Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Conducătorii de motociclete și scutere ar putea avea parte foarte curând de noi reguli de circulație, gândite să scadă numărul de accidente! Unii șoferi sunt de părere că se va produce doar mai mult haos în traficul urban, iar alții că vom circula mai sigur și cu mai puține riscuri. Toate acestea pentru că pe masa deputaților se află un proiect de lege foarte interesant. Cum ar putea arăta el și ce ar însemna pentru fiecare dintre noi?

Aflăm mai multe detalii în cadrul emisiunii "Ora de Risc" by XPRIMM, difuzată de RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național, conform analizelor mediaTrust din 2024 și 2025. Invitati: Oana Maria RADU, PR Director, motoADN/ApPA, Răzvan PAVEL, Președinte, motoADN

Animalele le-au schimbat viața și nu sunt indiferenți. Doi tenismeni, Ana Bogdan și Horia Tecău, s-au alăturat campaniei mondiale “Hrană bună pentru animale”. Cei doi au povestit cât de important este un animal de companie în viața unui sportiv.

Campania “Hrană bună pentru animale” este un program de ajutor pentru animale, organizată de obicei de ONG-uri, magazine sau comunități. Oamenii sunt încurajați să doneze hrană, cum ar fi boabe sau conserve sau bani pentru animale aflate în nevoie. Sunt vizate animalele fără stăpân, câini și pisici de pe stradă, sau  animale din adăposturi care au nevoie de condiții mai bune de trai.

La acestă campanie “Hrană bună pentru animale” s-au solidarizat și doi tenismeni, Ana Bogdan actualmente numărul 720 WTA și Horia Tecău, retras din activitate, actual antrenor.

Ana Bogdan are 33 de ani și cea mai bună poziție a sa în clasamentul WTA la simplu a fost locul 39 mondial în 2023 și locul 148 la dublu în 2019; ea a câștigând în carieră două turnee WTA 125.

Ana este acum accidentată, de aceea se află atât de jos în clasamentul mondial, dar speră să se refacă cât mai repede. Tenismena a adoptat mai demult un cățel pe care câteodată îl ia și la meciuri. Acesta a ajutat-o pe Ana să treacă peste accidentarea care o ține de mai mult timp departe de terenul de tenis.

Horia Tecău are 40 de ani, este campion la dublu la Wimbledon, US Open și la mixt la Australian Open și vicecampion olimpic. Retras din activitate el este acum antrenor și a fost până nu demult căpitan nejucător al echipei României de Fed Cup. Horia este un mare iubitor de animale. El a observat că acum în lumea tenisului este o modă ca jucătorii să aibă câini cu care vin la antrenamente și chiar la meciuri.

Prohodul legii salarizării. Sutele de milioane de euro care s-ar putea să nu mai vină (Cotidianul) - Călin Georgescu, vinovat, dar scăpat. Cum s-a apărat statul român în fața atacului fără precedent al Rusiei (SpotMedia) - L-am găsit pe ”Nicușor Dan”, actorul din înscenarea electorală din 2025 ajunsă la DIICOT. Detalii în premieră despre membrii rețelei care este investigată de procurori (G4Media) - Scandalul concediilor medicale revine. Nu au fost aprobate nici acum: „S-au bazat că după iureșul de la început lumea uită” (HotNews)

Încă rezilienţi faţă de lumea dezlănţuită: Restructurările din companii, instalarea recesiunii şi creşterea preţului la benzină şi motorină, sărbătorite cu prosecco şi vin în weekend (Ziarul Financiar)

Când vor veni datele statistice, vom vedea că primul trimestru din acest an a fost prost din punct de vedere economic, din punct de vedere al businessului: vânzările au scăzut, ceea ce înseamnă că şi încasările s-au redus, consumul s-a redus accelerat, peste previziuni, din cauza scăderii puterii de cumpărare, adică creşterea salarială a fost extrem de redusă (3%), nereuşind să acopere creşterile de preţuri, adică inflaţia de 9% an la an, investiţiile au fost slabe, în special cele private, iar numărul de locuri de muncă a început să scadă.

