Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

RFI România a propus două întrebări în cadrul amplului sondaj Poll/Int dedicat temelor socio-politice, de politici publice și economice. Studiul este realizat de Agenția de Rating Politic.

O primă întrebare se referă la o potențială accedere la guvernare a formațiunii AUR. Așadar, considerați că AUR ar trebui sau nu să facă parte dintr-o coaliție guvernamentală?

Tema pare să divizeze mult opinia publică.

Peste 42% dintre cei intervievați văd AUR la guvernare într-o formulă sau alta.  Există și un bazin important, de peste 30%, care consideră că AUR nu trebuie să vreodată să guverneze.

Circa 15% spun că formațiunea ar trebui să aștepte alegerile pentru a guverna singură. Și tot cam atâția spun că AUR ar putea guverna și în cadrul unei coaliții.

Partenerul care ar întruni cea mai mare aprobare este PSD, văzut de peste 8% dintre cei intervievați.

Trebuie spus însă că, printre votanții partidelor din actuala coaliție, participarea AUR la guvernare nu este tocmai bine văzută.

Peste 90% dintre votanții USR o resping. Peste jumătate dintre susținătorii UDMR și aproape jumătate dintre liberali și pesediști. Interesant este și că aproape un sfert dintre votanții SOS se opun participării AUR la guvernare.

Să mai spunem că puțin mai mult de un sfert dintre cei intervievați spun că nu știu dacă este bine sau nu ca AUR să ajungă la guvernare.

O altă întrebare propusă de RFI România se referă la resursele energetice: considerați că autoritățile trebuie să pună accentul pe energiile regenerabile, în contextul actualei crize energetice?

Ei bine, două treimi dintre cei chestionați spun că da, trebuie pus accentul pe regenerabile. O proporție a răspunsurilor pozitive care pe noi ne-a luat prin surprindere.

De ce?

Pentru că discursul politic mainstream, inclusiv cel al președintelui Nicușor Dan, favorizează resursele clasice. În cadrul Consiliului European, președintele Nicușor Dan a cerut pentru România o tranziție mai lentă către energia verde, pentru a proteja industriile mari consumatoare de energie.

Poziția sa este  împărtășită de lideri din aproape toate partidele, din cercul guvernamental sau din opoziție.

Opinia publică pare a fi de altă părere.

Sondajul Agenției de Rating Politic a constat în 1187 de interviuri cu persoane majore, într-un eșantion reprezentativ pentru România. Sondajul s-a desfășurat între 1 și 10 Aprilie 2026. Eroarea statistică este de 2,8%.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Iată întrebarea care-i preocupă pe mulți comentatori din presa europeană. În același timp, ochii se îndreaptă către războiul din Ucraina. Forțele Kievului lovesc tot mai mult infrastructura energetică a Rusiei.

”Este Radev un Orbán bulgar?” – se întreabă La Croix. Experta din Bulgaria contactată de ziarul francez îl descrie pe Radev drept ”o figură ambiguă pentru tineri, care sunt în mare parte pro-europeni. Însă mulți sunt gata să aibă încredere în el atunci când promite să pună capăt corupției. În timp ce bulgarii din provincie se așteaptă în primul rând ca el să îmbunătățească situația economică”.

„Bulgaria ar putea deveni noua Ungarie, o nouă «coloană a cincea» a lui Putin”, se teme ziarul italian La Repubblica.

”Cel mai mare pericol – unul care ține UE în alertă maximă – este ca el să devină un «om cu drept de veto», la fel ca Orbán.”

Citeste siCum a câștigat Rumen Radev majoritatea în noul Parlament bulgar?

În timp ce ziarul polonez Rzeczpospolita, citat de Eurotopics, observă că ”Radev se descrie drept un Péter Magyar bulgar, deși nu este clar dacă este vorba doar de un truc de PR menit să-l distanțeze de un lider acum asociat cu înfrângerea politică. (...) În calitate de prim-ministru, Radev poate fi un eurosceptic soft, dar cu greu va zdruncina barca UE. Este un Orbán fără dinți”, crede ziarul polonez.

