Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Listarea pe Bursă a unor pachete minoritare la unele companii de stat este contestată vehement de PSD. Este o abordare care poate bloca restructurarea firmelor de stat. Nu ar fi prima oară când se întâmplă acest lucru.

Este pur și simplu debusolant să constați atacul virulent pe care îl face un partid, chiar și social-democrat, la adresa intenției de listare pe Bursă a unor pachete minoritare de acțiuni de la câteva companii cu capital majoritar de stat.

Un subiect apropiat este și cel al restructurării întreprinderilor de stat. Declarativ, PSD susține reforma, dar senzația este că de fapt își dorește o restructurare „marca PSD”, adică o „schimbare” în care nu se schimbă nimic.

În anii 90, cohorte de muncitori în fostele întreprinderi socialiste manifestau pe străzile Bucureștiului strigând un slogan care a făcut carieră: „Nu ne vindem țara!” Adică, nu vindem întreprinderile de stat. Acest elan contestatar susținut și de politicienii aflați la putere a făcut ca România să piardă primul val al investițiilor străine care s-a oprit în Ungaria și în Polonia.

În cele din urmă, „s-a vândut țara”. Adică, după un deceniu, 1990-2000, în care au acumulat datorii, au fost susținute din bani publici, au fost căpușate de politicieni sau „băieți deștepți”, au pierdut o mare parte din piața externă și cea internă, întreprinderile de stat s-au privatizat sau restructurat sub presiunea lipsei de performanță și a nevoii de a ține sub control cheltuielile bugetare.

Deci, istoria ne arată că amânarea restructurării companiilor de stat nu face decât să complice situația, nu să o rezolve. În cele din urmă, restructurarea va fi făcută sub impulsul pieței.

Puseul de naționalism economic din anul 2026 este surprinzător. Suntem, totuși, la peste 35 de ani de la căderea comunismului și ar fi de așteptat ca mentalitatea politicienilor și a publicului să fie mult mai deschisă către o economie privată. Mai ales în condițiile în care cele 1.500 de companii cu capital de stat au pierderi istorice de 14 miliarde de lei, după cum a declarat viceprim-ministrul Oana Gheorghiu.

Mai grav este că valul de naționalism economic se ridică pe afirmații mincinoase. În sensul că nu este vorba despre „vânzarea companiilor strategice”, ci despre cel mult listarea pe piața de capital a unor pachete minoritare, care în unele cazuri, cum ar fi Romgaz sau Hidroelectrica, nu fac decât să completeze cota de acțiuni deja prezente deja pe Bursa de la București.

Este o discuție separată cea legată de definirea așa-numitelor companii strategice, cea mai simplă întrebare fiind: pot fi considerate strategice companii precum Tarom sau CEC Bank? Din multe puncte de vedere, răspunsul este nu. Dar esența problemei este că și o companie strategică poate avea o cotă din capital, nu majoritară, listată la Bursa de Valori București.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a demontat punct cu punct observațiile PSD. Sintetic, explicațiile sunt următoarele: programul de guvernare prevede explicit listarea la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni, jalonul numărul 443 din PNRR prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat până în luna august a.c., iar legislația românească identifică listarea ca instrument de de transparență, disciplină corporativă și acces la capital. Să mai adăugăm și ședințele periodice ale Comitetului responsabil de reforma companiilor de stat.

Sunt suficiente argumente pentru ca procesul de listare și restructurarea întreprinderilor de stat să înceapă. Marea problemă este că PSD, partid aflat la guvernare, dorește să blocheze din nou orice încercare de restructurare a companiilor de stat. De fapt, niciodată social-democrații nu au luat decizii concrete de eficientizare a firmelor cu capital de stat. De fiecare dată au fost doar declarații, doar măsuri cosmetice, fără nicio decizie care să permită schimbarea. PSD vrea să păstreze companiile de stat cum sunt acum, adică o formă a pușculiței de partid și a politicienilor.

Acum 35 de ani, într-o Românie abia ieșită din cenușa tranziției, cineva a avut curajul să viseze o universitate care să lege Bucureștiul de campusurile americane și să aducă „stilul de viață” al educației occidentale aici, acasă. Din acest vis al profesorului Ion Smedescu s‑a născut Universitatea româno‑americană.

E o școală aparte care a crescut generații întregi de economiști, juriști, specialiști în IT, turism și sport. E vorba de o comunitate care astăzi numără mii de absolvenți răspândiți prin companii și instituții din toată lumea.

La 35 de ani de la înființare, îi avem alături pe Costel Negricea, rectorul universității. Este omul care a dus mai departe acest proiect și l‑a conectat la standardele internaționale. Il avem cu noi si pe Lucian Botea, prorector pentru parteneriate și digitalizare. Lucian este arhitectul conexiunilor dintre universitate, mediul de afaceri și noul val de antreprenori și inovatori.

