Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Mircea Lucescu a fost un nume emblematic în fotbalul românesc și internațional, marcând istoria „sportului rege” prin viziune, strategie și o pasiune inegalabilă. Mircea Lucescu a fost, fără doar și poate, un mare român, unul dintre cei mai mari și mai eficienți „ambasadori” ai României din ultimele decenii! La Pastila de sport, Tudor Furdui vorbește despre cariera lui Mircea Lucescu, o mărturie a dedicării și a excelenței și despre moștenirea pe care o lasă cel mai titrat antrenor român din istorie.

Deși semnalele care veneau de la spital erau pesimiste, toți credeam într-o minune. Aceasta, din păcate, nu a venit. Mircea Lucescu nu mai e. Mircea Lucescu s-a stins chiar în Săptămâna Mare. Sunt cuvinte pe care cu greu ni le găsim acum, la dispariția celui care a fost unul dintre cei mai mari antrenori din lume.

În cariera sa a câștigat 35 de trofee, fiind depășit doar de Guardiola, cu 36, și de Sir Alex Ferguson, cu 50. Nu numai trofeele au contat, chiar dacă succesul se măsoară adesea doar în numărul lor. Mircea Lucescu a reușit ceva și mai rar: și-a câștigat respectul universal prin integritate, profesionalism și o dragoste necondiționată pentru „sportul rege”.

Pentru el, fotbalul a fost totul, iar pentru noi, „Il Luce” va rămâne mereu lumina care a strălucit pe cele mai mari stadioane. Că a fost calificarea Naționalei la Euro 1984, Supercupa Europei câștigată cu Galatasaray în 2000, după victoria împotriva lui Real Madrid, Cupa UEFA cu Șahtior Donețk, în finala cu Werder Bremen din 2009, cariera sa este o mărturie a dedicării și a excelenței.

Bornele sale principale în activitatea de antrenor au fost: Corvinul, Dinamo, Brescia, Rapid, Galatasaray, Beșiktaș, Șahtior, naționalele României și Turciei.

Lucescu a reușit să formeze sute de jucători excepționali pentru că a avut înțelepciunea și tactul de a-i capacita la maximum. Lucescu este cunoscut pentru capacitatea sa de a construi proiecte pe termen lung și de a lucra cu tinere talente. A pus pe picioare zeci de echipe datorită abilității sale remarcabile de adaptare și învățare continuă, asimilând constant noi metodologii de antrenament și strategii tactice.

A stat mii de ore în fața ecranului pentru analiza video a adversarilor. Știa absolut orice despre ei: de la viața personală, stil de odihnă, alimentație, calități și defecte. Pentru el, dezvoltarea profesională a fost literă de lege, una care l-a menținut relevant în fotbalul de elită timp de mai multe decenii.

Formarea sa academică a fost un factor-cheie în succesul său managerial, ceea ce i-a permis să abordeze fotbalul dintr-o perspectivă complexă și strategică. Deși era în plină activitate de fotbalist, cu antrenamente, meciuri și turnee la care nu trebuia să lipsească, Lucescu și-a făcut timp și pentru studii. A absolvit Academia de Studii Economice din București, pregătire care s-a dovedit esențială în cariera sa managerială, pentru că, având o educație economică, a putut înțelege aspectele financiare și administrative ale cluburilor pe care le-a condus.

Lucescu a îmbinat cunoștințele teoretice dobândite în facultate cu experiența practică acumulată pe teren, transformându-se, de cele mai multe ori, într-un manager sportiv. Pe lângă meseria de antrenor, a negociat contracte, a gestionat bugete și a deprins dinamica pieței transferurilor, activități care au devenit din ce în ce mai importante în fotbalul modern.

Acum, la dispariția sa, fotbalul este mult mai sărac. Lucescu și-a dus pasiunea pentru fotbal la extrem. Ar fi putut să încheie socotelile cu Naționala în toamna trecută, după ratarea calificării directe la Mondial, însă a hotărât să nu lase echipa la greu și să meargă să-și încerce norocul la baraj.

