Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

În ajunul Paștelui, aducerea Focului Haric de la Ierusalim scoate la iveală o competiție veche între cele două mitropolii din Republica Moldova: Mitropolia Moldovei, sub Patriarhia Rusă, și Mitropolia Basarabiei, sub Patriarhia Română. În timp ce Mitropolia Basarabiei a găsit rapid o soluție prin România, Mitropolia Moldovei a ezitat, așteptând aprobări oficiale din Israel, accentuând cursa pentru cine „reușește” primul și mai sigur. Invitatul nostru matinal susține că disputa, declanșată chiar în pragul celei mai importante sărbători ortodoxe, depășește sfera religioasă. Liliana Barbăroșie discută pe tema instrumentării politice a bisericii cu jurnalistul Mihai Isac.

- Republica Moldova are motive întemeiate să urmărească felul în care votează maghiarii pe 12 aprilie. Ultimele investigații de presă arată ce făcea Viktor Orban în spatele ușilor închise când se negocia aderarea Ucrainei, dar și Republicii Moldova la UE. Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Este Joia Mare, ziua în care mirosul cozonacilor și al păscuțelor cuprinde fiecare localitate. Urmând tradiția, de dimineața gospodinele de la sate în special s-au apucat de plămădit și frământat aluatul. Iar cine are poftă de un cozonac moldovenesc ca la mama acasă, îl poate găsi și pe rafturile magazinelor. Brutăria din satul Bardar din R.Moldova are grija ca deliciile pascale să ajungă și la moldovenii din România, Franța, Germania sau Irlanda. Cum se pregătește la Bardar pasca, Panettone sau Colomba, aflăm din reportajul Valeriei Vițu.

- De Ziua Internațională a Romilor, pe 8 aprilie, familia Răducan, și-a așteptat rândul la cuptor pentru a pregăti bucatele pascale. În mahalaua din orașul Otaci, unde locuiește, este un singur cuptor, iar în Săptămâna Mare fiecare familie are, pe rând, o zi pentru pregătiri, după o tradiție păstrată din vechime. Mai multe detalii aflați din materialul semnat de Denis Chirtoca.

- Pitești este o localitate care riscă să dispară de pa hartă. Să nu credeți că de pe harta României. De pe harta Republicii Moldova. Este un sat mic, unde au mai rămas o mână de oameni. Dar, chiar și așa, micul Pitești se pregătește de Paște, dar și de Paștele Blajinilor, care este marcat peste o săptămână. Un reportaj semnat de Veronica Gherbovețchi.

- Republica Moldova mizează pe „viziunea și solidaritatea” Irlandei, stat care preia Președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie. Vizita oficială a Maiei Sandu în Irlanda.

- Chișinăul nu renunță deocamdată la starea de urgență în domeniul energetic. Pe lângă prețurile crescute, există și problema stocurilor – Republica Moldova mai are motorină pentru 8-9 zile.

- Conceptul Reformei administrației publice locale, prezentat de Guvern, este criticat de o parte dintre primari.

- Cod galben de înghețuri în Republica Moldova până duminică, adică inclusiv în noaptea de Paște.

Republica Moldova mizează pe „viziunea și solidaritatea” Irlandei, stat care preia Președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, pentru a face „pași decisivi” în parcursul european. Este mesajul președintei Maia Sandu transmis miercuri într-o conferință de presă comună cu premierul irlandez, Micheál Martin.

În cadrul vizitei oficiale a președintei de la Chișinău în Irlanda a fost semnat un acord privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere pentru cetățenii moldoveni. În Irlanda locuiesc pentru 30 de mii de cetățeni moldoveni.

***

Conceptul Reformei administrației publice locale, prezentat ieri de Guvern, este criticat de o parte dintre primari. Reforma prevede reducerea numărului de primării și consilii locale, trecerea de la 32 la 10 raioane și un număr minim de 3000 de locuitori pentru o primărie.

Autoritățile pro-europene de la Chișinău au anunțat anterior să reforma administrației publice locale ar urma să fie votată în toamnă de Parlament, iar alegerile locale de anul viitor vor avea loc în baza noii structuri administrative.

***

Chișinăul nu renunță deocamdată la starea de urgență în domeniul energetic, declarată după ce Rusia a lovit cu drone linia electrică Isacceca Vulcănești, principala cale de import de curent pentru Republica Moldova. Chiar dacă linia a fost reparată, situația rămâne fragilă, inclusiv din cauza șocurilor externe determinate de situația din OM și crizei în asigurarea cu carburanți. În această etapă, anunță autoritățile, scopul principal este monitorizarea stocurilor și pregătirea pentru o eventuală penurie.

