Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Boxul a împlinit 100 de existență în România. Cu această ocazie Romfilatelia a lansat timbre cu mari campioni ai nobilei arte. La eveniment, Federația de box a invitat glorii ale acestui sport care au adus României 25 de medalii olimpice.

Boxul este probabil cel mai vechi sport marțial, cu origini preistorice, care a început să se practice într-un mod organizat începând cu secolul al XVII-lea, în Anglia, unde, în 1880 s-au programat primele meciuri oficiale de amatori.

La Jocurile Olimpice boxul amator modern a fost inclus în anul 1904, iar în România a avut o ascensiune fulminantă de la început, de la primele gale organizate în țara noastră de marinarii sosiți la noi la bordurile unor nave comerciale.

La data de 26 martie 1926 avea să se oficializeze Federația Română de Box astfel că săptămâna trecută s-au împlinit 100 de ani de box organizat în România.

Cu această ocazie, Romfilatelia și Poșta Română, au lansat joia trecută, sub titlul rezumativ ”Federația română de box, 100 de ani”, o emisiune filatelică aniversară dedicată unui sport practicat de milenii, de amatori și profesioniști.

Singurul campion olimpic român, Nicolae Linca și triplul campion mondial Francisc Vaștag nu aveau cum să lipsească din colecția de timbre.

În plus, Casa regală a oferit o poză cu regele Mihai în ringul de box transformată și ea într-o coliță dantelată.

La evenimentul aniversar Federația română a organizat o întâlnire cu campioni mai vechi sau din generația mai nouă, totul într-o atmosferă extrem de plăcută.

Dacă scriitorul Eugen Barbu a spus în trecut că „Boxul este despre a-ți îmbrățișa adversarul nu a-l distruge, nu despre a urî, ci a fi inteligent, despre a accepta victoria cu mândrie și înfrângerea cu demnitate”, fostul campion Alec Năstac, numit Mister KO pentru cele 200 de meciuri în care şi-a pulverizat adversarul, are o altă definiție a sportului cu mănuși...

100 de ani mai târziu de la momentul înființării oficiale a Federației de Box, sub președinția lui Vasile Cîtea, boxul românesc este tot în elita disciplinelor sportive din România, recăpătându-și ușor strălucirea. Dovadă în acest sens sunt și cele 21 de medalii europene, obținute de pugiliștii români în ultimul an.

Președintele federației nu a uitat că la ultimele Jocuri Olimpice de la Paris nu a fost prezent vreun boxer român, dar speră să corecteze asta pentru ediția următoare din Los Angeles.

Și în boxul profesionist este posibil ca în viitor să asistăm la o partidă mare. Aflat spre finalul carierei Ronald Gavril, campion mondial WBF la categoria semigrea în 2024, vrea să-și agațe mănușile în cui după un meci de referință.

Retorica tot mai violentă a Casei Albe la adresa NATO îi pune pe aliații europeni în stare de alarmă. Statele de pe flancul nordic caută formate alternative, în cazul în care Articolul 5 nu va funcționa.

„Amenințarea destrămării NATO, relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei, o criză energetică masivă în Europa, oprirea ajutorului pentru Ucraina și blocarea împrumutului acordat Kievului de către Orbán – toate acestea par a fi planul visat al lui Putin”

Iată ce a postat joi pe rețeaua X premierul polonez Donald Tusk.

Să nu uităm entuziasmul Kremlinului la auzul retoricii Casei Albe.

„Adio, NATO”, a postat pe platforma X Kirill Dimitriev, șeful Fondului de Investiții al Rusiei și negociatorul principal al lui Vladimir Putin în relația cu SUA.

Adăugați aici faptul că Moscova tocmai a adresat un ultimatum Ucrainei, pentru a se retrage total din Donbas, o regiune pe care armatele rusești nu o controlează în întregul ei. Cererea Rusiei este susținută, de altfel, cu multă fermitate, de Statele Unite.