”Rămâne de văzut ce capitol intenționează să scrie Rumen Radev și anturajul său”, conchide Deutsche Welle.  Publicația germană amintește că ”acum câteva zile, Radev și-a încheiat ultimul miting de campanie cu un ecran gigantic care îl arăta alături de Vladimir Putin”. (Sursa: Courrier international)

Comentatorii privesc și către teatrul de război din Ucraina, unde forțele Kievului lovesc tot mai multe obiective energetice rusești

Kyiv Post vorbește despre lovirea, în noaptea de duminică spre luni, a rafinăriei Tuapse, de la Marea Neagră, care procesează până la 12 milioane de tone de țiței pe an și se numără printre primele zece capacități din Rusia.

”În ultimele luni, dronele ucrainene au atacat în mod repetat centre majore de export, inclusiv porturile de la Marea Baltică precum și terminalul petrolier Novorossiisk”.

The Moscow Times notează că  ”Ucraina își intensifică  loviturile împotriva infrastructurii energetice rusești, în încercarea de a priva Kremlinul de câștigurile neașteptate generate de creșterea prețurilor petrolului”.

În timp ce ziarul austriac Der Standard îi vede pe liderii Rusiei căutând o strategie de ieșire.

”La patru ani după invazia la scară largă, Rusia, presupusa a doua putere militară a lumii, este pe punctul de a pierde războiul.

(...) Relaxarea sancțiunilor americane i-a adus lui Putin puțin timp și mai mulți bani care curg în vistieria sa de război. Ar trebui să-i folosească pentru a găsi o cale de ieșire. Pentru că, chiar și cu ceva mai mult spațiu de respirație, nu își mai poate permite acest război. Și nici nu-l poate câștiga.” (Sursa: Eurotopics)

Momentul laudei de sine. Cum arată responsabilitatea PSD pentru „managementul guvernamental dezastruos” (PressOne) - Pariul riscant al PSD: Moțiune de cenzură sau anticipate? De ce Nicușor Dan ar putea bloca planul social-democraților (Adevărul) 

Sute de membri PSD, de la tineri care au împlinit de curând vârsta de votare, până la pensionari și nume cunoscute din toate guvernele României de după ‘89, au fost prezenți la Palatul Parlamentului luni, 20 aprilie, la evenimentul numit „Momentul Adevărului”. Lor li s-au alăturat, online, alți membri PSD din teritoriu.

Într-o sală pregătită parcă pentru petrecerea dintre ani, 97,7% din 5.000 de social-democrați au decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Votul nu a fost unul surprinzător.

Astfel, la zece luni de la formarea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități, PSD și-a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, declanșând o criză politică.

PressOne i-a întrebat pe câțiva dintre membri PSD aflați ieri la Parlament aceeași întrebare: De ce doar Ilie Bolojan trebuie să plece? Care este responsabilitatea miniștrilor PSD pentru rezultatele pe criticate acum?

Adrian Solomon, deputat și președinte al filialei PSD Vaslui, care, printre altele, a susținut supraimpozitarea contractelor part-time în 2022 și a încercat să introducă un amendament prin care să se interzică educația sexuală în școli, a răspuns:

„Nu-i responsabilitatea miniștrilor, că toate asumările au fost ale premierului, nu au fost ale miniștrilor. Miniștrii n-au avut niciun cuvânt de spus, cum nici noi în Parlament. Nu-s cei mai mulți miniștri PSD, sunt cei mai buni”. 

La eveniment a fost prezent și Victor Ponta, actual deputat, fost premier și fost președinte PSD, demis din partid în mai 2025.

Ponta, care a demisionat când zeci de mii de oameni strigau Corupția Ucide în stradă, în 2015, a spus: 

„Cred că pentru România e oricum foarte bine să se lămurească: ori rămân unii, ori rămân ceilalți. Dacă nu te unește ceva și în fiecare zi ai doar scandaluri și reproșuri, inevitabil guvernarea e proastă și România suferă. Și eu de-asta nu am votat acest Guvern, că nu am crezut că este o soluție bună și se pare că am avut dreptate”.

