care se vorbește de cel puțin două decenii. Toată lumea economică este de acord că trebuie să crească nivelul de educație în domeniu. La fel, multe bănci comerciale, banca centrală, companii au făcut eforturi mai mari sau mai mici să crească nivelul de educație economică sau financiară.

Progresele sunt, însă, minime. Sau, cum spune Isărescu, sunt mai vizibile la tânăra generație și reduse la publicul în vârstă. De altfel, studiile care au testat nivelul de educație financiară îi plasează pe români în subsolul clasamentului european în domeniu. De exemplu, pentru foarte mulți români dobânda compusă este o imensă necunoscută.

Oricât de mult s-ar fi străduit băncile comerciale, banca centrală sau unele firme nu a existat o campanie memorabilă și eficientă de educare economică. Probabil că nici nu ar fi fost posibil, pentru că o creștere a gradului de educație în domeniul economic se poate face în timp, poate chiar pe parcursul mai multor generații.

Adevărul este că programele educative au o eficiență limitată. Nivelul de educație financiară poate crește în special prin experiențele personale corecte. Adică, oricât de mult ar explica o campanie că băncile fac și altceva decât să dea credite, cel mai simplu poți înțelege, de exemplu, dacă ai un depozit bancar.

De asemenea, o campanie educativă poate să arate cum funcționează comisioanele bancare, dar mult mai bine le poți înțelege din propria experiență, adică atunci când ai un card bancar sau când salariul este plătit într-un cont.

Un mic antreprenor, o persoană fizică autorizată, cineva care are o profesie liberală, toți aceștia sunt obligați să aibă un anumit nivel de înțelegere a economiei și a mecanismelor financiare, pentru că altfel riscă să își piardă afacerea sau să piardă bani. Bunăoară, educația economică se face mai ales pe „propria piele”.

Uneori, toate eforturile de educare sunt aruncate în ridicol de politicieni. De exemplu, fostul premier Mihai Tudose se lăuda sus și tare că nu are card bancar, iar fostului prim-ministru Marcel Ciolacu, în timpul unei conferințe de presă, îi ieșea din buzunarul hainei, vizibil, un teanc de bancnote.

Rezultatele unui sondaj realizat de IRES pentru Asociația Română a Băncilor (ARB), la sfârșitul anului 2024, arată că 4,4 milioane de români cu vârste de peste 18 ani nu au un cont curent. Un sfert dintre bărbații adulți nu au carduri bancare și o treime dintre femei nu au niciun produs bancar. Datele sunt relevante. De unde ar trebui să înceapă educația financiară cu cei peste patru milioane de români care nu au nicio treabă cu băncile?

Desigur, este nevoie de educație economică. Este nevoie pentru ca publicul să înțeleagă ce este deficitul bugetar (nu doar cel al familiei), să știe limitele decente ale deficitului, să priceapă că datoria statului crește tot din cauza deficitului și să înțeleagă un comportament fiscal-bugetar hazardat. De asemenea, educația economică ar face publicul să știe că este ușor să spui că există și alte soluții de reducere a deficitului bugetar decât cele decise de guvern, dar este mult mai greu să le aplici. Educația economică te face să înțelegi presiunea dobânzilor asupra unei economii sau a unei țări. În ultimă instanță, educația economică te face să distingi între populiști și realiști și, până la urmă, între binele și răul din economie.