Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

În cadrul reuniunii Consiliului pentru Agricultură și Pescuit din 30 martie, statele membre au cerut Comisiei să elaboreze în cel mai scurt timp un plan pentru reducerea costurilor de producție în agricultură, în special în cazul unei prelungiri a crizei energetice. Acesta ar trebui să includă măsuri care să ajute fermierii să facă față creșterii costurilor cu îngrășămintele și cu alți factori de producție agricolă.

Franța și grupurile de fermieri insistă pentru suspendarea aplicării taxei pe carbon la frontieră pentru îngrășăminte, însă Comisia, care a promis un plan de acțiune pentru luna mai, a exclus până acum această posibilitate, notează Euractiv. Împreună cu Italia, Franța a avansat în Consiliu și alte propuneri pentru a veni în sprijinul agricultorilor. O alternativă ar fi introducerea unor compensații financiare.

Pe 13 aprilie, reprezentanții sectorului agricol vor merge la Comisia Europeană pentru discuții.

Într-un interviu acordat publicației Euractiv, economistul șef al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) confirmă că, în prezent, printre cei mai afectați de războiul din Orientul Mijlociu se numără fermierii, în special cei din Europa.

O purtătoare de cuvânt a Comisiei a declarat că executivul UE monitorizează continuu prețurile și a amintit măsurile luate pentru a ajuta fermierii să se aprovizioneze cu fertilizanți. Acestea au inclus suspendarea taxelor pentru importuri, cu excepția celor din Rusia și Belarus, și ajustarea taxei pe carbon la frontieră pentru a atenua impactul acesteia asupra prețurilor.

Italia solicită Comisiei să evalueze extinderea utilizării digestatului în Uniunea Europeană, ca alternativă menită să reducă presiunea asupra costurilor de fertilizare suportate de fermieri și să permită, în același timp, menținerea randamentelor culturilor, pe fondul creșterii prețurilor energetice și al scăderii importurilor de îngrășăminte din Rusia. De asemenea, recomandă examinarea posibilității de a echivala digestatul cu îngrășămintele sintetice în ceea ce privește limitele de utilizare.

Deși digestatul este obținut din deșeuri organice și are beneficii pentru sol și mediu, contribuind inclusiv la reducerea emisiilor, utilizarea acestuia este limitată de actualul cadru legislativ european, argumentează Italia. În acest context, propune revizuirea Directivei privind nitrații și diferențierea clară a digestatului de deșeurile din sectorul zootehnic.

Propunerea a fost lansată în cadrul reuniunii miniștrilor agriculturii de săptămâna trecută.

Guvernul francez subvenționează prețul combustibilului pentru fermieri, companii de logistică și pescari în perioada 1–30 aprilie, cu un buget de 70 de milioane de euro, potrivit Politico. Sprijinul include suspendarea accizelor pentru motorina utilizată în agricultură, o măsură care va costa bugetul francez 14 milioane de euro.

Potrivit ministrului francez al economiei și finanțelor, intervenția este „direcționată și limitată în timp” și urmărește menținerea competitivității și a stabilității economice în sectorul agricol.

Măsura vine pe fondul creșterii costurilor energetice generate de tensiunile geopolitice recente și are ca obiectiv sprijinirea fermierilor în plin sezon agricol.

Fermierii din Bulgaria, Estonia și Ungaria, afectați de fenomene meteorologice nefavorabile în 2025, vor primi 21,5 milioane de euro din rezerva pentru agricultură a Uniunii Europene. Sprijinul poate fi completat cu până la 200% din fonduri naționale.

Sumele vor trebui să fie distribuite până la 30 septembrie 2026, iar autoritățile naționale trebuie să se asigure că fermierii sunt beneficiarii finali.

Cele trei state membre au obligația să notifice Comisiei detaliile punerii în aplicare a măsurilor, respectiv criteriile utilizate pentru stabilirea ajutorului individual, impactul preconizat, nivelul plăților lunare estimate și sprijinul suplimentar care urmează să fie furnizat. Notificarea va trebui să includă, de asemenea, măsurile luate pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea, informează Executivul european.

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat a Portugaliei, în valoare de 250 de milioane de euro, destinată sectorului forestier. Măsura vizează refacerea pădurilor afectate de dezastre naturale și fenomene extreme, dar și compensarea pierderilor de venit ale proprietarilor de terenuri implicați în activități de reîmpădurire.

Ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe și va sprijini investițiile forestiere prin acordarea de prime fixe, care vor fi plătite pentru o perioadă de până la 20 de ani. Schema face parte din planul strategic PAC al Portugaliei și este cofinanțată prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Programul va fi derulat până la 31 decembrie 2029.

Ministrul elen al agriculturii și alți doi membri ai guvernului din Grecia au fost remaniați săptămâna trecută, în urma unui scandal de fraudă cu subvenții agricole europene, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Săptămâna trecută, Parchetul European a cerut parlamentului grec să ridice imunitatea miniștrilor și a altor parlamentari vizați în cadrul unei anchete de deturnare de fonduri agricole acordate din bugetul Uniunii Europene.

Detalii despre anchetă au fost transmise pentru prima dată de Parchetul European în mai anul trecut, când a acuzat mai mulți beneficiari ai subvențiilor că au revendicat terenuri pe care nu le dețineau și că au exagerat numărul de animale din ferme.

Scandalul, aflat în continuă expansiune, a declanșat mai multe demisii la nivel înalt vara trecută, potrivit presei europene. Până în prezent, peste 20 de parlamentari greci se confruntă cu acuzații.

O măsură a Senatului privind populația de urși din România este criticată de activiștii de mediu. Camera superioară a Parlamentului a decis o cotă de intervenție preventivă de 859 de exemplare pe anul acesta pentru ursul brun. O decizie ce ridică mari semne de întrebare, i-a spus lui Cosmin Ruscior la emisiunea Planeta Verde expertul în carnivore mari Cristian Papp, coordonatorul departamentului specii sălbatice de la asociația WWF România.

Cristian Papp spune despre decizia Senatului privind urșii că ”această propunere de cotă se bazează pe studiul genetic prezentat în decembrie anul trecut și acolo nu există foarte multe date care să certifice cumva acea cifră, acel interval de 10.400-12.700 de urși, adică toată lumea pune întrebări. Inclusiv experți din Europa în momentul în care au văzut rezultatele studiului și acel raport sumar au venit inclusiv către noi să ne întrebe cum e posibil așa ceva și nefiind un studiu transparent, adică acolo nu a fost nimeni implicat, în afară de echipa de proiect, nu știm ce s-a întâmplat exact”.

Expertul WWF precizează că propunerea de cotă pentru urși ”ridică niște semne de întrebare, pentru că vorbim totuși de o cifră destul de mare, 859 de exemplare, la care se adaugă alte 110 pentru intervenție, plus din păcate nu cunoaștem magnitudinea braconajului, nu știm exact câte exemplare sunt ucise pe drumuri și respectiv căi ferate. Cu siguranță că vorbim în acest scenariu de o ieșire de cel puțin 1.000 de urși pe an”.

Câți urși sunt în realitate în România? Ce riscă autoritățile române, dacă insistă cu această cotă de intervenție pentru ursul brun? Vorbim de o încălcare a directivelor europene?

Vicepremierul Radu Miruță declară într-un interviu la RFI că ”România nu mai stă deoparte” și ”joacă într-un mod corect și joacă la masa mare”, în contextul discuțiilor privind Iranul. Ministrul Apărării spune pe de altă parte că bugetul MApN pe 2026 este de zece miliarde de euro.

Radu Miruță, despre Iran: ”În fiecare zi, de trei ori pe zi, Ministerul Apărării face analize, la milimetru, cu ce se întâmplă acolo. Analizele pe care noi le facem sunt dublate, sunt triplate de analizele pe care le fac și alte țări, pentru a ne asigura ca nu cumva noi să luăm în calcul niște lucruri care sunt irelevante, poate, având în vedere conflictul de acolo. Într-un procent aproape complet, analizele noastre se suprapun cu analizele făcute de alți parteneri NATO. Nici unul dintre indicatorii acestor analize nu arată o creștere a riscului la adresa securității naționale a României”.

Despre dronele fabricate în comun cu Ucraina: ”Întrebarea e cu ce rămâne România după această producție, în sensul în care specificul acestor drone este unul că sunt perisabile tehnologic. Dacă produci mașina de luptă și o ții în garajele MApN, este foarte în regulă niște ani buni, dar dacă construiești niște drone cu vârf de tehnologie astăzi, peste o jumătate de an s-ar putea să le folosești doar ca să spargi nuci cu ele, pentru că tehnologia de peste o jumătate de an în domeniul ăsta va fi una atât de diferită față de cea de astăzi, încât nu vei mai avea avantaj competitiv pe câmpul de luptă (...). De asta, ceea ce trebuie să rămână sigur în România este pe lângă linie de producție, capacitatea unor echipe de a produce să fie tot timpul actualizat cu tehnologia (...), o actualizare continuă”.