Pe lângă prețurile care au ajuns la un nivel fără precedent în Republica Moldova, există și problema stocurilor – cele de motorină sunt la limită, însă autoritățile dau asigurări că situația este deocamdată „gestionabilă”. Stocurile de motorină sunt estimate la aproximativ 8–9 zile de consum – dintre care 5–6 zile în depozite și încă circa 3 zile în stațiile de alimentare.

În acest context, benzinăriile care au motorină, dar nu o vând sunt sancționate.  ANRE a anunțat că unele controale s-au încheiat deja cu amenzi. Instituția intervine în urma sesizărilor primite de la cetățeni.

***

În ajunul sărbătorilor de Paște, autoritățile avertizează cetățenii să-și facă cumpărăturile în locuri autorizate și din surse sigure, în special când vine vorba despre ouă, carne, produse de panificație sau vopsea pentru ouă.

***

Meteorologii au emis un Cod galben de înghețuri până pe 12 aprilie, adică inclusiv în noaptea de Paște, cu intensități cuprinse între -1 și -3 grade noaptea și dimineața.

Bucureștenii sunt asteptați să participe la prima ediție a City Nature Challenge. Este vorba despre o inițiativă globală anuală de implicare a cetățenilor în documentarea biodiversității urbane, cu peste 100 de mii de participanți din 650 de orașe în 2025. Locuitorii fotografiază și înregistrează plante, insecte, păsări sau alte forme de viață din jurul lor, folosind aplicația iNaturalist.

Scopul este de a înțelege mai bine biodiversitatea din orașe și de a implica oamenii în observarea și protejarea naturii din spațiul urban. Cristina Simionescu, de la Asociația Culturalis explică în ce constă această inițiativă aflată la prima ediție pentru București.

Activiștii pentru bunăstarea animalelor salută decizia Norvegiei de a elimina treptat puii de carne cu creștere rapidă, supranumiți „FrankenChickens”, într-un demers considerat istoric.

Aceste rase, crescute pentru a ajunge la greutatea de sacrificare într-un timp foarte scurt, sunt asociate frecvent cu probleme grave de sănătate, precum afecțiuni cardiace și dificultăți de deplasare. Autoritățile și industria avicolă norvegiană au convenit să le înlocuiască progresiv cu rase cu creștere mai lentă, considerate mai sănătoase.

Prin această tranziție, Norvegia devine prima țară care își propune adoptarea integrală a unor standarde superioare de bunăstare în producția de carne de pui. Totodată, țara, face, astfel, pași majori către practici agricole mai etice.

Jurnal de știri

S-a lăsat cu scandal la finala Cupei României la volei masculin! Corona Brașov a încălcat regula privind numărul minim de jucători români pe teren și a pierdut trofeul la „masa verde” în favoarea celor de la SCM Zalău. La feminin s-a impus Volei Alba Blaj, după un meci dramatic cu Dinamo.

Finala Cupei României la volei masculin disputată duminică la Blaj a avut un final pe care nimeni nu l-a anticipat. SCM Zalău a cucerit trofeul nu prin ultimul punct jucat pe teren, ci printr-o decizie luată după verificările video, în urma unei încălcări de regulament comise de Corona Brașov în setul cu numărul 4.

Practic, brașovenii au fost sancționați că nu au avut doi voleibaliști români pe teren simultan, așa cum cere legea Novak în volei. Corona nu a respectat regulamentul în vigoare, iar Federația Română de Volei a validat contestația sălăjenilor, acordând victoria la „masa verde”. Jucătorul Coronei Ștefan Lupu a luat toată vina asupra sa, deși el trebuia atenționat de stafful său.

O gafă cu atât mai greu de înțeles cu cât antrenorul Coronei Brașov, italianul Maurizio Castellano, avea la dispoziție 13 voleibaliști, dintre care șase erau cetățeni români. Adică, resursele pentru respectarea regulamentului existau, iar încălcarea pare să fie rodul unei erori de gestionare a rotațiilor și substituirilor pe care le decide staff-ul echipei, nu un jucător anume.

