Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

O problemă spinoasă își face apariția în fața Uniunii Eruropene: cum să înapoieze banii împrumutați pentru finanțarea planurilor naționale de redresare și reziliență. Comisia și Parlamentul se află pe poziții diferite.

”A face datorii este mereu ușor pentru oamenii politici, a le rambursa e un pic mai complicat”.

Această remarcă, a europarlamentarului Siegfried Mureșan, membru al grupului PPE, vine să deschidă o discuție sensibilă pentru întreaga Uniune Europeană.

Iar întrebarea este cum dăm înapoi banii împrumutați de Uniunea Europeană pentru finanțarea programului NextGenerationEU, cunoscut mai bine ca PNRR.

Să ne amintim: în 2020, Uniunea Europeană reușea o străpungere politică, atunci când se împrumuta în comun pentru a finanța revenirea post-pandemie.

Întregul program destinat celor 27 de membri s-a ridicat la 740 de miliarde de euro, din care 360 de miliarde de euro fonduri nerambursabile, restul împrumuturi.

Împrumuturile vor fi plătite de fiecare stat membru, în funcție de sumele atrase, cu dobândă la ratingul AAA al Uniunii Europene. De aceea, pentru o țară ca România, care se împrumută la dobânzi mari, creditele din PNRR sunt foarte avantajoase.

Dar ce se întâmplă cu fondurile nerambursabile? Atenție, și aceștia sunt bani luați pe credit, dar ei vor fi înapoiați de Uniunea Europeană, nu de fiecare stat în parte.

Cum?

Aceasta-i întrebarea.

UE are puține resurse proprii, ea se finanțează în special din contribuțiile statelor membre. Așa că, pentru a înapoia creditele din NextGeneration EU, Comisia Europeană a propus ca 10% din bugetul pe următorii șapte ani, aflat în acest moment în dezbatere, să meargă către aceste obligații.

... și anume ca bugetul multianual să nu fie afectat de aceste datorii, iar banii să fie dați înapoi din surse proprii ale UE. Dar, care?

Ei bine, eurodeputații au pus ochii pe giganții tehnologici. Siergfied Mureșan, raportor pentru buget al Parlamentului European:

”Poziția Parlamentului European este că rambursarea datoriilor nu trebuie să se facă pe seama politicilor existente ale Uniunii Europene.

Este nefiresc ca cele mai mari companii digitale ale lumii, giganții tehnologici, să aibă cifre de afaceri semnificative în Uniunea Europeană, să aibă profituri considerabile și să nu plătească nici un fel de taxe aici.

Ar fi nefiresc ca noi să reducem sprijinul pentru fermieri europeni, pentru IMM-uri europene, pentru cercetători europeni, pentru modernizarea de spitale sau de școli. În același timp în care giganții tehnologici fac afaceri și nu contribuie cu nimic la bugetul Uniunii Europene sau la bugetele statelor membre”, spune Siegfried Mureșan.

Atractivă la o primă vedere, propunerea Parlamentului are în față două obstacole majore.

Primul: opoziția așteptată din partea Irlandei, care găzduiește branșele europene ale giganților americani și care de departe, primește cei mai mulți bani de pe urma impozitării acestora. Dacă taxa s-ar aplica la nivel european, Dublinul ar pierde o sursă importantă de venituri.

Al doilea obstacol: Statele Unite. Administrația Trump este deja nemulțumită de reglementările europene în materie de IT. Iar o nouă taxă digitală ar face-o să fumege.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Blocarea de către forțele americane a Strâmtorii Ormuz. Atacurile verbale ale președintelui american Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea. Și poziția tot mai precară a vicepreședintelui JD Vance, un adevărat avocat al cauzelor pierdute. Iată principalele teme de interes ale presei internaționale.

Potrivit Le Monde, ”criza din Strâmtoarea Hormuz ne reamintește că mările nu mai sunt spații de libertate, ci teritorii al căror control este cumpărat și vândut.

Controlul regimului iranian asupra acestei mici porțiuni de mare dovedește, dimpotrivă, utilitatea dreptului internațional atunci când este respectat de toți, contrar a ceea ce crede Donald Trump”.

