Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Bounty Fair nu este doar un eveniment de cumpărături, este o comunitate de creatori și vizitatori care cred în autenticitate. Pe 4 și 5 aprilie, la Maison 13 din București, publicul este invitat să descopere creații românești realizate cu sens – de la obiecte decorative, bijuterii, ilustrație, ceramică, textile și produse artizanale, până la povești care se construiesc în jurul lucrului făcut cu răbdare. Vorbim pe acest subiect cu Gabriela Petre, Director de Creaţie Bounty Fair.
 

Bounty Fair va găzdui, ca de obicei, ateliere și momente artistice live, în ritmul cald al lui Sergiu Bolotă, mereu alături de noi şi de a lui chitară cu suflet. Bounty Fair nu este despre conformare sau etichete sezoniere, ci despre libertatea de a alege propriul ritm, propriile semnificații și modul în care întâmpini începutul de an – cu planuri clare sau cu întrebări care contează.

Detalii eveniment

Locație: Maison 13, Str. Dumbrava Roșie nr. 2, București (https://www.maison13.ro/)

Date: 4–5 aprilie 2026

Program (ambele zile) : 11:00 – 19:00

„Prin Bounty Fair, “De primăvară. Sau nu. Cum vrei TU”, noi, cei care construim comunitatea aceasta frumoasă susținem, ca īntotdeauna, că frumusețea vine din diferențele dintre noi. Chit că sunt minunatele lucruri realizate de mâinile dibace ale creatorilor, muzică live ascultată în căldura unui spațiu intim ca cel al Maison13, cert este că Bounty Fair este mai mult decât un târg: este o întâlnire între oamenii care apreciază calitatea, alegerile conștiente și grija faţă de cei care le primesc. Fie că vin la târg singuri sau cu persoanele iubite, vizitatorii sunt invitați nu doar să cumpere, ci să (se) descopere, să se lase surprinși și să ducă acasă cu ei un pic de emoție.”, spune Ioana Crăescu, Director Bounty Fair.

"Tema de la ora cinci" este o serie de spectacole urmate de dezbateri, teme dedicate în primul rand publicului licean, dar deschise tuturor tinerilor interesați de teatru. Prima întâlnire a avut loc pe 26 martie, pornind de la una dintre temele la care teatrul revine mereu, și pe care fiecare generație o descoperă din nou, ca și cum ar fi prima oară: iubirea. Discutam despre neobosita putere a scenei de a porni dezbateri, invitată Maria Rotar, manager Teatrul Excelsior.

Fiecare dintre cele cinci seri este construită în jurul unei teme mari a vieții – iubirea, relația cu puterea, prietenia, criza identitară, viitorul – și reunește trei texte dramatice din epoci diferite: un text clasic, unul modern și unul contemporan. Trei feluri în care aceeași temă a fost pusă pe scenă de-a lungul istoriei teatrului. Trei voci care vorbesc despre același lucru din locuri și timpuri diferite – și care, puse una lângă alta, arată că unele întrebări nu îmbătrânesc niciodată. 

Formatul ales este cel al spectacolului-lectură: actorii Teatrului EXCELSIOR citesc textul în fața publicului, fără decoruri elaborate, fără costume, fără distanța pe care o creează iluzia teatrală completă. Cuvintele rămân în centru. Fiecare seară se încheie cu o dezbatere deschisă, în care publicul este invitat să intre în dialog – cu actorii, textele și temele propuse.

Dezbaterea care urmează lecturilor nu este un simplu Q&A. Este o continuare firească a textelor – un spațiu în care ideile rămân deschise, în care publicul devine parte activă a experienței. Moderatorii vor deschide conversația, iar intrebările din sală vor modela discuția.  

Prima întâlnire a seriei – joi, 26 martie 2026, ora 17:00 – pornește de la una dintre temele la care teatrul revine mereu, și pe care fiecare generație o descoperă din nou, ca și cum ar fi prima oară: iubirea. Trei fragmente de texte – clasic, modern, contemporan – pun față în față moduri diferite de a iubi, de a pierde, de a înțelege.

A doua seară explorează unul dintre cele mai vechi și mai tensionate raporturi umane: acela dintre individ și putere. Cine decide? Cine cedează? Ce costă rezistența și ce costă supunerea? Textele propuse traversează istoria teatrului și arată că această întrebare rămâne la fel de puternică – joi, 2 aprilie, ora 17:00.  

Cea de-a treia seară se oprește asupra unui sentiment adesea neglijat de marile texte  dramatice, dar prezent în viețile tuturor: prietenia. Ce înseamnă să fii cu adevărat alături de cineva? Unde se termină solidaritatea și unde începe trădarea? Trei texte, trei răspunsuri posibile – joi, 16 aprilie, ora 17:00.

A patra seară aduce în discuție una dintre anxietățile definitorii ale generației tinere de astăzi: criza identitară. Căutarea sinelui într-o lume care oferă prea multe variante și prea puține certitudini. Cine sunt eu? Ce voi deveni? Cât de mult din cine sunt eu e dictat de ceilalți? – joi, 23 aprilie, ora 17:00.