PSD părăsește guvernarea, PNL se aliniază în spatele lui Ilie Bolojan, UDMR a anunțat că nu va susține un executiv minoritar, iar USR e gata să rămână alături de primul ministru până la capăt.

Primul ministru nu are însă o soluție pentru supraviețuirea sa în fruntea guvernului - doar dacă AUR va refuza să voteze moțiunea de cenzură pe care PSD a anunțat că o va depune dacă premierul nu-și dă demisia. George Simion sugerase însă că AUR va vota moțiunea doar dacă viitorul prim-ministru va fi și pe gustul său, reamintește jurnalista DW Sabina Fati.

România riscă să rămână blocată, dacă președintele Nicușor Dan nu reușește să negocieze cu cele 4 formațiuni pro-europene o cale de ieșire din criză. PSD a sugerat deja că nu ar avea nimic împotrivă să continue guvernarea în aceeași formulă ca până acum, dar cu un alt premier. Deci, cea mai simplă ecuație ar putea fi și pentru Nicușor Dan renunțarea la premierul Ilie Bolojan. Primul ministru are însă o susținere importantă în electorat. 

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că va continua să guverneze având în vedere nevoia de finalizare a reformelor asumate pentru obținerea fondurilor din PNRR. Pe lângă plecarea miniștrilor și secretarilor de stat, premierul a anunțat că vor fi eliberați din funcție șefii din instituțiile publice aflate în eșalonul doi al administrației.

Fie după 45 de zile, cât poate dura perioada de interimat conform Constituției, fie după o moțiune de cenzură votată în Parlament, Guvernul Bolojan își va înceta activitatea. Vor urma negocieri cu președintele Nicușor Dan pentru găsirea unui nou premier. Dacă guvernul propus de prim-ministrul desemnat de președintele României nu va fi votat în Parlamentul de două ori, președintele poate demara procedura alegerilor anticipate.

Ultimul sondaj cu privire la rezultatul unor potențiale alegeri, realizat de INSCOP Research în luna martie, arată că AUR ar fi votat de 38% dintre alegători, urmat de PSD – 16,9%, PNL – 13,9%, USR – 13,4% și UDMR – 4,4%.

Politologul George Jijlău, cadru didactic la Departamentul de Științe Politice din cadrul UBB Cluj, susține că șansele să avem alegeri anticipate „sunt destul de mici în continuare.”

Jiglău spune în dialogul cu „Adevărul” că nu vom ajunge la anticipate pentru că, în primul rând, niciunul dintre cele patru partide care sunt acum în coaliție nu are vreun interes să ajungă la anticipate. 

Un alt argument pentru care nu crede că se va ajunge la anticipate este faptul că nici președintele Nicușor Dan nu își dorește să se ajungă aici, preferând calea negocierii, chiar dacă acest lucru înseamnă săptămâni, luni sau cât va fi nevoie până când se ajunge la o variantă de guvernare în contextul actual lui Parlament.

În urmă cu vreo 20 de ani apăruse ideea că economia s-a decuplat de politică, în sensul că deciziile politicienilor au impact redus asupra mediului economic. O dulce iluzie. În multe ocazii, putem constata cum deciziile din politică influențează piețele financiare sau economia reală.

Nici actuala criză nu face excepție. Piețele chiar au anticipat ce urmează să se întâmple în zona politică, mai ales că hotărârea de ieri (retragerea sprijinului politic pentru premierul Bolojan de către PSD) era anunțată de câteva zile.

Astfel, cine a deschis ieri site-ul oficial al Bursei de Valori București a fost „lovit” de un roșu orbitor. Adică, toți indicii bursieri au scăzut. De exemplu, indicele BET, cel mai important de la BVB, a scăzut ieri cu 1,87%. Rezultatul a fost că firmele de stat listate la Bursă, Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz și Electrica au înregistrat împreună o scădere a capitalizării cu aproximativ un miliard de euro.

Deci, declanșarea crizei politice a adus o reducere a capitalului a cinci mari companii cu un miliard de euro ceea ce îi afectează atât pe micii acționari, cât și pe cei mari.