Despre înzestrarea armatei: ”Preocuparea mea este să nu fim doar clienți care să cumpere produse cu tehnică militară avansată și poate să avem curaj să mai dezvoltăm în cadrul ministerului niște lucruri (...). Ce se produce măcar să fie pe teritoriul național o bună parte, pentru că dacă se produce pe teritoriul național, dincolo de consecințele benefice economice, din nou, la nivel militar, tactic, ai o garanție suplimentară, domnule, fabrica e la mine în țară, o coordonează Guvernul României, în caz de, Doamne ferește, un conflict militar (...). Până acum, contractele nu erau cu obligația asta. Acum, dăm enter, punem un paragraf nou, în care menționăm: noi la MApN vom plăti, dacă veți face dovada că un procent, 50%, 70% sau 100% se produce în România. Dacă nu, nu”.

Jurnal de știri

Invitatul emisiunii este domnul Radu Magdin, analist, diplomat, expert în relații internaționale și consultant.

Invitatul emisiunii este Dan Popescu, unul dintre pionierii galerismului de artă contemporană din București.

Republica Moldova nu renunță la starea de urgență în sectorul energetic, introdusă după ce Rusia a bombardat linia electrică Isaccea-Vulcănești, principala cale de import de curent. Linia a fost reparată, însă, situația în domeniul energetic rămâne fragilă, mai ales că scumpirea carburanților în ultima lună a înregistrat un ritm fără precedent în istoria Republicii Moldova. În aceste condiții, producătorii cer Guvernului măsuri de susținere, avertizând asupra impactului major asupra populației și economiei. Valeria Vițu aduce detalii.

- Controverse publice și politice la Chișinău, după ce într-o instituție publică, la Universitatea de Stat din Moldova, a fost filmat un interviu pentru publicul din Rusia, cu o persoană controversată. Ministerul Educației de la Chișinău a inițiat o verificare privind accesul lui Denis Kapustin, liderul unei grupări de voluntari ruși care luptă acum de partea Ucrainei și care este interzis în UE, într-un studio media găzduit de USM. Cazul a declanșat critici politice și întrebări privind controlul accesului în instituțiile publice din Republica Moldova. O corespondență de Liliana Barbăroșie.

- Un cetățean moldovean, stabilit la Moscova de aproape 10 ani, a fost expulzat din Rusia pentru că ar fi un pericol pentru securitate. Ion Safta este actor în seriale rusești. Situația sa stranie este explicată de Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Un reportaj din sudul Republicii Moldova. Corespondenții noștri încearcă să afle răspunsul la întrebarea: Cum poate fi totuși depășit impasul și vidul de putere și democrație din autonomia găgăuză? Un reportaj realizat în autonomie în comun cu colegii de la Deutsche Welle de Liliana Barbăroșie.

- Autoritățile de la Chișinău anunță că poluarea cu produse petroliere pe râul Nistru s-a redus semnificativ, după ce vineri seara a fost înregistrată o creștere a nivelului de poluanți.

- Autorităţile din România au găsit soluţii pentru cetăţenii din Republica Moldova cărora le-a fost anulată cartea de identitate românească.

- 16 oferte au fost depuse la licitația pentru construcția unor centrale eoliene mari în Republica Moldova.

- În ultimii 3 ani, peste 100 de localități din R. Moldova au beneficiat de modernizarea sau extinderea iluminatului stradal cu sprijin european.

Republica Moldova nu poate renunța, deocamdată, la starea de urgență în sectorul energetic, care a fost impusă după ce Rusia a lovit cu drone linia electrică Isacce Vulcănești, prin care Republicii Moldova importă cea mai mare cantitate de curent. Centrul de Management al Crizelor şi Ministerul Energiei avertizează că, deși situația s-a mai stabilizat, riscurile rămân ridicate, iar dependența totală de importurile de carburanți rămâne o vulnerabilitate majoră. Revenim cu detalii în program.

***

Autoritățile anunță că poluarea cu produse petroliere pe râul Nistru s-a redus semnificativ, după ce vineri seara a fost înregistrată o creștere a nivelului de poluanți.