Fan Courier, cel mai mare curier de pe piață, şi eMag, cel mai mare retailer online, nu sunt singurele companii care au început să-şi restructureze operaţiunile din cauza scăderii businessului, scăderii comenzilor, scăderii consumului.

În bănci se simte şi se aude un vânt rece de reduceri şi din motive de piaţă, din motive de digitalizare, automatizare şi AI.

Suntem în recesiune, dar încă nu suntem în criză.

Dar dacă vor, cei aflaţi acum la guvernare pot trimite România peste noapte într-o criză politică, economică, financiară, socială.

Jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF, observă că la polul opus, în ciuda recesiunii care câştigă teren, Calea Victoriei din Bucureşti continuă să fie plină în weekend, iar clienţii nu stau la mese şi în picioare cu o merdenea, o cafea şi o apă plată cu lămâie, ci chiar sunt şi pahare de vin sau prosecco.

La MAYFAIR 39 şi la P+1, cele mai în vogă bistrouri de pe Calea Victoriei, era full, iar lumea corporatistă se simţea bine, departe de războaie şi recesiune.

Există o anumită rezistenţă şi rezilienţă la schimbările economice şi de business, dar să vedem cât va mai ţine, dacă lucrurile nu se îmbunătăţesc, că de înrăutăţit se pot înrăutăţi peste noapte.

770 de milioane ar urma să fie pierdute de România dacă nu dă de cap noii legi a salarizării unitare, care face parte din ultima cerere de plată. Termenul-limită e 30 august, iar atitudinea guvernelor și a liderilor Coaliției e mai degrabă sceptică spre pesimistă privind îndeplinirea reformei.

Legea salarizării unitare este cea mai amânată reformă din PNRR. Pe calendarul inițial, negociat de guvernarea Cîțu cu Bruxelles-ul, legea salarizării avea ca termen-limită 30 iunie 2023. Practic, era odată cu rotativa guvernamentală. Adică tranziția de la Guvernul Ciucă la Cabinetul Ciolacu. Guvernanții și coaliția PSD-PNL au uitat voit de reformă și au încercat să evite aplicarea acesteia. Principalul argument neoficial era super-anul electoral 2024. Oficial, explicația e alta, scrie Cotidianul.

Săptămâna trecută, Călin Georgescu, fostul candidat la președinție, a fost scos de sub control judiciar în urma unei decizii a Tribunalului București. El este acum liber să părăsească țara. Asta nu înseamnă că procesul de la Curtea de Apel București se suspendă. Va continua, însă, Călin Georgescu poate părăsi oricând țara în timpul judecății.

Decizia a surprins, cel puțin parțial, opinia publică, generând numeroase reacții pe rețelele sociale.

Călin Georgescu va fi găsit vinovat de acțiunile sale destabilizatoare, dar este foarte puțin probabil că va face închisoare, anticipiează Emilian Isăilă. Jurnalistul SpotMedia crede mai degrabă că Georgescu va pleca din țară. Este un agent de influență expus, care probabil știe multe și despre care alții știu la fel de multe, fiind lucruri care cu greu se pot gestiona public.

În jurul lui Georgescu a existat cu adevărat o coaliție de rețele de influență finanțate de Rusia, care urmărea impunerea sa drept președinte al României.

Georgescu a fost susținut în toate straturile sistemului instituțional și politic din țară - miniștri, parlamentari, judecători, procurori, preoți, angajați în structurile de apărare, internă și externă.

Curățarea instituțiilor, a sistemului politic și juridic de cei care l-au susținut, l-au finanțat și au primit ordine de la Moscova rămâne în continuare o provocare politică atât pentru președintele Nicușor Dan, cât și pentru premierul Ilie Bolojan. De succesul lor depind stabilitatea și viitorul pe termen scurt al României.