BBC consideră că ”Trump speră să pună presiune pe Iran vizând doi factori economici - taxele uriașe pe care le cerea navelor pentru a trece prin Strâmtoarea Ormuz și veniturile sale din petrol.

Însă Iranul a continuat să își exporte propriul petrol - și, procedând astfel, a profitat de prețurile ridicate.

Blocada ar putea avea, de asemenea, consecințe majore pentru clienții petrolieri ai Iranului.

Se estimează că numai China cumpără aproximativ 90% din petrolul pe care îl exportă Iranul. Marți, ministerul său de externe a numit blocada americană „periculoasă” și „iresponsabilă”.

Analiștii spun că blocada ar putea fi concepută pentru a forța Beijingul să devină mai activ în negocierile de pace”.

În Italia, ziarul Avvenire se declară indignat de atacurile lui Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea:

„Atacul vulgar al președintelui american nu este doar un act politic nestăvilit: mai presus de toate, dezvăluie un deficit cognitiv. O incapacitate de a înțelege cuvintele Papei atunci când ne amintește că «viitorul aparține bărbaților și femeilor care vor pace» sau repetă că «violența nu va avea niciodată ultimul cuvânt».”

De partea sa, The Times crede că Papa ar trebui să înceteze să mai critice războiul din Iran.

„A prezenta acesta ca pe un război de agresiune nejustificată nu este altceva decât o inversiune morală. Papa a ales să ignore complet vărsarea deliberată și în masă de sânge nevinovat de către regimul iranian. Este unul dintre cele mai malefice regimuri din lume și o amenințare directă și acută la adresa celor nevinovați.”

Citeste siCum a reuşit Donald Trump să-i supere pe toţi creştinii din lume

Presa internațională observă și poziția ingrată a vicepreședintelui american, JD Vance.

Financial Times îl vede pe  J. D. Vance ca fiind ”demn de milă”.

”După ce l-a sfătuit pe Trump să nu declanșeze un război împotriva Iranului, a fost trimis la Islamabad pentru a încerca să repare pagubele. În drum spre această cauză pierdută, s-a oprit în Ungaria pentru a-și oferi sprijinul unei alte cauze pierdute: campania de realegere a lui Viktor Orban”

Potrivit ziarului britanic, Vance se întoarce acasă cu o popularitate în scădere drastică și o imagine pătată, ceea ce înseamnă că „nu mai este succesorul evident al lui Trump”.

Potrivit Vox, cele două eșecuri pe care Vance tocmai le-a suferit ”reflectă un eșec mai profund al viziunii sale asupra lumii”. O viziune pe care spera „să o promoveze ca vicepreședinte, dar care pare să se destrame exact în momentul în care încearcă să preia conducerea mișcării MAGA”.

Datele privind inflația în luna martie a.c. erau mult-așteptate. Motivul? În martie a.c., s-au întâmplat evenimente pe care consumatorii români nu le-au mai văzut din anii 90 și anume o creștere a prețurilor carburanților chiar de mai multe ori pe zi. Prețul benzinei și cel al motorinei au urcat la peste 10 lei litrul și întrebarea era: cât de repede și de mult se vor transfera creșterile de prețuri ale combustibililor către celelalte produse alimentare, nealimentare sau spre sectorul de servicii?

Dacă analizăm datele statistice putem spune că s-a întâmplat doar ceea ce știam și anume o creștere a prețurilor combustibililor cu 6,47%. Ceea ce desigur este foarte mult pentru o singură lună, dar așteptat dacă ne uităm la ce a fost în martie a.c. la stațiile de alimentare cu benzină și motorină.

Datele ne arată că deocamdată, în martie a.c., creșterile de prețuri ale combustibililor nu s-au mutat în mod vizibil și către alte produse. Avem câteva creșteri ale prețurilor legumelor și conservelor din legume (plus 2,53% într-o lună) și ale tarifelor serviciilor de transport rutier care au crescut cu aproximativ 2%.

Desigur, statistica are darul să lucreze cu medii și cu ponderi care fac diferența între coșul de consum personal și indicii statistici. Dar, acestea sunt instrumentele pe care le avem la îndemână.