Decizia Federației a închis oficial finala, iar SCM Zalău și-a adjudecat a șasea Cupă a României din istorie, prima după un interval de zece ani de la precedentul trofeu. Titlul vine ca o reconfirmare a formei excelente a echipei sălăjene, care evoluează cu succes și în campionat. Un mare merit îi revine antrenorului Adrian Feher, aflat la primul succes ca antrenor după trei Cupe câștigate ca jucător.

„Am câștigat trei Cupe ale României cu Zalău ca jucător, acum iată prima Cupă ca antrenor. Victoria de astăzi o dedicăm orașului Zalău, care este alături de noi. Să ai aproape 600 de spectatori, care vin la 200 de kilometri distanță, cred că este un lucru extrem de plăcut, dar și o presiune foarte mare să nu-i dezamăgești” - Adrian Feher, antrenor SCM Zalău .

Veteranul Cristi Bartha, „creierul” de 41 de ani al Zalăului, a oferit la Blaj lecția supremă de profesionalism și iubire. Imediat după ce a ridicat trofeul, colegii l-au surprins cu un „botez” cu apă, dar în secunda următoare, râsetele s-au transformat în suspine. Bartha a cedat sub greutatea unei dureri pe care a ținut-o ascunsă tot meciul: în timp ce el își ducea echipa spre victorie, soția și fetița lui cea mică se aflau pe un pat de spital, luptând cu boala.

„Nu ne-am dorit să câștigăm așa, cu o greșeală de partea lor, dar regulile sunt făcute pentru toată lumea, deci trebuie să trebuie să fie respectate. Sunt foarte fericit. Pentru mine, a fost... Meciul ăsta a fost pentru soția mea care-i în spital cu fiica mea cea mică, vreau să le doresc tot binele. Le iubesc foarte mult, să aibă grijă și sper să se facă bine. Publicul acesta enorm care ne-a împins de la spate, jucători, staff, toată lumea a vrut această victorie și sunt foarte fericit” - Cristi Bartha, jucător SCM Zalău.

Efervescența a continuat în sala de la Blaj cu finala de la feminin, unde „reginele” de la Volei Alba Blaj s-au impus cu 3-2 în fața lui Dinamo, după un thriller de cinci seturi. Cele două echipe au alternat la conducere cu multe suișuri și coborâșuri în meci. Pe final Dinamo a ratat 3 mingi de meci, iar Volei Alba a închis partida cu 19-17 în setul decisiv. Ariana Pîrv a ridicat trofeul în fața propriilor fani, recunoscând că presiunea de a juca acasă, ca favorite, a fost una muncită.

„Îi mulțumim publicului, îi mulțumim Blajului. Ne-au ajutat foarte mult. Au fost al șaptelea jucător. A fost o victorie foarte, foarte grea. A fost mai mult o victorie de echipă. Știam foarte mult că avem nevoie de toate și așa a fost. Este o bucurie enormă, pentru că e o victorie pentru care am suferit. O dedic fetiței mele, familiei mele, și părinților mei. Ne bucurăm foarte mult” - Ariana Pîrv, jucătoare Volei Alba Blaj.

Cu sala plină și galerii venite din toată țara, Cupa României a arătat că voleiul trăiește momente de aur, iar președintele Federației, Adin Cojocaru, era un om fericit.

„Un spectacol foarte frumos, sala plină, am avut galerii de la toate cele patru echipe, ceea ce a ridicat un vibe foarte bun al competiției, mai ales că a fost dublat și de două jocuri excepționale. Iată că împreună am reușit să dăm o frumusețe Cupei, parcă cu mai mult public, cu mai mult aplomb, cu entuziasm, cu două jocuri foarte frumoase și, până la urmă, creând cumva un eveniment foarte frumos” - Adin Cojocaru, președinte FRV.

Apar tot mai multe dovezi ale încercărilor premierului ungar Viktor Orbán de a se orienta spre est și de a conecta Ungaria economic și politic la Rusia. Politico dezvăluie că Guvernul ungar a semnat în decembrie un acord menit a apropia și mai mult Ungaria de Rusia. Știrea a stârnit îngrijorare, inclusiv în Parlamentul European. Și aceasta, cu puține zile înaintea alegerilor din Ungaria.

Potrivit Politico, este vorba despre un plan în 12 puncte care stabilește alinierea celor două guverne în domenii diverse precum combustibilul nuclear, educația și sportul. Textul, care nu a fost făcut public anterior, prevede printre altele consolidarea educației în limba rusă în Ungaria prin importul de profesori din Rusia, precum și deschiderea programelor de schimb pentru studenții absolvenți.