Presupusa întâlnire dintre Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea dezvăluită cu poze neclare de Elena Lasconi cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din mai 2025 a fost o punere în scenă cu persoane care au jucat rolurile celor trei personaje, au declarat pentru G4Media.ro multiple surse familiarizate cu cazul.

Potrivit acestora, operațiunea ar fi fost comandată de liberalii care îl susțineau pe Crin Antonescu în cursa prezidențială. Pe de altă parte, filmarea propriu-zisă ar fi fost executată de personaje apropiate de USR sau care apar alături de Nicușor Dan în campanie.

Persoana care a jucat rolul viitorului președinte Nicușor Dan într-o regie care a dinamitat campania electorală de dinainte de alegerile prezidențiale de anul trecut se numește Răzvan Florin Bratu și este actor în București. ”Nu cred că am voie să fac vreo declarație, având în vedere că este o investigație în curs”, a declarat Bratu pentru G4Media.ro.

El a recunoscut că a fost audiat la DIICOT și a adăugat că a fost vorba despre un job ocazional pentru care a fost angajat și că nu le cunoaște pe celelelte două persoane care au apărut în fotografii (Cristian Alexandru Năstăsoiu ca Victor Ponta și Marian Cojocaru ca Florian Coldea).

Cinci categorii de români așteaptă de două luni să fie exceptați de la neplata primei zile de concediu medical. Dar promisiunile făcute public la începutul lunii februarie de Ministerul Sănătății și puse pe hârtie într-un proiect de Ordonanță de Urgență sunt în continuare neaprobate. 

Potrivit unui document obținut și consultat de HotNews, proiectul s-a blocat la Consiliul Economic și Social, în lipsa avizelor a trei membri ai Guvernului: vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul Justiției, Radu Marinescu.

„Mi se pare că se dorește ca lucrurile să rămână așa, ca această zi să rămână neplătită. Senzația mea este că asta s-a dorit”, spune, într-un dialog cu HotNews, Radu Gănescu, președintele unuia dintre cele mai mari ONG-uri de pacienți și reprezentantul acestora în Consiliul Economic și Social.

Președintele american Donald Trump ar pregăti o ofensivă terestră în Iran. Dar care vor fi efectele asupra Europei, presupunând că SUA vor lansa efectiv o invazie terestră? Platforma Euractiv analizează situația.

De fapt, nimeni nu știe cu adevărat care ar fi efectele, spun cei de la Euractiv.

Un lucru este, însă, aproape sigur: o invazie terestră – care s-ar face probabil în coordonare cu aliații regionali, inclusiv Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – ar condamna aproape Europa la o perioadă prelungită de inflație combinată cu stagnare economică, cu prețuri și mai mari la petrol și gaze.

Proiecția „de bază” a Băncii Centrale Europene, conform căreia războiul va duce la o creștere a inflației din zona euro la 2,6% și o scădere a creșterii la 0,9% în acest an, s-ar dovedi mult prea optimistă.

Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la Institutul Bruegel spune că efectele ar fi ”extraordinar de negative”. Iranul ar riposta probabil prin distrugerea instalației de gaze naturale lichefiate (GNL) Ras Laffan din Qatar – eliminând imediat o cincime din rezerva mondială de GNL.

Prețurile petrolului ar crește, de asemenea.

Philipp Lausberg, analist senior la Centrul European de Politici, consideră totuși că diversificarea aprovizionării cu energie a Europei în urma invadării la scară largă a Ucrainei, coroborată cu recenta extindere a capacității de export de GNL a SUA, ar face ca o invazie terestră a SUA  să fie mai puțin dăunătoare decât șocul energetic generat de războiul Rusiei declanșat în 2022.

Cu toate acestea, Lausberg a avertizat că o invazie terestră ar putea provoca penurii de anumite produse petroliere rafinate, în special combustibil pentru avioane, pentru care companiile aeriene europene se bazează pe Golful Persic.