Citeste siEuropenii se îngrijorează: Trump a făcut deja ca NATO să fie lipsit de sens

În această atmosferă sumbră, amintind de anii 1939-1940, Politico descrie cum săptămâna trecută, la Helsinki, 10 lideri europeni s-au întâlnit pentru o cină privată, fără oficialii și consilierii lor.

Reuniunea a avut loc în atmosfera intimă a Muzeului Mannerheim, casa liderului finlandez din cel de-al Doilea Război Mondial, Gustaf Mannerheim. Un spațiu, așadar, plin de semnificații.

Liderii unor țări precum Marea Britanie, Suedia, Finlanda și Norvegia au purtat o discuție sinceră despre starea deplorabilă a alianței transatlantice.

În privat, oficialii recunosc că criticile neîncetate din partea SUA slăbesc inevitabil NATO, deoarece, în esență, alianța este o idee. Articolul 5 prevede că membrii vor fi pregătiți să apere orice membru atacat.

În momentul în care această promisiune este pusă la îndoială, NATO își pierde puterea de descurajare împotriva agresiunii rusești.

Astfel că oficialii europeni caută  acum structuri alternative pentru a se proteja împotriva prăbușirii NATO, mai notează Politico.

Dar care ar putea fi acestea?

Cina de la Helsinki – amintește Politico - a avut loc la sfârșitul unui summit al Forței Expediționare Comune (JEF), un grup de cooperare în domeniul apărării condus de britanici pentru țările din Europa de Nord.

Organismul este conceput pentru a aduna rapid forțe pentru situațiile în care Articolul 5 al NATO nu ar funcționa.

Citeste siMarea Britanie găzduiește un summit privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz

Ucraina a aderat deja la un acord de parteneriat consolidat cu JEF. Canada ar putea, de asemenea, să stabilească legături mai strânse cu grupul, a declarat un oficial.

O altă variantă ar fi Parteneriatul Nordic de Cooperare în Domeniul Apărării (Nordefco), format din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia.

Ar mai fi chiar Uniunea Europeană. Articolul 42.7 din tratatul UE include o clauză de apărare reciprocă, iar un nou plan de securitate este așteptat în această vară.

Să remarcăm, însă, că preocupările de securitate sunt intense pe flancul nordic, dar aproape inexistente pe cel sudic. Poate că ar fi cazul ca Bucureștiul să iasă din iluzii și să caute alternative.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Fundația Centrul Român de Muzică lansează FaurEver Together, un proiect cultural interdisciplinar dedicat performanței, inovației și educației muzicale. Proiectul marchează revenirea în România a celebrului Cvartet Fauré și propune un model de mentorat unic, menit să reconecteze tinerii muzicieni români din diaspora cu realitățile culturale locale. Pianista Daria Tudor este coordonatoarea acestui program.

Președintelui Donald Trump îi va fi greu să scoată Statele Unite din NATO. Dar europenii se tem deja că un mare rău a fost făcut, observă presa internațională. Comentatorii vorbesc și despre dimensiunea geopolitică a misiunii lunare Artemis.

Potrivit FirstPost, Trump nu se poate retrage unilateral din NATO. Decizia este în mâinile Congresului. Acest lucru vine după ce SUA a adoptat în 2023 o lege care interzicea președintelui să „suspende, să înceteze, să denunțe sau să retragă” calitatea de membru NATO fără implicarea Congresului.

Interesant este că Rubio, care era pe atunci senator, a fost co-autor al legii.

Experții spun că decizia ar putea ajunge în cele din urmă în fața Curții Supreme. Și, deși Curtea Supremă l-a favorizat recent pe Trump, de data aceasta de aici ar putea pune instanța de partea Congresului.

Politico notează că ”oficialii europeni se tem că Trump ar putea încerca o altă tactică: să rămână în alianță, dar să priveze NATO de atenția la nivel înalt și de resurse militare. Îngrijorarea europenilor este că retorica lui Trump a făcut deja NATO lipsit de sens”.