Cele două părți au susținut ideea unui plan de acțiune 2026-2027 pentru o colaborare comună în domeniul sportului și culturii - chiar dacă Moscova a fost acuzată în mod constant că folosește evenimente culturale pentru a-și propaga narațiunile despre războiul din Ucraina și pentru a conferi legitimitate regimului Putin.

Aceste dezvăluiri cresc îngrijorările după ce, recent, alte rapoarte de presă au arătat că Budapesta ar fi furnizat Moscovei detalii despre discuții cheie din interiorul instituțiilor europene.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, vicepreședintele grupului Verzilor, vorbește despre îngrijorările din interiorul legislativului european. Mai ales că din acest grup face parte și raportorul Parlamentului European în ce privește mecanismul pentru statul de drept în cadrul Bugetului multianual. Prin acest mecanism, Ungariei i-au fost blocate deja fonduri europene de miliarde de euro.

Citeste siSzijjarto-Lavrov: trădare sau ceva normal?

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță explică situația.

”Eu sper ca maghiarii să aibă un rezultat corect, care să nu fie disputat, care să nu fie mai ales furat sau alterat.

După mine, ceea ce s-a întâmplat în Ungaria în lunile acestea poate fi și un o avanpremieră pentru ceea ce se poate întâmpla în România în cazul unui guvern autocrat.

Tot ceea ce am văzut, nu doar în ultimul mandat, ci în acești 16 ani a fost o consolidare fără limite a puterii, un control total, o alterare a regulilor democrației, o alterare a justiției, o alterare a presei.

Foarte greu găsești presă liberă, independentă, care să nu aibă călușul guvernamental. Eu știu asta de la jurnaliștii maghiari. Nu îmi dau cu părerea.

Citeste siPrizonieri și anomalii diplomatice în alegerile din Ungaria

Ca european convins, nu consider că este normal ca un stat să pună mereu frână procesului european și nu consider deloc normal ca un stat european sau guvernul unui stat european să acționeze ca un proxy, ca o a cincea coloană pentru un inamic al Uniunii Europene, respectiv Rusia.

Deci consider că este foarte, foarte important și cred că avem de învățat din ceea ce se întâmplă în Ungaria, indiferent de ceea ce se va întâmpla pe mai departe”.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Comicul trist Nicușor Dan. Președintele și-a încheiat mandatul de reformist (G4Media) - Suma infimă pe care ANAF a recuperat-o din prejudiciul de 500.000.000 de euro rezultat din 12 dosare de mare corupție. Dan Voiculescu, Elena Udrea, Ovidiu Tender, Maricel Păcuraru, Puiu Popoviciu și Nelu Iordache printre cei implicați – EXCLUSIV (Libertatea) - Afacerile mici, puse la zid de prețul la pompă. Sondajul care arată cum scumpirea carburanților sufocă antreprenorii români (Adevărul) - Scene impresionante în UCL la Barcelona și Paris, în memoria lui Mircea Lucescu (Gazeta Sporturilor)

Într-o conferință de presă care a ținut peste o oră, președintele Nicușor Dan a încercat să transmită opiniei publice că acceptarea propunerilor de procurori venite de la ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, nu a fost făcută în urma negocierilor politice cu social-democrații. N-a reușit.

Reacțiile la adresa deciziei sale de a semna decretele pentru 7 dintre cele 8 propuneri, cu tot avizul negativ dat de CSM în cazul multora dintre ele, au fost critice și virulente, venite mai ales din zona părții din electorat care a susținut candidatura lui Nicușor Dan la președinție.

Jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă scrie că șeful statului s-a chinuit, iar acest lucru s-a văzut atât pe chipul, cât și în gestica folosită, că nu se simte confortabil în situația respectivă, discursul său părând deseori o încercare de autoconvingere că a procedat corect.

Președintele Nicușor Dan și liderul PSD Sorin Grindeanu și-au împărțit numirile la marile parchete. Doar CSM le-a știrbit puțin planul.

Președintele Nicușor Dan a obținut șefia DNA pentru Viorel Cerbu, procuror cu mare experiență. Astfel, președintele speră că până la finalul mandatului să livreze electoratului câteva trofee în lupta cu marea corupție. În schimb, PSD a primit Parchetul General, cu tandemul Cristina Chiriac – Marius Voineag. La DIICOT a fost agreat de ambele părți Codrin Miron, un procuror cu rezultate foarte bune, dar și cu proptele politice consistente, care duc până la unul dintre sfetnicii președintelui Nicușor Dan, susțin sursele citate. Marioneta Gill Iacobici, selectat pe filiera PSD, a fost sacrificat ritualic, astfel încât să nu pară că Nicușor Dan a înghițit absolut toate propunerile PSD.