În martie a.c., zona euro a cunoscut un puseu inflaționist. Estimările Eurostat arată că rata anuală a inflației a crescut la 2,5%, de la 1,9%, în februarie a.c. În ceea ce privește evoluția prețurilor în zona euro, lucrurile sunt mai clare decât în România. Influența asupra inflației a venit exclusiv din sectorul de energie care a înregistrat o creștere cu 4,9%, în comparație cu minus 3,1%, în luna februarie.

Ceea ce ne arată că, în zona euro, momentul crizei energetice din Orientul Mijlociu a venit tocmai atunci când prețurile energiei erau în scădere. În rest, celelalte categorii de prețuri și-au continuat ritmul reducerilor, ceea ce înseamnă că luna trecută efectul asupra prețurilor a venit exclusiv de la produsele energetice. Banca Centrală Europeană (BCE) va avea la sfârșitul acestei luni ședința de politică monetară și nu este imposibil să existe o schimbare de tendință, adică o creștere a dobânzii-cheie. Dacă nu acum, în aprilie a.c., în funcție de evoluții, s-ar putea decide în următoarele luni.

Așadar, jocurile inflației nu sunt încheiate nici în zona euro, nici în România. De altfel, Banca Națională a României (BNR) a și prezentat estimarea că în următoarele luni, martie-iunie, rata inflației va crește. Până unde? Este greu de spus, dar analiștii sunt siguri că vom vedea o rată a inflației de peste 10%.

Este clar că România suferă de câțiva ani de o inflație acută. O demonstrează cifrele la un an de zile. Inflația anuală arată câteva creșteri ieșite din comun. Este vorba despre o creștere a tarifului energiei electrice cu 57%, care are drept cauză o plafonare defectuoasă a tarifului și un proces de re-liberalizare nepregătit. Prețul combustibililor a crescut cu 13%, cafeaua, plus 23%, iar ouăle cu 15%.

Dincolo de aceste vârfuri de creștere, pe care consumatorii le resimt diferit, ceea ce creează inflație este „inflația” de produse ale căror prețuri au crescut anual între 5% și 10%. Sunt creșteri dificil de suportat de către consumatori care le macină nivelul de trai și sunt mărfuri pe care le achiziționează o plajă largă de cumpărători. Una peste alta, rata anuală a inflației a ajuns în martie a.c. la 9,87%. Este, însă, doar liniștea dinaintea furtunii?

Alegerile parlamentare din Ungaria s-au încheiat cu o participare record și o schimbare majoră pe scena politică. Dupa 16 ani la putere, Viktor Orban a fost infrant. Maghiarii cu dubla cetatenie de la noi nu l-au votat insa pe Peter Magyar. Partidul TISZA  a acuzat actuala conducere a Ungariei ca i-a tradat pe maghiarii din Transilvania. Magyar promite transparență în finanțarea din Ardeal și susține o politică de bună vecinătate, concentrată pe cooperare. 

Miscarea Hezbollah anunță că nu va respecta eventualele acorduri rezultate din discuțiile dintre Liban și Israel, în timp ce tensiunile din regiune continuă să escaladeze. Diplomati din cele doua tari negociaza la Washington. Israelul a respins ideea unui armistițiu înaintea negocierilor si a continuat atacurile in sudul Libanului. 

Panouri uriase aparute in Bucuresti in ultimele zile le sfatuiesc pe viitoarele mame sa refuze operatiile de cezariana. Prin operatie, lipsa dilataţiilor şi contracţiilor se transmite genetic de la mamă la fiică, este unul din mesaje. O abordare cel putin scandaloasa si fara suport stiintific, care a determinat- o pe o deputata USR sa anunțe depunerea unui proiect de lege care să prevadă ca orice panou public trebuie să aibă avizul Colegiului Medicilor. Intrer timp, jurnalistii de la Snoop.ro au descoperit ca fundatia care a platit panourile promoveaza diverse teorii ale conspiratiei. Dezvoltam subiectul in 40 de minute.

Jurnal de știri

Bine v-am regăsit la prima emisiune de după sărbătorile de Paște. În ediția de astăzi v-am pregătit o discuție cu colegul nostru, Dan Pârvu, realizatorul emisiunii Art Cultura de la RFI, căruia i-am cerut recomandări muzicale pentru perioada pascală și cu care am discutat despre muzica în perioadele de criză și de război și despre creație și libertate în vremurile turbulențelor geopolitice și a inteligenței artificiale.