„Nu pot pleca ca un laș, trebuie să credem în șansa noastră”, a spus cu o încăpățânare feroce „Il Luce”, care, deși aflase că suferea de o boală grea, a dorit să-și încheie cariera cu ceva măreț. Nimeni din federație nu a îndrăznit să i se opună, să-l oprească și să-i spună: „Nea Mircea, este de ajuns!”.

Din păcate, după ce a trăit mii de meciuri ca jucător și antrenor, acest baraj a fost cel mai greu dintre toate, pentru că se lupta cu propriul corp. Ajuns, oficial, cel mai în vârstă selecționer, Lucescu s-a consumat teribil, iar toată presiunea calificării i-a fost fatală.

A fost internat de trei ori, iar după barajul cu Turcia și înaintea amicalului cu Slovacia, nu a mai ieșit din spital. A murit, practic, așa cum și-a dorit: pe teren. A știut la ce se înhamă încă de când fusese numit prima dată selecționer al României, dar nu i-a păsat.

A spus-o într-un interviu realizat de Tudor Vornicu, în urmă cu 45 de ani, chiar pe terenul vechiului stadion „23 August”. Il Luce a vrut mereu să câștige. Fotbalul l-a ținut în viață, dar și-a prevestit, parcă, sfârșitul anul trecut, în octombrie, la finalul meciului din calificările pentru Mondiale, cu Austria, ultima victorie a Naționalei.

Am 80 de ani, nu invidiez pe nimeni, nu am niciun fel de alt interes. Singurul meu interes este succesul, trăiesc din asta. Dacă nu obțin succes, mă îmbolnăvesc, mor!

Mircea Lucescu a fost un antrenor de succes, dar și un formator de caractere, un vizionar și un inovator tactic. A influențat generații de jucători și antrenori și a lăsat o moștenire imensă fotbalului românesc și internațional. Dumnezeu să-l odihnească!

Ieri, Consiliul de administrație al BNR s-a întrunit pentru ședința de politică monetară. Mai concret, decizia este legată de dobânda-cheie. Așteptările erau ca banca centrală să păstreze neschimbată dobânda de politică monetară, ceea ce s-a și întâmplat. Adică, dobânda a fost păstrată la nivelul de 6,5%, deși o rată a inflației care depășește 9% ar fi fost un motiv suficient pentru crește dobânda-cheie, nu pentru a o scădea.

Dar, în stabilirea dobânzii de politică monetară, BNR ia în calcul mai mulți factori din economie, cel mai important fiind ritmul creșterii economice, iar din acest punct de vedere dobânda ar fi fost ideal să scadă. Din arbitrajul dintre inflație și creștere economică, BNR a decis să păstreze neschimbată dobânda de politică monetară.

Dincolo strict de hotărârea Consiliului de administrație este interesantă analiza băncii centrale referitoare la evoluția economiei. Ce ne spune BNR? Sintetic, mesajele sunt următoarele. Rata inflației s-a redus ușor de la 9,69%, în decembrie 2025, la 9,31%, în luna februarie a.c. Scăderea a fost datorată dinamicii tarifelor energiei electrice și gazelor naturale, în schimb, însă, prețurile administrate la produsele din tutun și la combustibili au crescut.

Economia a fost în recesiune tehnică, pentru că în trimestrul III 2025 a scăzut cu 0,1%, față de trimestrul precedent, și cu 1,9% în trimestrul IV 2025. De asemenea, dinamica produsului intern brut a fost tot negativă.

Culmea este că investițiile au crescut, ceea ce este un fapt pozitiv în sine, dar este de neînțeles motivul pentru care impactul în PIB este extrem de redus. Deficitul de balanță comercială a scăzut, iar cel de cont curent s-a redus în pofida faptului că balanța veniturilor s-a înrăutățit, ceea ce arată că balanța serviciilor a susținut contul curent.