Liderul PSD Sorin Grindeanu este marele câștigător politic al schimbărilor din Justiție. În primul rând, Grindeanu proiectează putere în fața baronilor locali: PSD a reușit să-și impună oamenii, în frunte cu Voineag și Florența, în posturi-cheie. Dacă nu era la guvernare, PSD ar fi privit pasiv cum un alt ministru al Justiției ar fi propus procurori total ostili față de PSD. Așadar, Sorin Grindeanu livrează propriului partid un prim succes major, în condițiile în care liderii din țară sunt total nemulțumiți de modul în care-i tratează Bolojan, notează jurnalistul Sebastian Zachmann, redactor-șef Cotidianul.

Președintele Nicușor Dan și-a încheiat mandatul de președinte reformist miercuri, 8 Aprilie 2026. Această dată va fi consemnată în calendar drept momentul în care și-a abandonat alegătorii, parțial țara, numind o garnitură de procurori-șefi cel puțin discutabilă, cu una-două excepții. PSD nu mai are niciun motiv să iasă de la guvernare. Propunerile ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, au trecut ca prin brânză de Cotroceni, chiar dacă majoritatea s-au poticnit în CSM. 

Lupta împotriva corupției mari, funcționarea parchetelor și a justiției reprezintă cea mai mare provocare pentru toți președinții. Ei au decizia finală în ce privește numirea procurorilor – șefi. De aici și așteptarea mare și legitimă a publicului, care a ridicat standarde înalte în cazul tuturor președinților de după 2004 cel puțin.

Cu toții și-au câștigat mandatele prin discursuri virulent anti-corupție în timpul campaniei. Din clipa în care au abdicat, și-au încheiat practic mandatul de reformiști. Alegătorilor nu le-a rămas decât să bifeze încă o dezamăgire, instalată în cazul lui Traian Băsescu sau Klaus Iohannis abia în al doilea mandat. În cazul lui Nicușor Dan, greu de crezut că va primi a doua șansă la Cotroceni. De azi se va scufunda încet în irelevanță. Va înțelege abia peste câțiva ani prețul greu al erorilor comise în aceste zile.

Mandatul său de reformist s-a încheiat după mai puțin de un an, comentează jurnalistul Dan Tăpălagă.

Integral pe pagina G4Media.

Claudiu Sandu, fost vicepreședinte al CSM și o figură centrală în reformarea justiției, a lansat miercuri, 8 aprilie, un atac fără precedent la adresa șefului statului, susținând că magistrații au evitat competiția tocmai pentru că știau că rezultatul este stabilit politic. 

Reacționând la afirmația președintelui conform căreia în spațiul public nu există „probe” privind nereguli în sistem, fostul vicepreședinte CSM a enumerat cazurile magistraților care au plătit cu funcția pentru curajul de a se opune influențelor politice. 

„Oare faptul că unii magistrați și-au riscat cariera și chiar viața pentru a devoala modul de schimbare a completelor în cauzele cu miză nu este o probă? Sau este necesar ca inculpatul să recunoască fapta săvârșită; altfel nu sunt probe. Faptul că au fost distruse carierele unor oameni onești și curajoși, cum este Camelia Bogdan, Cristi Dănileț și mulți alții, nu este o probă suficientă?”, scris Claudiu Sandu pe Facebook.

Mai mult, pe Ziare.com.

Statul român a recuperat mai puțin de 20 de milioane de euro dintr-un număr de 12 dosare de mare corupție în care au fost constatate prejudicii totale de peste 500 de milioane de euro prin decizii definitive ale justiției, relevă o analiză Libertatea.

Deși condamnările au fost definitive, statul român a reușit „performanța” ca în final să piardă alte procese la contestații și rejudecări, astfel că a fost obligat să restituie o parte din sumele colectate inițial.

Mai mult, statul a pierdut în final și terenuri în valoare de peste un miliard de euro câștigate inițial. Eșecul autorităților de a recupera prejudiciile se explică prin modificările succesive ale legislației. 