Semnalul de ieri al investitorilor a fost foarte clar și anume au vândut acțiuni pentru că se așteaptă la o criză de durată. Dar, există și un scenariu pozitiv în care prețul acțiunilor se stabilizează și începe chiar să urce.

Moneda euro a crescut până la 5,09 lei și a atins la un moment dat pe piața interbancară nivelul de 5,10 lei pentru un euro, iar la casele de schimb valutar s-a tranzacționat și la cota de 5,11 lei pentru un euro. Desigur, piața valutară este mai sensibilă decât cea de capital și cu impact mai mare asupra consumatorilor. Dacă criza politică se prelungește este posibil să crească cererea de valută și implicit să urce moneda euro.

Chiar dacă rezerva valutară a BNR este liniștitoare situația de la alegerile prezidențiale de anul trecut se poate repeta, atunci când George Simion a câștigat primul tur al alegerilor și moneda românească s-a devalorizat rapid față de euro.

Tot ieri, costurile de împrumut ale României pentru obligațiuni au crescut peste 7%, iar Ungaria, prin recentele alegeri a reușit să ofere încredere investitorilor, astfel că randamentul obligațiunilor a coborât sub 6%. Pentru România, anul acesta, orice jumătate de punct în minus este importantă, pentru că sumele pe care trebuie să le împrumute statul vor fi mari.

Marea provocare pare a fi cea a păstrării ratingului de țară la nivelul de astăzi, respectiv cu doar o treaptă deasupra categoriei junk. Toate cele trei agenții de rating au avertizat în rapoartele prezentate în ultimele luni importanța zonei politice pentru păstrarea ratingului. Chiar dacă evaluarea se bazează preponderent pe indicatorii economici agențiile de rating sunt foarte atente la evoluțiile politice notând chiar că există o neîncredere că la rotația premierului, care ar fi trebuit să aibă loc anul viitor, procesul de consolidare fiscală va continua. Deci, o criză politică de o lună sau două transmite o criză de încredere care ar putea să meargă până acolo încât România să fie retrogradată la categoria junk.

Economia românească este fragilă. Ar putea intra în recesiune, are nevoie de reformele înscrise în PNRR și, bineînțeles, de finalizarea proiectelor europene până în luna august a.c. În acest context, o criză politică poate fi fatală. Dar, paradoxal poate fi și un combustibil pentru o guvernare performantă fără PSD care să demonstreze că o criză se poate transforma într-o oportunitate.

Ministerul Agriculturii din Cehia și agențiile subordonate vor utiliza mai multe alimente locale în meniurile angajaților, începând cu luna mai, în cadrul unui program de sprijin adoptat recent, informează un comunicat de presă al instituției.

Obiectivul este ca alimentele produse în Cehia, provenite din lanțuri scurte de aprovizionare sau achiziționate de la fermieri regionali și cooperative, să atingă o pondere de cel puțin 65% din volumul total al achizițiilor de alimente până la sfârșitul anului 2028.

„Dorim să folosim potențialul producției cehe și, astfel, să sprijinim atât fermierii, cât și producătorii de alimente, precum și întreaga economie cehă”, a declarat ministrul ceh al agriculturii. Acesta intenționează să extindă programul și la nivelul altor ministere și instituții regionale.

Legea achizițiilor publice din Cehia permite deja un tratament preferențial pentru alimentele locale și produsele agricole ecologice.

Calitatea și proteinele, priorități pentru mesele școlare din Germania

Un studiu realizat recent în Germania arată că, pentru părinții copiilor de vârstă școlară, calitatea, transparența și o dietă echilibrată, bazată pe ingrediente de origine animală și vegetală, devin din ce în ce mai importante când vine vorba de prânzurile servite în școli.

89% dintre părinții chestionați consideră că mesele școlare trebuie să fie sănătoase și bogate în proteine, iar 71% își doresc chiar un conținut minim de proteine stabilit prin lege pentru prânzurile școlare.

De asemenea, părinții se așteaptă ca mâncarea să aibă un gust bun, să fie variată și să includă produse sezoniere din Germania. Studiul arată că mai mult de jumătate dintre părinți sunt, în prezent, nemulțumiți de mesele școlare, în special din cauza lipsei de transparență în ceea ce privește ingredientele utilizate.