Ultima seară din serie privește înainte. Ce și-au imaginat dramaturgii din alte epoci despre viitor? Ce ne imaginăm noi? Și mai ales: ce facem cu această imaginație? – joi, 30 aprilie, ora 17:00.

TEMA DE LA ORA CINCI nu oferă răspunsuri, dar pune la bătaie un spațiu în care întrebările pot fi rostite cu voce tare, împreună. Spectacolele-lectură din Sala Studio devin un punct de întâlnire între artiști și adolescenți, în care textele sunt citite, iar ideile sunt discutate fără grabă. Un mod de a rămâne în dialog cu întrebările tinerilor și cu felul în care ei privesc lumea în care cresc.

Pentru grupurile organizate de elevi, rezervările se pot face la adresa de e-mail organizare@teatrul-excelsior.ro. 

Cum ar fi să ajungă hainele second hand mai scumpe ca cele noi? Mădălina Corciu, PR & CSR manager la #HUMANA - people to people RO, membră în Consiliul Director al Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile este invitata emisiunii de azi.

Despre reciclarea textilelor în România mai multe detalii aici

Jurnal de știri

Lucrarile a doi artisti sibieni, Constantin Fîntînă și Cezar Stanciu, vor fi prezente pana pe 26 aprilie la Muzeul de Artă Contemporană Brukenthal intr-o expozitie curatoriata de Liviana Dan și co-curatoriata de Alexandra Runcan.

Fostul premier Theodor Stolojan spune într-un interviu la RFI că măsurile luate de Guvern în criza carburanților reprezintă tot ce putea face acum Executivul, care trebuie să țină cont și de ținta de deficit bugetar. El afirmă pe de altă parte că nu există altă soluție în prezent decât ca Guvernul să meargă înainte cu Ilie Bolojan premier.

Theodor Stolojan, despre măsurile Guvernului în criza carburanților: ”E o măsură care vine în sprijinul tuturor și asta e una din problemele României la ora actuală, că noi nu putem încă să acționăm la nivelul celor care realmente sunt cei mai loviți de asemenea viituri, ca să mă exprim așa, fenomene care apar, iată, crize care se declanșează”.

Fostul premier spune că ”în orice oraș mare e o puzderie de mașini care au capacitate cilindrică peste 3.000 de centimetri cubi și eu nu cred că cei care dețin asemenea mașini au nevoie de mare ajutor de 30 de bani la acciză, dar sigur că avem milioane de alți conducători auto și transporturi auto, care se vor bucura de această reducere”.

Despre coaliție: ”Noi nu avem nici o altă șansă decât să mergem înainte cu premierul Bolojan, care știe ce are de făcut și sigur, va fi în mâna Parlamentului, dacă Parlamentul va susține în continuare măsurile pe care premierul Ilie Bolojan e obligat să le ia, dacă vrem ca România să mai fie o țară credibilă pe piețele financiare naționale și internaționale”.

Republica Moldova adoptă decizia finală de ieșire din Comunitatea Statelor Independente, o structură internațională creată și dominată de Rusia, din ruinele fostei Uniuni Sovietice. 60 din cei 101 deputați din Parlamentul de la Chișinău au votat pentru abandonarea acestei structuri, iar opoziția pro-rusă spune că este o eroare fatală. Valeria Vițu a urmărit subiectul.

- Parlamentul de la Chișinău a luat decizia istorică de a părăsi Comunitatea Statelor Independente. Care este reacția Rusiei? Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Prin părăsirea CSI, Republica Moldova mai face un pas către ireversibilitatea cursului său către integrarea europeană, spune invitatul de astăzi al Moldova Zoom, fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, intervievat de Liliana Barbăroșie.

- Consilierul președintelui ucrainean, Mihailo Podoleak, confirmă că Ucraina și-a fortificat măsurile de securitate pe segmentul transnistrean al frontierei cu Republica Moldova, inclusiv prin acțiuni de minare.

- O nouă dronă a survolat în această dimineață spațiul aerian al Republicii Moldova.

- Chișinăul a invitat Uniunea Europeană să-și asume un rol esențial în susținerea financiară și administrarea fondului de convergență pentru Transnistria, destinat reintegrării regiunii separatiste în Republica Moldova.

- Transportul public se scumpește în Chișinău cu 16 la sută începând din 1 mai, din cauza scumpirii carburanților.

Consilierul președintelui ucrainean, Mihailo Podoleak, confirmă că Ucraina și-a fortificat măsurile de securitate pe segmentul transnistrean al frontierei cu Republica Moldova, inclusiv prin acțiuni de minare și sporirea controlului.

Autoritățile de la Chișinău nu controlează un segment de peste 440 de km de frontieră a regiunii sale separatiste cu Ucraina. Kievul a închis acest segment încă de la începutul agresiunii ruse, iar acum a decis să ia măsuri suplimentare pentru a reduce riscurile care ar putea veni din regiunea separatistă pro-rusă, care are un contingent limitat de 1500 de militari ruși și un depozit mare de muniții, cu peste 20 de mii de tone.