Împreună vom povesti cum arată culisele unei „perle rare” din peisajul universităților private. Vom explora ce înseamnă să construiești o comunitate și cum se pregătește universitatea pentru viitor într-o lume în care inteligența artificială rescrie definiția meseriei de profesor.

Stați cu noi la „Noi venim din viitor” ca să descoperim de ce, pentru mii de tineri, această universitate nu este doar o clădire cu săli de curs ci locul unde și‑au descoperit vocația, prietenii, mentorii și curajul de a‑și imagina un viitor mai mare decât ei.

Mai multe despre Universitatea Româno-Americana puteti afla la adresa : rau.ro.

Acum un an, Marie Birot a decis să părăsească Insula Reunion pentru a se muta la Trondheim, în Norvegia. O schimbare radicală de viață pentru această autoare care organizează ateliere de scriere.

Jurnal de știri

Nu demisionez, spune inca odata premierul Ilie Bolojan. Este primul atac frontal la adresa PSD care luni va decide daca mai face sau nu parte din Coalitie. La randul lui, Sorin Grindeanu anunta că de luni va exista o nouă realitate politică pentru toate partidele din România şi a precizat că social-democraţii nu impun nimănui nimic.

Intre timp, mai multe organizatii civice ii trimit o scrisoare deschisa sefului statului in care se arata ingrijorate de modul in care acesta isi exercita mandatul. Deciziile adoptate pana acum, intre care numirea sefilor marilor parchete, indica in mod ingrijorator continuitate practicilor fostului presedinte Klaus Iohannis , in mandatul caruia s-a erodat increderea publica, coruptia a fost tolerata si s-au amplificat tensiunile sociale si politice. 

Saptamana viitoare ar urma sa aiba loc noi negocieri intre Washington si Teheran. O veste buna primim totusi de la Teheran, calea nevigabila va fi deschisa complet pe perioada armistitiului dintre Israel si Liban, au transmis reprezentantii republicii islamice. 

Duminică Bulgaria își alege noul Parlament. Astăzi se încheie campania electorală. Care sunt declarațiile candidaților și ce arată ultimele sondaje, vom afla de la corespondentul nostru la Sofia Stilyan Deyanov.

E doar o problemă de timp până când mii de copii nu vor mai avea un acoperiș. Roberto Pătrășcoiu, CEO Habitat for Humanity Romania este invitatul emisiunii Ecofrecvența

Astăzi nu vorbim despre cum arată România, ci despre cum sună România. Țara noastră a intrat recent pe harta Earth FM, harta sunetelor naturii. Invitații emisiunii sunt George Vlad, unul din cei mai apreciați sound designeri români la nivel internațional, și Cristian Ștefănescu (Electric Brother), sound designer și compozitor.

Jurnal de știri

Discuții tensionate ieri la Tiraspol: „Formatul 5+2 pentru Transnistria, cu participarea Rusiei, este mort”, spun oficialii moldoveni. Este nevoie de un format nou, cu UE, România și Ucraina, spune președintele Parlamentului, Igor Grosu. Transnistria cere, în tandem cu Moscova, revenirea la vechiul format de negocieri, așa-numitul format 5+2, unde Rusia avea un rol central. Chișinăul, însă, nu îl acceptă, după ce Rusia a atacat Ucraina, iar deceniile de activitate a vechiului format au dus doar la consolidarea regimului separatist transnistrean. Experții de la Chișinău semnalează o vizibilă schimbare în abordări din partea Guvernului, o atitudine mai curajoasă și mai fermă. Liliana Barbăroșie a analizat subiectul cu expertul pe securitate, Rosian Vasiloi.

- Tot mai mulți politicieni importanți din statele membre UE se opun procesului aderării accelerate la spațiul comunitar. După Ungaria și Polonia se declară împotriva unui asemenea proces rapid. Ce înseamnă asta pentru Republica Moldova? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Procuratura Generală a Republicii Moldova a venit cu detalii legate de un caz de rezonanță maximă care a marcat opinia publică din Republica Moldova: dosarul educatoarei din Hâncești, care și-a pus capăt zilelor după ce a fost abuzată mulți ani de soț. Astfel, au fost dispuse, la solicitarea avocaților, expertize noi și exhumarea cadavrului. Procurorii anunță și că în ziua decesului, după ora morții, un polițist rutier ar fi întocmit un proces verbal pe numele Ludmilei Vartic, la cererea soțului. Valeria Vițu, cu detalii, de la Chișinău.

- Ofițeri din conducerea de vârf a Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria, cetățeni ruși, au fost declarați indezirabili în Republica Moldova.

- Legislativul de la Tiraspol, numit Soviet Suprem, a prelungit starea de urgență în economie instituită în Transnistria.