În ianuarie a.c., consumul populației a scăzut mult, volumul lucrărilor de construcții a intrat în teritoriul negativ, iar producția industrială și-a amplificat contracția. Numărul de salariați a scăzut, iar sondajele de specialitate arată un interes mai redus al managerilor de companii pentru angajarea de forță de muncă. Până acum, cu greu se poate găsi o veste bună care să vină dinspre economie.

BNR face și o serie de anticipări privind evoluția economiei în perioada următoare. Astfel, banca centrală arată că inflația va crește în perioada martie-iunie a.c. mai mult decât previziunile anterioare, în special din cauza influențelor în economie ale războiului din Orientul Mijlociu.

În același timp, reducerea deficitului bugetar, inițiată anul trecut, are ca efect și reducerea inflației în special prin scăderea cererii. Un alt efect va fi și reducerea deficitului de cont curent.

Dar, banca centrală specifică și multele incertitudini cu care se confruntă economia românească și cea globală. Este vorba despre semnele de întrebare legate de continuarea reducerii deficitului bugetar și despre riscurile pe care le generează războiul din Orientul Mijlociu. Criza energetică, puterea de cumpărare a consumatorilor, activitatea și profiturile firmelor pot fi influențate în mod negativ de evoluțiile din Golful Persic.

În final, BNR atrage din nou atenția asupra importanței atragerii de fonduri europene pentru economia locală. Ceea ce pare singurul punct fix pentru România într-o economie aflată în schimbare.

România e într-o poziție mai bună decât alte țări, dar se fac scenarii de criză. Declaratia a fost facuta de presedintele Nicusor Dan care a fost întrebat, într-o conferință de presă, despre criza combustibililor. Președintele a explicat că sunt două teme distincte: aprovizionarea și prețul. Astazi este prima zi in care pretul motorinei ar fi trebuit sa scada, dupa diminuarea accizei. 

Nu ne este frică de Opoziție, ne putem reseta. Opoziția nu înseamnă moarte. Este opinia vicepreședintelui PSD Vasile Dîncu. Eurodeputatul afirmă că Partidul Social Democrat va trebui să ia o decizie serioasă după consultarea internă din 20 aprilie privind rămânerea sau nu la guvernare. Un interviu in 40 de minute.

Liderul de la Casa Albă afirma că „o întreagă civilizație va pieri în această seară” dacă nu se ajunge la o intelegere pentru a pune capăt conflictului. Astazi expira armistitiul acordat de Washington Teheranului. Pe de alta parte, armata israeliană a anunţat că a încheiat desfăşurarea trupelor sale la sol în sudul Libanului, până la o ”linie de apărare avansată” împotriva luptătorilor mişcării libaneze şiite Hezbollah.

Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă, pe 7 aprilie 2009, pentru a cere alegeri libere și corecte, dar protestul a fost deturnat.”Prin pașii pe care am început să îi facem spre Uniunea Europeană, noi construim abia acum democrația pe care au cerut-o manifestanții de atunci”, spune președinta Maia Sandu. Mai tarziu corespondenta RFI la Chisinau, Valeria Vitu.    

17 ani de la protestele violente din 7 aprilie 2009, când sute de tineri care protestau pentru alegeri libere și corecte au fost arestați și bătuți de puterea comunistă de atunci, iar patru dintre tineri au murit în condiții suspecte. Justiția nu a dat răspuns la întrebarea cine se face responsabil de aceste abuzuri. Actualele autorități pro-europene de la Chișinău spun că evenimentele din 7 aprilie 2009 au schimbat direcția de dezvoltare a Republicii Moldova și au lăsat o lecție pe care nu avem voie să o uităm: libertatea nu vine de la sine, ea se obţine și trebuie protejată constant.

- Chișinăul pregătește o schimbare de paradigmă în abordarea conflictului transnistrean. Fără Rusia, dar cu Uniunea Europeană. Liliana Barbăroșie a discutat la Chișinău cu mai mulți experți.