Mihailo Podoleak a declarat în emisiunea În Profunzime de la ProTV Chișinău că fortificarea frontierei este necesară pentru a preveni eventuale acțiuni destabilizatoare din partea Federației Ruse.

„Înțelegem că regiunea transnistreană ar putea fi folosită de Rusia pentru a mima lovituri în spatele frontului ucrainean, sau pentru lovituri asupra logisticii și, respectiv, vrem să ne asigurăm din acest punct de vedere. Acolo există un contingent de trupe ruse. Dar pentru ca Rusia să nu folosească posibilitatea de a distruge logistica noastră, să nu creeze mișcări similare celor care au avut loc în Belarus, întreprindem aceste acțiuni de minare”, a declarat Mihailo Podoleak. Amintim că teritoriul Belarusului a fost folosit de Rusia ca punct de tranzit pentru trupe pentru a ataca Ucraina în 2022.

Armata ucraineană a anunțat acum câteva zile că începând cu 25 martie, unitățile de geniu ale Forțelor de Apărare Ucrainene, împreună cu grănicerii din cadrul Detașamentului de Frontieră Mohyliv-Podilskyi, au efectuat operațiuni suplimentare de minare pentru a consolida capacitatea de apărare a statului.

Pe lângă mine, informează autoritățile ucrainene, de-a lungul întregii frontiere cu regiunea transnistreană se instalează sârmă ghimpată „Egoza” și sisteme autonome de supraveghere video și de avertizare. Trupe mecanizate suplimentare cu vehicule blindate sunt desfășurate la frontiera cu Transnistria pentru a consolida forțele de apărare ucrainene în regiune.

***

O nouă dronă a survolat în această dimineața spațiul aerian al Republicii Moldova. Un anunț al armatei naționale spune că drona de tip Shahed a venit din regiunea Odesa și s-a deplasat spre localitatea Tudora, raionul Ștefan-Vodă, după care a ieșit din spațiul aerian moldovenesc. Săptămâna trecută au fost înregistrate două incidente similare, una dintre drone a dispărut de pe radare pe teritoriul Republicii Moldova și încă nu a fost găsită.

Autoritățile avertizează oamenii să nu se apropie și să nu atingă eventuale aparate de zbor găsite la sol, și nici să nu folosească telefoanele mobile, pentru că dronele ar putea avea încărcătură explozivă sensibilă la unde radio. 

***

Uniunea Europeană ar putea avea un rol esențial în susținerea financiară a fondului de convergență pentru Transnistria, destinat apropierii economice și sociale dintre cele două maluri ale Nistrului. Vicepremierului pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, spune că autoritățile de la Chișinău au propus un rol activ al UE în administrarea fondului. Într-o emisiune la Jurnal TV, citată de IPN, Valeriu Chiveri a spus că sprijinul UE ar putea facilita implementarea unor proiecte concrete în regiunea transnistreană, în special în domeniul social și în infrastructură, cum ar fi reparația unui pod peste Nistru sau reabilitarea drumului spre Tighina, care este puternic deteriorat.

Autoritățile au decis de curând crearea Fondului de convergență pentru Transnistria, pentru a accelera integrarea regiunii separatiste în Republica Moldova. Fondul urmează să fie creat din taxele plătite de agenții economici transnistreni, din contribuții de la bugetul Republicii Moldova, dar și de la partenerii de dezvoltare.

***

În context, ar mai fi de spus că joi la Chișinău vicepremierului pentru reintegrare Valeriu Chiveri s-a întâlnit cu ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu. Comunicatul oficial anunță că „oficialii au abordat un spectru larg de subiecte axate pe situația actuală din raioanele de est ale țării. În acest context, în calitate de membru al Uniunii Europene, România are un rol deosebit în promovarea sprijinului comunitar pentru atingerea dezideratului de reintegrare”.

***

Transportul public se scumpește în Chișinău cu 16 la sută începând din 1 mai. Un bilet la autobus sau troleibuz va costa 7 lei moldovenești față de 6 lei, cât este în prezent. Motivul – creșterea prețurilor la carburanți.

În contextul crizei generate de războiul din Orientul Mijlociu, Ministerul Energiei de la Chișinău a anunțat că stocurile de carburanți au fost reînnoite și acum Republica Moldova are asigurate consumul pentru 14 zile la benzină, 16 zile la GPL și 6 zile la motorină.

Jurnal de știri

O investigație recentă a publicației Buletin de București arată că încă trei primării din județul Ilfov au semnat contracte cu un adăpost din județul Vrancea, cunoscut în presă drept „abatorul de câini”, unde sute de animale fără stăpân sunt eutanasiate sau supuse unor tratamente considerate inumane.

Ancheta a scos la iveală și că acest furnizor de servicii a încheiat, de‑a lungul anilor, peste o sută de contracte similare cu primării din întreaga țară, iar unele autorități locale au fost criticate că nu au respectat legislația privind gestiunea animalelor. 

În contextul reacțiilor publice, autorități precum Consiliul Județean Ilfov au promis alternative. Una dintre ele ar fi înființarea unor adăposturi proprii pentru gestionarea câinilor fără stăpân...