Citeste siRobert Lupițu: Avem de gestionat o relație complicată cu Donald Trump, pentru urmatorii 3 ani cât este la Casa Albă| Timpul nu este de partea sa

Iar The Guardian amintește că ”Vladimir Putin nu și-a ascuns dorința de a destrăma NATO sau de a o decupla de SUA – un rezultat care ar putea lăsa vecinii est-europeni ai Rusiei expuși unor viitoare agresiuni din partea Kremlinului.

NATO – așa cum este – nu este deloc un „tigru de hârtie”. Dar pare semnificativ faptul că Trump îl invocă pe Putin atunci când îl descrie ca atare”.

Vorbind despre misiunea lunară Artemis, aflată în plină desfășurare, comentatorii atrag atenția asupra dimensiunii geopolitice a programului.

Potrivit revistei de specialitate Space, ”scopul mai amplu al programului Artemis este dublu: stabilirea unei prezențe sustenabile pe suprafața Lunii și demonstrarea normelor SUA în spațiul lunar prin intermediul Artemis, o cursă împotriva Chinei la suprafața lunară.

Observatorii de lungă durată ai programului Artemis își amintesc probabil că termenul limită inițial pentru aselenizare era 2024. Acesta a fost stabilit în martie 2019, când vicepreședintele american de atunci, Mike Pence, a anunțat lansarea programului”.

Citeste siDumitru Prunariu: Misiunea Artemis 2 deschide un nou curs al explorării spaţiale

Iar The Conversation consideră că ”misiunea este o etapă premergătoare trimiterii de astronauți pe Lună, până în 2028. China are propriul program care vizează o misiune cu echipaj complet pe suprafața lunară până în 2030.

Scopul geopolitic al prezenței pe Lună este de a fi acolo mult timp. Luna se poate compara cu Antarctica, unde SUA și aliații săi au influență în parte pentru că pot pune 3.000 de oameni pe gheață în fiecare vară. Regulile sunt făcute de oamenii care apar. Dacă China ar întrece SUA pe Lună, atunci China ar impune toate standardele și normele de operare”.

Aceasta înseamnă că este important să crească rata de zbor către suprafața lunară prin construirea capacității de a trimite mai mult de o misiune cu echipaj uman pe an”

Coiful se întoarce acasă, dar misterul în jurul celui care a comandat furtul rămâne (SpotMedia) - Scandalul de la ARR. În țara cu cei mai mulți morți în accidente rutiere din Europa, șoferii profesioniști dau șpagă ca să primească atestate (PressOne)

Ce prevede OUG privind reducerea prețurilor la motorină (HotNews)

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică, joi seara, un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează reducerea prețurilor la motorină. O măsură este scăderea nivelului accizei aplicabile motorinei standard, iar a doua este instituirea unei taxe de solidaritate asupra veniturilor excepționale obținute din comercializarea țițeiului. Cu această taxă de solidaritate Guvernul va compensa scăderea de la bugetul de stat cauzată de reducerea accizei, arată Ministerul Finanțelor.

HotNews informează că acciza scade cu 30 de bani, iar prețul la pompă cu 36 de bani/litru.

În același timp, este instituită o contribuție de solidaritate aplicabilă operatorilor economici care exploatează și/sau prelucrează țiței extras de pe teritoriul României, în situațiile în care prețul mediu lunar al țițeiului Brent depășește pragul de 70 USD/baril.

Taxa de solidaritate între 1,5% și 9,9% asupra veniturilor excepționale.

Eugenia Gușilov, expert în energie, a explicat, pentru „Adevărul”, că măsura adoptată de executiv este insuficientă, având în vedere amploarea crizei cu care se confruntă România.

„30 de bani înseamnă o reducere 10% din acciză. Acciza la motorină este de 2,8 lei. Spuneți și dumneavoastră ce impact înseamnă 10%, adică reducerea accizei cu 10%? Este, să spun, un simulacru. Adică, pentru a nu fi acuzat că nu ai făcut nimic pe partea de acciză, ai redus-o cu 10%. Deci este, cum să spun, o măsură cu pipeta. Este o măsură cosmetică, deci prea puțin și, probabil, doar ca să nu fie acuzat guvernul că nu a făcut nimic pe partea de acciză”, a explicat Eugenia Gușilov.