Pentru început, câteva subiecte de actualitate.

- Reacții la Chișinău după alegerile din Ungaria. Ce înseamnă victoria opoziției și a lui Peter Magyar pentru viitorul parcursului european al Republicii Moldova și poate oare spera Chișinăul să înceapă în sfârșit negocierile politice cu Uniunea Europeană?  Liliana Barbăroșie a discutat cu mai mulți lideri de opinie de la Chișinău.

- Moment istoric în Republica Moldova. Un tren cu ecartament european standard a traversat Prutul fără să-și schimbe roțile la graniță. Evenimentul unic a fost luat în furci de presa rusă, care echivalează renunțarea la ecartamentul rusesc cu un adevărat act de agresiune. Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Jurnal de știri

Ursul panda gigant nu mai este în pericol de dispariție — asta pentru că Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii i-a schimbat statutul din specie „în pericol” în specie „vulnerabilă” în septembrie 2025, după ce populația sălbatică a crescut la aproximativ 1.900 de exemplare, față de estimările din anii '80.

Decizia recunoaște munca de decenii a guvernului chinez, a comunităților locale și a organizațiilor de mediu, care au extins rețeaua de rezervații naturale, au investit în programe de reproducere și au creat, în 2020, un parc național de aproape 27.000 de kilometri pătrați — de trei ori mai mare decât Yellowstone.

Vestea bună vine însă cu o avertizare clară. Proiecțiile Uniunii arată că, până în 2100, schimbările climatice ar putea reduce drastic habitatul urșilor panda, afectând în primul rând pădurile de bambus de care depind pentru supraviețuire.

Apropo de prăbuşirea lui Viktor Orban: Nu există alternativă faţă de modelul UE. Ruşii, chinezii şi chiar americanii, retorica populistă şi naţionalistă nu pot înlocui modelul european din punct de vedere economic, financiar, politic şi social (Ziarul Financiar) - Ministrul Dragoș Pîslaru: Parchetul European a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR (EduPedu) -  INTERVIU „În fiecare an am spus că eu sigur voi participa la Eurovision” – Alexandra Căpitănescu (Cotidianul)

Cu două treimi din parlament de partea sa, partidul conservator Tisza și liderul său Peter Magyar vor prelua conducerea Ungariei și vor putea schimba întreg sistemul creat de Viktor Orban și Fidesz: justiția, Constituția, mass-media de stat, subvențiile pentru presa care l-a servit pe Orban atât în Ungaria cât și în Transilvania, fundațiile suveică prin care banii trimiși maghiarilor de peste granițe se întorceau parțial în cercul politic al favoriților de la Budapesta sau chiar în buzunarele UDMR.

Deocamdată programul său de guvernare nu are un capitol dedicat Transilvaniei și nici maghiarilor din afara țării. Marșul lui de 300 de kilometri între Budapesta și Oradea de acum un an a fost exemplar în ceea ce a avut de arătat Magyar legat de Ardeal: că preferă naționalismul de tip civic, nu naționalismul iredentist.

Poate că banii pentru Ardeal vor fi mai puțini, dar mai bine distribuiți și mai corect atribuiți. Bucureștiul nu a vrut să perturbe relația transfrontalieră dintre Budapesta și comunitatea maghiară din Transilvania, fiindcă România are o relație similară cu Republica Moldova, în care banii trimiși spre Chișinău nu au urmat întotdeauna canale oficiale, iar finanțările nu au fost mereu transparente. 

Relația bilaterală româno-ungară va rămâne probabil la fel, cu tot cu aranjamentele neoficiale. În schimb, Peter Magyar va scoate la suprafață banii dedicați Transilvaniei, va avea o relație diferită cu UDMR și nu va ezita să-i pedepsească și să-i arate cu degetul pe cei care au participat la corupția din guvernarea Orban, chiar dacă sunt maghiari din România.

Integral pe pagina DW.

Orban din Ungaria pierde alegerile la un scor dureros pentru el și formațiunea sa, la putere în ultimii 16 ani.