Ministerul Mediului a instalat noi baraje protectoare și filtre absorbante. Poluarea cu produse petroliere a fost provocată la începutul lunii martie de bombardamentele Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene. Criza ecologică a fost depășită cu ajutorul României, a Poloniei și a altor state a Uniunii Europene. Vineri, o nouă pată de petrol a fost semnalată pe Nistru, iar ministrul mediului, Gheorghe Hajder, spune că aceasta a ajuns în râu din cauza creșterii nivelului apei, determinate de precipitații și deversări din lacurile de acumulare poluate de incidentul de la începutul lui martie.

***

Autorităţile din România au găsit soluţii pentru cetăţenii din Republica Moldova cărora le-a fost anulată cartea de identitate românească. Aceştia ar urma să primească acte noi, de data aceasta, cu domiciliul lor real: fie în Republica Moldova sau în alt stat, a anunţat europarlamentarul Eugen Tomac la TVR Moldova.

Peste 100 de mii de cetăţeni români, născuţi în Republica Moldova, au rămas fără cărţi de identitate româneşti, după anumite ajustări legislative făcute de autorităţile din România.

„Cel mai probabil, în următoarele două-trei săptămâni, vom începe să eliberăm cărţi de identitate cu domiciliul în Republica Moldova. Cred că este una dintre soluţiile pe care le putem implementa fără probleme şi care până la urmă vor reflecta realitatea. Și anume că aceştia sunt cetăţeni români cu domiciliul în Republica Moldova, acolo unde de fapt şi locuiesc, sau, de ce nu, în alte state europene, pentru că nu toţi cetăţenii români proveniţi din Republica Moldova se află astăzi în Republica Moldova”, a declarat europarlamentarul Eugen Tomac, care este și consilier onorific al președintelui României.

***

16 oferte au fost depuse la licitația pentru construcția unor centrale eoliene mari în Republica Moldova, cu o capacitate totală de 170 MW. Proiectele includ, în premieră, și sisteme de stocare a energiei, iar interesul investitorilor depășește semnificativ parametrii inițiali ai concursului.

Autoritățile precizează că numărul ofertelor este dublu față de licitația similară organizată pentru perioada 2024–2025, ceea ce indică un interes crescut pentru dezvoltarea energiei regenerabile.

Licitația face parte din eforturile autorităților de a extinde capacitățile de producere a energiei din surse regenerabile. Obiectivul este de a crește ponderea regenerabilelor în mixul energetic național la 30% până în anul 2030.

Media anuală de acoperire a consumului din surse regenerabile anul trecut a fost de 20%, față de doar 3,1% în 2020, o creștere de șapte ori în ultimii cinci ani.

Ministerul Energiei a anunțat că la începutul acestei luni Republica Moldova a depășit pragul de 1 gigawatt de capacitate instalată din surse regenerabile. Potrivit instituției, acesta este un moment de referință în tranziția energetică națională, care îi va permite Republicii Moldova să își reducă dependența de importuri și să-și dezvolte producția internă de energie.

***

În ultimii 3 ani, peste 100 de localități din R. Moldova au beneficiat de modernizarea sau extinderea iluminatului stradal cu sprijin european, fie prin finanțare directă a Uniunii Europene, fie prin programe naționale cofinanțate, potrivit Delegației UE în Republica Moldova.

„Datorită acestor investiții, gradul de iluminare a străzilor în orașele din Moldova a ajuns la peste 82%”, arată un comunicat al Delegației, citat de Ziarul de Gardă. Pentru cetățeni, acest lucru nu înseamnă doar lumină pe stradă, ci și facturi mai mici pentru primării, pentru că tehnologia LED consumă cu până la 70% mai puțin curent, mai multă siguranță, pentru că străzile sunt mai sigure pe timp de noapte, dar și independența pe care o presupune producția de energie la nivel local, prin panouri solare care alimentează becurile stradale.

California a devenit al doilea stat din SUA, după Washington, care interzice creșterea caracatițelor — și primul care merge mai departe, interzicând și vânzarea lor. Decizia nu a fost grea: nu existau ferme de caracatițe în California, iar legiuitorii au ales, pur și simplu, să nu lase loc industriei pentru dezvoltare.

Caracatițele sunt animale surprinzător de complexe, iar condițiile din fermele intensive implică stres, comportament agresiv, canibalism și mortalitate ridicată, fără nicio metodă umană de sacrificare recunoscută. 

Acum, ideea prinde contur și la nivel național: doi senatori americani au propus extinderea interdicției în toată țara, inclusiv pentru caracatițele crescute în ferme din alte state sau importate din străinătate.

Jurnal de știri