Din perspectiva majorității părinților chestionați, carnea de pasăre este cea mai populară sursă de proteine. Peștele, leguminoasele, ouăle și alte tipuri de carne se numără, de asemenea, printre opțiunile principale.

Studiul a fost realizat la solicitarea industriei avicole germane de către un institut de cercetare a opiniei publice, pe un eșantion de 1.500 de părinți, potrivit platformei de specialitate euromeatnews.com.

Organizația Mondială a Fermierilor: criza îngrășămintelor, risc major pentru producția de cereale

Producția alimentară globală ar putea scădea anul viitor cu până la 15%, dacă aprovizionarea cu îngrășăminte, perturbată de conflictul din Orientul Mijlociu, nu va fi stabilizată, apreciază Organizația Mondială a Fermierilor.

Într-un interviu acordat Efeagro, președintele organizației, Arnold Puech d'Alissac, exclude posibilitatea ca securitatea alimentară să fie în pericol în prezent, datorită rezervelor globale de cereale, care mențin prețurile acestor materii prime agricole la un nivel scăzut, pentru prima dată după mult timp. În același timp, el subliniază că impactul crizei este inegal, în funcție de regiune. Fermierii din sudul global, care au nevoie urgentă să achiziționeze fertilizanți, în principal între lunile august și octombrie, se confruntă cu dificultăți mai mari decât cei din emisfera nordică, unde aprovizionarea va începe anul viitor.

Reprezentantul fermierilor menționează însă că, dacă se prelungește criza, producția viitoare ar putea avea de suferit. „Dacă disponibilitatea îngrășămintelor este redusă cu 30% timp de un an, producția de cereale va scădea cu 12,5%, chiar până la 15%”, a declarat el, avertizând asupra riscului fluctuațiilor de prețuri. De asemenea, acesta atrage atenția asupra costurilor de producție în creștere și incertitudinii existente în rândul fermierilor. Potrivit lui Puech d'Alissac, există puține variante de răspuns la deficitul de îngrășăminte. Printre acestea se numără creșterea producției de leguminoase, precum mazărea și soia, sau extinderea suprafețelor de pășune din fermele zootehnice.

Comisia Europeană promite un plan de acțiune pentru îngrășăminte, care ar urma să fie prezentat în luna mai.

Eurodeputații cer creșterea bugetului UE cu 10%

Parlamentarii europeni din Comisia pentru bugete au prezentat, săptămâna trecută, propunerea de negociere pentru următorul cadru financiar multianual de după 2027. Ei doresc o creștere cu 10% a bugetului față de propunerea Comisiei din iulie 2025, pentru a sprijini prioritățile Uniunii Europene, precum și o finanțare distinctă pentru programele-cheie.

„Printr-o creștere moderată de 10%, asigurăm resurse adecvate pentru noi priorități, cum ar fi apărarea și competitivitatea, păstrând, în același timp, politici-cheie precum agricultura și coeziunea. Solicităm o finanțare dedicată fermierilor și regiunilor, respingând ferm orice încercare de a fuziona sau de a dilua aceste priorități fundamentale”, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, citat în comunicatul de presă al Parlamentului.

Propunerea eurodeputaților din Comisia pentru bugete urmează să fie supusă votului în plenul legislativului european, programat pentru data de 29 aprilie. Dacă va fi confirmată, Parlamentul poate începe negocierile cu Consiliul, odată ce statele membre vor conveni asupra unei poziții comune privind bugetul pentru perioada 2028–2034.

Înghetul de primăvară, concurența fructelor din import și întârzierea plății despăgubirilor cuvenite producătorilor fac ca sectorul pomicol autohton să bată pasul pe loc.

Am discutat la Rural cu Bogdan Silinescu - director FruLeg, CEO al companiei Ferma Cenad din judeţul Timiş și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Liderii social-democrati sunt reuniti de o ora in sedinta pentru a decide daca ies sau nu de la guvernare. Preşedintele Nicuşor Dan spune că probabil vom intra în turbulenţe politice dar că vom avea câte runde de consultări este nevoie pentru a se ajunge la o soluţie. PSD ameninta inclusiv cu o motiune de cenzura.