- În Republica Moldova au fost comemorate ieri victimele foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-1947. Peste 200 de mii de oameni au murit atunci de foame.

- Președinta Maia Sandu participă la astăzi la Antalya Diplomacy Forum, la invitația Președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.

Discuții tensionate au avut loc ieri la Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria, în condițiile în care Guvernul moldovean și-a schimbat abordarea față de Transnistria și ia măsuri pentru a o integra în câmpul legal al Republicii Moldova.

Reprezentantul administrației transnistrene, Vitali Ignatiev, a amenințat cu părăsirea discuțiilor și a cerut Chișinăului revenirea imediată a negocierilor pentru reglementarea transnistreană în formatul 5+2.

Un apel identic a fost formulat ieri de la Moscova de ministrul adjunct de externe al Rusiei. Din formatul 5+2, în baza căruia au avut loc negocierile în ultimele decenii, fac parte Rusia, Ucraina și OSCE în calitate de mediatori, UE și SUA au  doar un statut de observatori, iar Chișinăul și Tiraspolul au statut egal de părți implicate în conflict. Formatul, considerat ineficient de Chișinău, a fost înghețat după ce Rusia a atacat Ucraina.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat aseară la emisiunea Cabinetul din Umbră de la Jurnal TV că formatul vechi de negocieri nu mai este eficient.

Nervozitatea de la Tiraspol trădează situația foarte complicată în care se află regimul separatist, inclusiv economic și energetic, mai ales după ce în Ungaria opoziția a câștigat alegerile. În prezent, alimentarea Transnistriei cu gaze se face prin intermediul companiei MET din Ungaria, care operează în baza plăților făcute de Rusia. Schema ar putea să nu mai funcționeze, spune Igor Grosu.

În ceea ce privește procesele legate de statutul politic al Transnistriei, oficialul recunoaște că discuțiile actuale dintre Chișinău și Tiraspol nu pot constitui o bază pentru soluționarea politică. Este nevoie de un format nou în care să se regăsească alți actori, care să ajute inclusiv la demilitarizarea Transnistriei, prin desființarea prezenței militare ruse care există acum acolo: UE, România și Ucraina, spune Igor Grosu.

***

Președintele Parlamentului a confirmat și informația publicată pe surse de presa de la Chișinău, potrivit căreia cinci ofițeri din conducerea de vârf al Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria, cetățeni ruși, au fost declarați indezirabili în Republica Moldova. „Când vor ieși din Transnistria și vor ajunge pe malul drept, adică în Republica Moldova, vor fi trimiși acasă”, a spus Igor Grosu.

Autoritățile de la Chișinău au interzis rotația militarilor ruși în Transnistria încă din 2014 și prin actuala decizie încearcă să elimine din țară ofițerii ruși care încă mai rămân în Transnistria. Datele Chișinăului arată că acolo ar mai exista puțin peste 100 de militari veniți de la Moscova. Restul, din contingentul rusesc de 1500 de soldați sunt localnici care au cetățenie rusă. Recent, președinta Maia Sandu a retras cetățenia moldovenească mai multor localnici care s-au angajat în armata rusească din Transnistria, pentru a descuraja această practică.  

***

Legislativul de la Tiraspol, numit Soviet Suprem, a prelungit starea de urgență în economie instituită în Transnistria. Motivul este criza economică accentuată, pe fundalul reducerii livrărilor de gaze. Portalul Zona de Securitate notează că în regiune salariile în sectorul bugetar sunt achitate cu întârziere și incomplet, iar bugetul local are un deficit declarat de peste 50 la sută.

***

Președinta Maia Sandu participă la Antalya Diplomacy Forum, la invitația Președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Evenimentul reunește lideri politici, diplomați și experți internaționali. În marja forumului, șefa statului va avea întrevederi bilaterale cu șefi de stat și de guvern din regiune, anunță un comunicat al Președinției de la Chișinău.

***

În Republica Moldova au fost comemorate victimele foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-1947. Peste 200 de mii de oameni au murit atunci de foame în Republica Moldova.

Iar Banca Națională a Moldovei pune de astăzi în circulație moneda comemorativă „In memoriam: Foametea din Basarabia 1946-1947”, care completează seria „Evenimente istorice”.

„Comemorarea foametei din 1946-1947 este mai mult decât un act de doliu - este o asumare a identității noastre europene. Este o datorie morală și istorică să nu uităm această perioadă întunecată a trecutului nostru. Moneda are astfel rolul de a contribui la asumarea și transmiterea memoriei colective generațiilor viitoare”, potrivit guvernatoarei BNM, Anca Dragu, citată de un comunicat al instituției.

Noua serie de lucrări, minuțios orchestrate în cărbune, are ca sursă de inspirație localitatea Roșia Montana. De văzut neapărat la Galeria Anca Poterasu, oficial până pe 4 iunie, neoficial poate chiar mai târziu.