Totodată, experta avertizează că măsura de limitare a adaosului comercial, adoptată săptămâna trecută, se aplică inegal din cauza faptului că unii comercianți dispun și de unități de rafinare.

Autoritățile române n-au reținut pe nimeni în conexiune cu furtul valoroaselor obiecte de patrimoniu, deși investigatorii olandezi au anunțat de aproape un an că operațiunea a fost gândită și finanțată de cel puțin o persoană din România, atrage atenția pe pagina SpotMedia jurnalistul Emilian Isăilă.

În jurul orei 10.30, presa din Olanda a publicat informația că a fost găsit coiful de la Coțofenești, împreună cu două din cele trei brățări dacice, furate în data de 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents.

La vremea respectivă, vestea furtului a venit ca o lovitură de ciocan pentru România. Furtul “Coifului dacic” a fost un eveniment extraordinar, care a dus la creșterea accentuată a neîncrederii în instituții. Teoriile conspiraționiste au explodat, iar susținerea pentru curentele politice extremiste s-a extins și mai mult.

Marcel Ciolacu, premierul de atunci, l-a concediat pe Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național, pentru a da satisfacție celor revoltați. Dar nu a fost de ajuns.

Investigația poliției olandeze, supervizată de procurori locali, dar și de unii veniți din România, s-a desfășurat destul de repede, o parte dintre cei care au fost implicați în sustragere fiind prinși în câteva săptămâni.

În decurs de două luni, 5 suspecți au fost arestați. Marea problemă a fost faptul că nu se găseau coiful și cele trei brățări din tezaur. După o serie de interogatorii, procurorii au ajuns la concluzia că operațiunea fusese o comandă venită din România și executată de membrii unei bande de motocicliști, cunoscută sub numele de Hardliners, care acționa în nordul Amsterdamului.

Nici partea olandeză și nici partea română n-au dat publicității numele celui care ar fi comandat lovitura, fiind de așteptat ca identitatea lui să apară în timpul procesului în care vor fi audiați trei dintre cei puși sub acuzare că au furat coiful și brățările, fiind programat să debuteze în data de 14 aprilie.

Dacă nici în timpul procesului nu apare, atunci este ținută secretă la cererea părții române, cu implicații serioase în ce privește modul de acțiune și motivul realizării furtului.

Jumătate de milion de euro, cash. Atâția bani au găsit procurorii anticorupție acasă la șeful Autorității Rutiere Române (ARR), Cristian Anton, care acum se află în arest preventiv. ARR este instituția care oferă atestate/certificate profesionale pentru șoferi de autobuze, autocare, taxiuri, pentru transportatorii de marfă, dar și pentru instructorii auto. Adică unii dintre garanții siguranței pe străzi.

De mita cerută de ARR „știa toată lumea, de la ultimul instructor de școală de șoferi, până la toți șoferii”, susține Titi Aur, unul din cei mai titrați campioni români de raliuri.

O altă mare problemă este lipsa practicii, spune Titi Aur pentru PressOne, pentru că viitorii șoferi profesioniști nu sunt obligați să fie prezenți la cursuri.

„Avem cea mai mare rată de accidente produse de transportatori. Gândiți-vă că vă trimiteți copilul în tabără. Se urcă în autobuz și la volan este un șofer care a luat atestatul cu șpagă”, mai spune acesta.

PressOne a vorbit și cu un șofer român profesionist din Marea Britanie, care și-a luat primele atestate în România, apoi în Anglia. El spune că toată breasla transportatorilor știa de corupția de la ARR. „Știu de pe vremea de când șpaga era 200-300 de euro”, susține șoferul, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Conform procurorilor DNA, șpaga cerută de grupul condus de Cristian Anton celor care se ocupă cu transportul de marfă era între 600 şi 1.500 de euro – cu acești bani, șoferii primeau subiectele rezolvate pentru examenul de atestare.