Scumpirea carburanților pune la zid micile afaceri din România. Un sondaj realizat la solicitarea „Adevărul” în rândul celor 67.000 de membri ai „Grupului micilor antreprenori” confirmă o realitate îngrijorătoare: costurile tot mai mari cu motorina și benzina au devenit o presiune insuportabilă pentru mediul de business local.

53% dintre antreprenori declară că majorarea prețurilor le afectează semnificativ activitatea, în timp ce 19% spun că reușesc încă să se adapteze. Pentru 17% efectele sunt, deocamdată, limitate, iar 11% nu resimt schimbări semnificative. În ansamblu, rezultatele indică o deteriorare vizibilă a condițiilor operaționale, în special pentru companiile dependente de transport și logistică.

Fotbalul european s-a oprit pentru câteva momente în memoria lui Mircea Lucescu. Fostul mare antrenor a murit marți seară, 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani, iar UEFA a decis ca înaintea meciurilor din competițiile europene să fie ținut un moment de reculegere.

Momentele cele mai intense s-au trăit miercuri seară, la partidele Barcelona - Atletico Madrid, respectiv PSG - Liverpool, în „sferturile” Ligii Campionilor.

Pe „Parc des Princes”, minutul de reculegere a fost un minut de apreciere, de aplauze la scenă deschisă pentru Mircea Lucescu.

Chipul regretatului antrenor a fost afișat pe ecranele-gigant din interiorul stadionului, pentru ca apoi toți spectatorii, jucătorii și componenții staff-urilor tehnice să aplaude în onoarea lui Mircea Lucescu, informează GSP.

Teheranul și Washingtonul au convenit în ultimul moment asupra unui armistițiu de două săptămâni. Aceasta, după ce președintele american amenința că „o întreagă civilizație va muri” dacă Iranul nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz. Comentatorii își exprimă însă rezervele cu privire la un posibil acord pe termen lung.

”O remiză costisitoare”, conchide Le Figaro.

”Încetarea focului a prevenit o escaladare și ar trebui să contribuie la reducerea tensiunilor. Dar nu rezolvă totul. Negocierile, programate să înceapă vineri, promit să fie dificile. Cele cincisprezece propuneri americane și cele zece puncte cerute de Iran sunt, în prezent, în mare parte incompatibile.

Potrivit presei americane, care citează oficiali iranieni, Teheranul cere garanții că Iranul nu va mai fi atacat, încetarea atacurilor israeliene împotriva Hezbollah în Liban și ridicarea tuturor sancțiunilor. În schimb, Iranul ar ridica blocada Strâmtorii Ormuz, dar ar impune o taxă de tranzit de aproximativ 2 milioane de dolari pe navă, pe care ar împărți-o cu Omanul, situat de cealaltă parte a strâmtorii”.

Citeste siCum a salvat o civilizaţie întreagă Pakistanul?

Și The Wall Street Journal consideră că ”mai este mult de parcurs până când Washingtonul și Teheranul vor ajunge la un acord solid și durabil. Fiecare parte încearcă să pună capăt acestui conflict în propriile condiții. Reconcilierea acestor poziții rămâne o sarcină dificilă”.

Cotidianul spaniol El Pais titrează: „Trump își păstrează puterea: Iranul, inițiativa”.

„Simplul fapt că Teheranul poate pune pe masă condiții precum retragerea trupelor americane din regiune (...), sau controlul, într-un fel sau altul, al trecerii prin Ormuz (...) plasează regimul într-o poziție de forță, cu revendicări maxime, similare cu cele pe care a putut să le formuleze înainte de aceste 40 de zile de bombardament”, subliniază ziarul, care estimează că Washingtonul nu și-a atins „în niciun fel” obiectivele militare în Iran.

Este prea devreme pentru a trage concluzii în acest moment, crede și BBC.

„O națiune care odinioară se autointitula o forță pentru stabilitate la nivel global zguduie acum fundamentele ordinii internaționale.

Citeste siFiecare îşi revendică victoria, Statele Unite în primul rând. A câştigat cineva?

Trump a lansat o amenințare dramatică și a obținut rezultatul dorit. Dar armistițiul este o amânare, nu o soluționare permanentă. Costul pe termen lung al cuvintelor și acțiunilor președintelui și al războiului în general nu a fost încă evaluat pe deplin.”

Iar cercetătorul în domeniul fascismului Timothy Snyder avertizează în paginile ziarului elvețian  Tages-Anzeiger asupra consecințelor amenințărilor lansate de Donald trump.