Alte impacturi potențiale ale unui conflict prelungit sau în escaladare includ o accelerare a dezindustrializării Europei, în special în Germania, și o creștere a sprijinului pentru partidele populiste europene care cer guvernelor să ofere sprijin financiar gospodăriilor și întreprinderilor.

Citeste siȘi totuși, cum va putea încheia Trump războiul din Iran?

Guvernele UE, multe dintre ele având deja niveluri de îndatorare mult peste plafonul de 60% din PIB, s-ar confrunta, de asemenea, cu un compromis între protejarea gospodăriilor și disciplina fiscală – ceea ce, pe termen lung, ar putea chiar determina piețele să pună la îndoială stabilitatea financiară a zonei euro.

În plus, investitorii ar putea, de exemplu, să considere că centrele de date AI, care consumă multă energie, devin nesustenabile din punct de vedere financiar, ceea ce ar duce la prăbușirea pieței bursiere din SUA – care se bazează în mare măsură pe exuberanța bazată pe AI.

O invazie terestră ar putea să reprezinte începutul unui „proces de ocupație pe termen lung”, similar cu dezastruoasa invazie a Irakului condusă de SUA în 2003.

Problema este cum vor fi scoase de acolo aceste trupe. Este o întrebare la care, din păcate, Trump ar putea fi nevoit să răspundă destul de curând, scrie Euractiv.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Pilotul american care dispăruse de vineri, după ce Iranul a doborât avionul de vânătoare F-15, a fost salvat în noaptea de sâmbătă spre duminică. Donald Trump a amintit Teheranului că ultimatumul său de a „redeschide Strâmtoarea Ormuz” a expirat în 48 de ore. Comentatorii analizează eforturile președintelui american de a ieși din război.

Potrivit Le Figaro, în timpul operațiunii, avioane americane au deschis focul asupra convoaielor iraniene pentru a le alunga. Pe măsură ce forțele speciale se apropiau a avut loc un schimb de focuri, dar luptele nu s-au extins.

„Este prima dată, în memoria militară, când doi piloți americani au fost salvați separat, în adâncul teritoriului inamic”, a declarat un expert citat de ziarul francez.

La rândul său, Iranul susține că a doborât un alt avion american în timpul operațiunilor de salvare, precum și două elicoptere de atac Black Hawk.

După cum notează ziarul portughez Público, „găsirea pilotului” ar fi fost „un atu major pentru Iran. Simpla posibilitate ca acesta să fie luat ostatic amintește de criza ostaticilor din 1979, în apogeul Revoluției Islamice care l-a răsturnat pe șahul Mohammad Reza Pahlavi, când un grup de studenți a luat cu asalt ambasada americană din Teheran și a ținut captivi 52 de americani” timp de 444 de zile”.

Dar cum se poate pune capăt războiului?

The New York Times observă cum președintele Trump a pariat că puterea de foc americană ar putea intimida Iranul și l-ar putea convinge să se supună. Până acum, liderii iranieni nu au fost dispuși să renunțe.

Nici președintele Trump, nici secretarul Apărării, Pete Hegseth, nu au putut explica cum se va încheia războiul.

În timp ce The New Yorker vorbește despre viziunea distorsionată a lui Donald Trump și Pete Hegseth asupra războiului din Iran

”Cei doi bărbați și-ar putea dori să trăiască într-o lume în care oricine aruncă cele mai multe bombe primește ce își dorește”.

Revista Time intră în culisele încercărilor lui Trump de a ieși din război.

”Președintele a început multe dimineți recente vizionând videoclipuri compilate de oficiali militari despre succesele de pe câmpurile de luptă, potrivit unui oficial de rang înalt al administrației.