Cu o zi înaintea expirării unui armistiţiu fragil, preşedintele american Donald Trump trimite o delegaţie în Pakistan pentru a relansa negocierile de pace cu Iranul - care a anunţat, pentru moment, că nu intenţionează să participe la intalnirea de la Islamabad, din cauza confruntărilor din Strâmtoarea Ormuz. Iranul a anunţat sâmbătă că reia ”controlul strict” al caii navigabile, revenind asupra deciziei sale de vineri de a redeschide strâmtoarea. 

Fostul preşedinte bulgar Rumen Radev, care s-a angajat să pună capăt corupţiei endemice şi instabilităţii politice care subminează cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, a obţinut o majoritate absolută în alegerile legislative de ieri. El a dat de inteles ca doreste sa restabileasca relatiile cu Rusia, gest salutat de Kremlin.  

Centrul Capitalei trebuie regândit. Iată ce solicită mai multe organizații de mediu și grupuri de inițiativă civică într-o scrisoare deschisă adresată primarului Ciprian Ciucu. Documentul e semnat între alții de reprezentații Eco-Civica, Bankwatch, Ecopolis și Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu. Președintele fundației Eco-Civica, Dan Trifu, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde.

Dan Trifu spune că Bucureștiul este betonat excesiv: ”Este inadmisibil să mai văd centrul orașului pur și simplu batjocorit în acest mod. Fiecare face ce vrea, pe unde vrea, când vrea, Primăria Generală, Primăria de Sector și toate celelalte nu fac altceva decât să betoneze, să distrugă tot, în interesul circulației particulare, traficului particular. Or lucrurile acestea, în zona zero a unei capitale europene nu cred că trebuie să se mai întâmple”.

În opinia sa, ”trebuie să avem o viziune pe 50-100 de ani, ca acest centru să atragă locuitorii orașului, să atragă turiștii și mai ales să genereze venituri”.

Președintele fundației Eco-Civica declară că Bucureștiul este cu 100 de ani în urma altor orașe europene: ”Am văzut Treviso, am văzut Vicenza, am văzut Padova, am văzut Verona. Nici nu se pune problema de circulație în centrul orașului, pentru că au realizat aceste autostrăzi de centură, cu intrări precise, cu pasaje foarte clare și atunci numai riveranii pot accesa cu 5, maxim 30 km/h, să intre în zona respectivă, dar eu nu am văzut mai mult de 30 de mașini ale riveranilor în zona respectivă, pentru că încet-încet oamenii aceia realizează că nu mai ai nevoie de mașină. De ce? Pentru că transportul public și cel pe CFR este un vis pentru noi, suntem în urmă cu 100 de ani”.

Jurnal de știri

”Nu dăm jos toți pasagerii din avion, ci doar pilotul”, spune într-un interviu la RFI liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir. Social-democrații se consultă luni privind retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan.

Daniel Zamfir, despre consultarea internă din PSD privind retragerea sprijinului politic premierului Ilie Bolojan: ”Opt din zece români cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită (...). În aceste condiții, trebuie să schimbăm ceva, trebuie să schimbăm direcția, trebuie să schimbăm pilotul. Asta nu înseamnă că dăm jos tot echipajul din avion și toți pasagerii. Am schimbat pilotul, care și-a impus niște reguli, este un om extrem de încăpățânat, care dorește să se facă doar cum vrea domnia sa”.

Despre o eventuală moțiune de cenzură: ”Dacă domnul prim-ministru nu va înțelege că trebuie să plece atunci când nu mai are sprijin politic, da, PSD poate iniția o moțiune de cenzură, ne mai făcând parte din această coaliție și din Guvern”.

Despre o posibilă retragere din Guvern: ”Așa cum au fost discuțiile în partid și au fost și publice până la urmă, că după fiecare întâlnire regională, președintele Sorin Grindeanu a spus public: nu dorim continuarea cu Ilie Bolojan. Deci practic, ne așteptăm la retragerea sprijinului politic lui Ilie Bolojan”.