138 mandate VS 55 este un rezultat atât de zdrobitor, încât nu poate fi contestat. Practic, alegătorii unguri, prezenți aproape 8 din 10 la urne, i-au zis lui Orban că trebuie să dispară. 

Viktor Orban a fost doar un individ care a sugrumat presa liberă, a distrus societatea civilă, a mutilat legi, a drenat fondurile UE alocate Ungariei, și-a plantat apropiații la toate nivelurile în toate domeniile, având tendința de a controla industrii întregi în stil mafiot.

Când a văzut că pierde teren, l-a transformat pe Soros în sperietoare națională. 

Credeți că vor învăța ceva politicenii din România? Nu, PSD este captivul grupării populist-naționaliste (Olguța Vasilescu și soțul), Sorin Grindeanu este total defazat și inadecvat, analfabet în ce privește așteptările populației. AUR speră și speră, dar nu s-a suit pe val când ar fi avut ocazia și în curând, retorica sa va fi chiar împotriva trendului, comentează jurnalistul Alex Livadaru, autor fondator Republica.

Viktor Orban, autocraticul lider politic al Ungariei din ultimii 16 ani, a fost foarte admirat în România şi dat ca exemplu pozitiv, de adevărat lider politic, pentru retorica lui naţionalistă, populistă, pentru susţinerea maghiarizării capitalului în Ungaria, pentru modul cum s-a ridicat împotriva Bruxelles-ului.

Duminică, 12 aprilie 2026, Viktor Orban a fost înfrânt zdrobitor în alegeri.

Viktor Orban a dat cu şutul celui mai de succes model economic văzut până acum din toată istoria omenirii – extinderea Uniunii Europene, integrarea fostelor state comuniste şi susţinerea economică a acestora cu fonduri europene.

Viktor Orban a ales să dea cu şutul modelului european, „predându-se“ chinezilor, ruşilor şi chiar americanilor. Toate aceste puteri n-au reuşit însă să vină cu bani, cu suficienţi bani care să ridice Ungaria. De fapt, toate aceste ţări vin să facă un business, şi mai puţin să dezvolte economic o zonă, o ţară cu banii lor.

Aviz amatorilor din România, dacă cineva crede că este mai bine cu alţii, cu alte puteri.

Pentru România nu există alternativă la Uniunea Europeană, la Bruxelles, la modelul Uniunii Europene, la ceea ce pune pe masă Uniunea Europeană într-un mod concret, nu din vorbe, scrie Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

„Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR, pe baza sesizării pe care am făcut-o”, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Oficialul și-a declarat speranța „ca ancheta să se desfășoare cât mai rapid și, dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”.

Achiziția de microbuze școlare electrice la suprapreț, prin contracte cu finanțare PNRR, acuzată într-o anchetă a publicației Reporter de Iași, s-a petrecut după ce, în 2023, Ministerul Educației modifica țintele de achiziții, după ce ratase realizarea acestora în timpul declarat inițial. Atunci, în 2023, a fost redus la jumătate numărul de microbuze pe cale să fie achiziționate și capacitatea microbuzelor dorite, fără ca schimbările să fie anunțate public în prealabil.

Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile — între un minim de 99.000 euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele.

Mai mult pe pagina Edupedu.

„Choke me” este povestea mea și ,mai ales, călătoria mea muzicală de până acum, iar prin această piesă am vrut să nu îmi mai pun limite și să îmi dau voie să cred în mine, în muzica mea și ce pot să transmit eu ca și artist”.

După o pauză de doi ani, România a decis să revină la Eurovision. Pe 4 martie își alegea și reprezentantă. Alexandra Căpitănescu reușea să adune cele mai multe voturi din partea juriului, 82 din 84 posibile, și astfel devenea omul prin care România revine la cel mai cunoscut concurs muzical din întreaga lumea. Piesa sa, „Choke me”, a stârnit numeroase controverse în spațiul public, iar britanicii de la The Guardian au scris că melodia „romantizează strangularea sexuală”. În replică, Alexandra Căpitănescu a precizat că piesa este o metaforă pentru presiunea pe care o punem singuri asupra noastră.

Citiți interviul în Cotidianul.