- Zilele trecute la Kiev a avut loc concertul uneia dintre cele populare artiste din Ucraina. Momentul culminant al evenimentului a fost participarea Irinei Rimes, artistă născută în Republica Moldova. Despre asta ne vorbește Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- O discuție în studioul RFI de la București cu trei tineri din Republica Moldova, câștigători ai concursului Gutuia de Aur, Macrina Vararu, Ema Ponomari și Timur Lucinschi. Gutuia de Aur este un concurs la care tineri între 15 și 25 de ani au fost invitați să scrie, într-un eseu în limba franceză despre localitatea lor. Tema concursului a fost „Localitatea mea, istoria mea”. Concursul a fost organizat de Uniunea presei francofone, secția Republica Moldova, în parteneriat cu Reprezentanta Organizației Internaționale a Francofoniei pentru Europa centrală și orientală. Vizită la București este premiul oferit de OIF pentru cei trei câștigători.

- Agenția Moody's îmbunătățește ratingul Republicii Moldova la B2, cel mai bun nivel din ultimii 25 de ani

- Cod galben de vânt puternic și răcire a vremii în Republica Moldova.

Agenția Moody's îmbunătățește ratingul Republicii Moldova de la B3 la B2, menținând perspectiva stabilă, este cel mai bun nivel din ultimii 25 de ani.

Agenția notează în decizia sa că „autoritățile moldovene au demonstrat o capacitate îmbunătățită de a implementa politici prin progresul rapid către aderare la UE, dar și o capacitate sporită de răspuns la șocuri, în special prin reorientarea aprovizionării cu energie a țării, îndepărtându-se de dependența istorică de Rusia. „Aceste eforturi au contribuit, de asemenea, la o reducere generală a riscului de evenimente politice nefavorabile al Republicii Moldova, care anterior erau foarte ridicate. Un mediu politic intern din ce în ce mai stabil și o rezistență demonstrată la încercările externe de interferență electorală au diminuat expunerea Republicii Moldova la riscul politic”.

Cu toate acestea, Moody’s avertizează că riscurile geopolitice rămân semnificative, în special din cauza războiului din Ucraina și a relațiilor tensionate cu Rusia, inclusiv prin posibile atacuri hibride asupra infrastructurii. Perspectivele stabile indică un echilibru între riscuri și oportunități.

Un comunicat al Guvernului de la Chișinău spune că Republica Moldova primește astfel un semnal clar de încredere din exterior. „Nu este o opinie politică, ci o evaluare independentă, tehnică, a modului în care statul își gestionează economia și finanțele. Moldova devine mai stabilă, mai predictibilă și mai respectată. Continuăm să mergem către instituții mai puternice, reforme reale, independență energetică și pași clari spre Uniunea Europeană”, a comentat prim-ministrul Alexandru Munteanu.

Ratingul B2 indică faptul că Moldova încă are provocări economice și geopolitice, însă a demonstrat o capacitate semnificativ îmbunătățită de a gestiona riscurile financiare, politice și sociale. În termeni concreți, decizia înseamnă un acces mai bun la finanțare internațională, costuri mai reduse pentru împrumuturile externe și creșterea atractivității țării pentru investiții străine și proiecte de dezvoltare, mai notează Guvernul de la Chișinău.

***

Se împlinesc 17 ani de la protestele violente din 7 aprilie 2009, care au dus la înlăturarea de la guvernare a Partidului Comuniștilor. Protestele pentru alegeri libere și corecte au scos în stradă zeci de mii de oameni, iar represiunile dure ale autorităților comuniste care au urmat în seara zilei de 7 aprilie și în zilele următoare au dus la reținerea a peste 600 de tineri, maltratați în comisariate, și cel puțin patru decese în condiții suspecte. Justiția din Republica Moldova nu a răspuns nici până astăzi cine se face vinovat de violențele și victimele din 7 aprilie 2009.

Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj în care spune că momentul este unul rușinos în istoria Republicii Moldova.  „Statul și-a agresat proprii cetățeni pentru simpla revendicare de a li se respecta voința, exprimată prin vot. Această traumă nu se va putea vindeca atâta vreme cât justiția rămâne datoare cu adevărul și dreptatea pe care încă le așteaptă cei care au îndrăznit, acum 17 ani, să spere la un viitor mai bun”, a scris Maia Sandu.