”După cum știe orice istoric al atrocităților în masă, nu există «doar cuvinte». Noțiunea de a ucide o civilizație întreagă, odată rostită, rămâne»...

Responsabilitatea aparține în primul rând republicanilor. Se înșală dacă ei cred că pot pur și simplu să-l lase pe acest președinte fără a suferi consecințe și fără a-i impune limite.

Iar Europa se înșală dacă încă mai crede că are un aliat în SUA. Ce urmează după amenințarea cu genocidul?”, întreabă istoricul citat de ziarul elvețian. (Sursa: Eurotopics).

Institutul de Statistică a publicat datele referitoare la pensii și pensionari în anul 2025. Nu sunt modificări extraordinare, dar unele schimbări atrag atenția.

Anul trecut, numărul mediu de pensionari a fost de 4.917.000 persoane, cu 42.000 de oameni mai puțin decât în urmă cu un an. Cuantumul pensiei medii a fost de 2.936 de lei, dar valoarea este trunchiată de faptul că în calcul intră toate categoriile de pensii, inclusiv așa-numitele pensii speciale, ceea ce este clar că denaturează media.

Dacă vrem să fim mai apropiați de realitatea societății românești trebuie să vedem că pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 2.814 lei. Este un nivel mai apropiat de ceea ce putem vedea în viața de zi cu zi în țară.

Totodată, este greu de explicat ritmul de creștere al pensiilor de anul trecut. Astfel, pensia medie a crescut cu 13% față de anul precedent, iar pensia medie de asigurări sociale a crescut cu 14,4%, față de anul 2024. Este ciudat acest ritm de creștere, pentru că anul trecut, teoretic, toate pensiile au fost înghețate. Dacă s-a blocat creșterea pensiilor, indiferent de categorie, atunci cum se explică ritmul de creștere al pensiilor? Desigur, ar fi posibil să fi crescut discret pensiile de serviciu, dar în discursul public s-a spus că toate pensiile sunt „înghețate”.

Raportul dintre pensia medie (cu stagiu complet de contribuție) și salariul mediu a fost anul trecut de 63%, în creștere față de anul precedent, când era de aproximativ 54%. Deci, un progres deloc de neglijat care a avut loc doar într-un singur an.

Mai este o evoluție surprinzătoare, dacă ne gândim că anul trecut a fost dificil din punctul de vedere al puterii de cumpărare. Și anume indicele pensiei medii reale, adică raportul dintre pensia medie și indicele prețurilor de consum a fost de 105,7%, ceea ce înseamnă că pensiile au crescut mai mult decât inflația cu 5%.

Un alt indicator important este raportul dintre angajați și pensionari. Nu mai este un secret pentru nimeni că funcționarea, eficiența și dezvoltarea unei economii depinde de numărul de pensionari și de cel al salariaților. Anul trecut, raportul dintre pensionari și salariați a fost de 8 la 10. Pare mulțumitor, dar dacă avem în vedere deficitul fondului de pensii ne dăm seama că este nevoie de mai mulți angajați pentru același număr de pensionari.

Din acest punct de vedere, București-Ilfov are un raport favorabil lucrătorilor, 10 angajați la 4 pensionari. La polul opus se află județele Vaslui, 13 pensionari la 10 salariați și Teleorman 14 pensionari la 10 salariați.

Așa cum sunt diferențe județene pe tema angajați-pensionari, la fel se întâmplă și în ceea ce privește cuantumul pensiei medii. Astfel, cea mai mare pensie medie din țară este în București (3554 lei), urmat de Hunedoara (3.505 lei), Brașov (3.325) și Gorj (3.245 lei). La polul opus, se află Botoșani (2.228 lei), Vrancea (2.266 lei), Giurgiu (2.279 lei) și Vaslui (2.284 lei). Concluzia pe această temă este că pensiile urmează salariile, adică o muncă bine plătită sau cu salarii peste medie va genera și o pensie mai mare. Să mai adăugăm că 902.000 persoane încasează indemnizație socială care este de 1.281 lei.

Pensia medie pentru angajații retrași din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este de 5.507 lei, adică aproape dublu față de media pe țară, iar pensia medie a militarilor este de 4.700 de lei. Prea multe cifre pot să creeze confuzie. În concluzie, statistica ne oferă câteva surprize, adică ne arată că pensionarii au fost, totuși, apărați în fața valului inflaționist.