Însă potrivit a două surse de la Casa Albă, există îngrijorări că, de fapt, consilierii îi ofereau președintelui o perspectivă pozitivă, spunându-i lui Trump ce voia să audă în loc de ce avea nevoie să audă. Mai ales în ceea ce privește riscurile politice și economice.

Administrația se confruntă acum cu o provocare acrobatică: găsirea unei rampe de ieșire fără a părea că a realizat prea puțin”.

The Atlantic analizează eșecul administrației Trump în materie de intelliegnce:

”Comunitatea serviciilor de informații a fost precisă și consecventă în judecățile sale de dinainte de război cu privire la faptul că regimul iranian nu se pregătea să utilizeze o armă nucleară; nu avea rachete balistice capabile să ajungă în Statele Unite.

Iar ca răspuns la un atac militar american, Iranul era capabil să atace țările vecine din Golful Persic și să încerce să închidă Strâmtoarea Hormuz, precipitând o criză economică globală.

Toate acestea erau cunoscute înainte de război și i-au fost prezentate președintelui Trump”.

La sfârșitul săptămânii trecute, Standard and Poor's (S&P Global) a publicat analiza pe care și-a bazat decizia privind ratingul de țară pentru România. Tehnic vorbind, ratingul de țară este BBB-/A-3 cu perspectivă negativă. Adică, nu s-a schimbat nimic, România rămâne doar cu o treaptă mai sus de categoria „nerecomandat investițiilor”, așa-numitul junk.

Analiza S&P Global începe cu constatarea că actuala coaliție politică formată din patru partide continuă să ia măsuri de consolidare a deficitelor bugetare mari prin creșteri de impozite și taxe și înghețarea salariilor bugetare și a pensiilor. Desigur, repetarea cu fiecare ocazie a procesului de reducere a deficitului bugetar poate fi deranjantă pentru unii politicieni români și pentru o parte a publicului, dar este relevantă pentru analiza agențiilor de rating.

Dacă în România se pune un preț tot mai mic pe consolidarea bugetară, investitorii în datoria publică a statului nu gândesc în acest fel. Așadar, este nevoie să continue consolidarea bugetară.

Există și o prognoză pentru următorul an referitoare la câțiva indicatori economici. S&P Global se așteaptă ca anul acesta deficitul bugetar să scadă la 6,5%, iar anul viitor să ajungă la 5,5% din PIB. Economia va crește anul acesta cu doar 0,25%, iar în perioada 2027-2029 va atinge o creștere medie cu 2,5%.

Scenariul de bază al agenției de rating, adică scenariul cu cele mai mari șanse să se întâmple, arată că România va gestiona efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu și le va ține sub control, mai ales că are un grad redus de dependență de importurile de energie din regiune. Este greu de spus dacă vorbim despre un mesaj încurajator sau despre o evaluare optimistă, pentru că, să nu uităm, România este dependentă de prețul mondial al țițeiului și de cel european al gazului natural.

Există, însă, și un scenariu în care ar putea avea loc retrogradarea ratingului de țară care arată în felul următor: „se pot reduce ratingurile în următorii doi ani, dacă traiectoria de consolidare fiscală a României deviază semnificativ de la așteptările noastre”. Se poate întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă o creștere economică redusă le împiedică eficacitatea. De asemenea, agenția ia în considerare o retrogradare de rating dacă presiunile externe produc o perturbare severă a pieței energetice care ar deraia așteptările inflaționiste slăbind în același timp semnificativ creșterea economică, poziția balanței de plăți și rezultatele fiscale.

E clar? Domnul Sorin Grindeanu și membrii PSD care participă la conferințele regionale ar trebui să citească de câteva ori analiza S&P. Scenariul negativ nu este deloc imposibil să se întâmple, pentru că depinde, pe plan intern, de continuarea reducerii deficitului bugetar și, pe plan extern, de evoluțiile din Orientul Mijlociu și respectiv de reacția piețelor.