Și premierul Alexandru Munteanu a publicat un mesaj în care a scris că 7 aprilie 2009 a schimbat direcția de dezvoltare a Republicii Moldova și a lăsat o lecție pe care nu avem voie să o uităm: libertatea nu vine de la sine, ea se obţine. „Să nu permitem niciodată întoarcerea la frică, abuz sau autoritarism”, a scris premierul moldovean.

***

Meteorologii din Republica Moldova anunță vânt puternic astăzi și mâine. Codul galben a intrat în vigoare la ora 10:00 și va dura până mâine seara.

În acest context, autoritățile recomandă cetățenilor să nu aprindă focul pe suprafețe deschise, în special în preajma spațiilor forestiere, să stea departe de copaci, construcţii uşoare sau vechi și să ocolească firele electrice. Totodată, șoferii sunt îndemnați să nu parcheze automobilele în preajma copacilor,

În zilele următoare, meteorologii anunță izolat și temperaturi la limita înghețurilor în nordul Republicii Moldova. La Chișinău, minima va fi de aproximativ +4, iar maxima de +14 grade.

Jurnal de știri

Galeristul Alex Radu(/SAC-Spațiul de Artă Contemporană) despre expoziția Rhythmic Stress, care va putea fi văzută la /SAC @Berthelot și /SAC @Mincu Gallery.

Artiștii Lia Perjovschi și Dan Perjovschi ne vorbesc despre expoziția "DRAFT pentru o retrospectivă comună" care poate fi văzută la ARCUB Hanul Gabroveni.

Vicepreședintele PSD Vasile Dîncu spune într-un interviu la RFI că decizia pe care o va lua partidul după consultarea internă din 20 aprilie privind soarta coaliției va trebui să fie una serioasă. Eurodeputatul afirmă pe de altă parte că acțiunea militară americană din Iran a fost pripită.

Vasile Dîncu, despre consultarea internă din PSD privind coaliția: ”Atunci când ne-am asumat și cred că și președintele Grindeanu a fost conștient când și-a asumat, o mare consultare înseamnă o supralegitimare a gestului. Or gestul nu poate să fie unul pitic, va trebui să fie un gest serios, un gest care să fie decisiv pentru soarta partidului în viitor”.

Vicepreședintele PSD spune că partidul său nu se teme de o perioadă în Opoziție: ”Nu ne este frică de Opoziție. Ne-am descurcat foarte bine în Opoziție, de câte ori am fost și am mai avut în Opoziție colegi puternici, era PRM-ul la un moment dat, cu care ne băteam pe același tip de electorat. Nu cred că Opoziția înseamnă moarte”.

Ce spune Vasile Dîncu despre războiul din Iran: ”Cred că a fost o acțiune pripită, așa cum spun toți analiștii, că nu s-au gândit foarte mult consecințele (...), nu au fost consultați experții și strategii”.

Corina Oprea, co curatoarea expoziției Marea Neagră la plural - Compoziții pentru ochiul sonor, prezența româneasca la cea de-a 61-a Bienală de la Veneția.

Primele 25 de exemplare de vultur sur au ajuns în România la începutul lunii martie și nu, nu e un zvon: păsările sunt deja instalate într-o volieră de aclimatizare lângă Rucăr, la peste 1.000 de metri altitudine, unde vor sta câteva luni înainte de a fi eliberate în Munții Făgăraș.

Aduse din Spania de Fundația Conservation Carpathia, în parteneriat cu mai multe comune din Argeș, exemplarele tinere vor forma nucleul viitoarei populații — prima reintroducere a speciei în România, vreodată.

Vulturul sur a dispărut de pe la noi în secolul trecut, victimă colaterală a momelilor cu otravă puse pentru lupi și urși, dar și vânat direct, pe motiv că ar fi dăunător. Revenirea lui contează pentru că e, practic, sanitarul naturii: se hrănește exclusiv cu animale moarte, curăță habitatul și ține bolile la distanță.