Cum guvernul român nu poate controla situația din economia globală, mai rămâne să fie atent la ce se întâmplă în țară. Din ceea ce vedem acum, la nivel politic, există riscul ca procesul de reducere a deficitului bugetar să fie oprit sau chiar inversat. Așa arată în acest moment declarațiile politice și chiar unele gesturi cu caracter politic. De aceea, ar fi util pentru România ca membrii PSD să privească demersurile politice pe care le vor face în următoarea perioadă citind analiza S&P Global, adică să vadă lucrurile și prin ochii investitorilor care cumpără titluri de stat sau obligațiuni românești.

În rest, raportul agenției de rating, include scenariul pozitiv și prognoze de indicatori, precum inflația sau balanța de plăți. Esențial, însă, este ca România să nu se complice economic pe plan intern într-un context internațional cu atât de multe incertitudini.

Dacă vrei să înțelegi ce înseamnă cu adevărat să vinzi experiențe – nu produse – trebuie să urci într‑un autocar de la Oxigen Tour și să o prinzi pe Diana Țâmpu între două vârfuri de munte.

Diana este genul de antreprenor care a schimbat mai întâi harta din interior și abia apoi traseele de pe Google Maps. După o călătorie în Uganda, a renunțat la jobul sigur, a luat frica de mână și a transformat pasiunea pentru natură într‑un business care scoate mii de oameni din betoane și îi duce acolo unde respirația își amintește cum e să fie adâncă.

Oxigen Tour nu vinde doar circuite, ci „micro‑resetări de viață”: de la tabere corporate în care echipele învață să urce împreună același munte, la excursii pentru familii unde copiii descoperă că lumea e mai mare decât ecranul telefonului. În spatele acestor itinerarii stă un creier de eCommerce în plină expansiune, gata să ducă turismul de aventură românesc în era în care o plată online făcută cu Netopia Payments poate deschide, la propriu, o poartă spre altă versiune a ta.

Bine ati venit în ediția „eCommerce" a emisiunii „Noi venim din viitor" de la RFI România sustinuta de Netopia Payments. O invit pe Diana Țâmpu să ne povestească nu doar cum a construit Oxigen Tour, ci și cum arată, din vârful muntelui, viitorul comerțului online : mai uman, mai responsabil, mai aproape de pădure decât de beton.

Stați cu noi, urmează un dialog cu mult aer proaspăt, povești cu noroi pe bocanci și idei care pot schimba nu doar felul în care călătoriți ci și felul în care vă construiți propriul drum. Mai multe despre ea si proiectele ei puteti afla la adresa : oxigentour.ro

Un nou interviu cu Ioan Stanomir, profesor de științe politice la Universitatea din București și specialist în drept constituțional. Invitat deja la acest microfon în urmă cu mai bine de doi ani, Ioan Stanomir revine asupra scenei politice românești și analizează, de asemenea, provocările internaționale ale momentului…

Avantajul unei companii recent înființate este că poate fi construită în funcție de principiile moderne de funcționare. Din acest punct de vedere, utilizarea tehnologiei, atât în interiorul companiei, cât și în relația cu clienții, este absolut necesară.

Invitat: Cristian Ionescu, CEO Eazy Asigurări.

Europa se pregătește pentru un șoc energetic prelungit. Uniunea Europeana analizează inclusiv raționalizarea combustibilului. Cum sta Romania in acest moment, discutam imediat.

Executivul a redus acciza la motorina cu 30 de bani pe litru si a decis sa nu mai permita dect o actualizare pe zi a preturilor la pompa. Guvernul nu putea face mai mult in privinta pretului carburantilor in acest moment, spune fostul premier Theodor Stolojan. Îl veti asculta in aceasta seara. 

Iar starea de urgență în sectorul energetic din Republica Moldova este necesară în continuare pentru menținerea securității aprovizionării cu combustibili, transmit autoritatile de la Chisinau. Tara vecina este în continuare vulnerabilă, fiind dependentă integral de importurile de carburanți.