Galeria Arsmonitor găzduiește pana pe 7 mai expoziția „Anca Mureșan: Pictură deschisă”, prima colaborare a artistei cu galeria care prezintă o selecție de lucrări realizate în ultimii ani în Düsseldorf, expuse pentru prima oară în București. Tur ghidat in expozitie.

Anastasiia Lisnycha, artista refugiata din Ukraina si stabilita la Praga, este prezentă la Art Safari cu instalatia State of Flux care reunește lucrări din perioade diferite și exploreaza ideea unei realități aflate într-o continuă transformare.

România pierde în primă instanță procesul vaccinurilor și ar putea plăti o sumă foarte mare, 660 milioane de euro. Vinovații sunt greu de identificat, în acest moment, în schimb, este o discuție complicată despre legalitate și oportunitate.

Decizia unui tribunal de la Bruxelles care obligă România și Polonia să plătească împreună aproximativ două miliarde de euro, din care României îi revin 660 milioane de euro, în contul contractului pentru vaccinuri COVID-19 a stârnit în țară o mulțime de comentarii.

Procesul este pierdut în primă instanță, dar România mai are dreptul de contesta decizia, adică să apeleze la recurs. Nu știm dacă sunt șanse ca decizia să fie schimbată, dar deocamdată guvernul României caută soluții bugetare pentru a respecta hotărârea instanței de la Bruxelles, adică să găsească suma de 3,4 miliarde de lei care să fie indisponibilizată într-un cont bancar.

Mecanismul de contractare. Este dificil ca după cinci-șase ani să mai rețină cineva toate amănuntele contractelor încheiate în anii 2020-2021. În sinteză, ceea ce vedem astăzi este că au fost semnate trei contracte. În discuție se află al treilea contract care a inclus livrarea a 29 de milioane de doze de vaccin, în condițiile în care România mai avea aproximativ 10 milioane de doze nefolosite.

Desigur, din postura de astăzi se poate comenta că al treilea contract a inclus o cantitate prea mare de vaccinuri, dar dacă ne amintim situația de la începutul anului 2021 s-ar putea să vedem altfel acea înțelegere parafată.

De fapt, al treilea contract a fost doar semnat, dar nu s-a realizat efectiv, pentru că răspândirea virusului s-a redus, iar rata vaccinării a scăzut semnificativ.

Mai trebui spus că în luna mai 2021, România ar fi avut posibilitatea să scadă cantitatea de vaccinuri achiziționate, dar inexplicabil nu a făcut demersurile birocratice necesare.

Vinovații. Achiziția vaccinurilor a devenit de câțiva ani o temă politică. De aceea, este foarte dificil să identifici vinovații, pentru că, în funcție de partid, fiecare arată cu degetul către adversarii politici. Cert este că mai mulți miniștrii ai sănătății, premierii sau vicepremierii din acea perioadă, 2021-2023, sunt acuzați verbal de concurenții politici.

Din acest punct de vedere, investigațiile Parchetului sunt fie întârziate, fie blocate. Pe de altă parte, s-ar putea ca peste câțiva ani să avem revelația să constatăm că toate contractele au fost legale. Ceea ce nu suprinde deloc, pentru că, deocamdată, discuțiile se învârt în jurul numărului de vaccinuri comandate și nu se spune nimic de acte sau semnături aflate în afara legii.

Legalitate și oportunitate. Așadar, marea problemă a contractelor de vaccinuri este cea a oportunității, nu cea a legalității. Cel puțin deocamdată, nu apar argumente serioase că încheierea contractelor s-ar fi făcut fără respectarea legii.

Este, în schimb, o discuție despre oportunitate. Adică, sigur, că se poate pune întrebarea: dacă sunt în stoc 10 milioane de doze, de ce a mai fost nevoie să fie comandate încă 29 milioane?

Care este motivul pentru care decidenții români nu au răspuns cererii companiei Pfizer de a reduce cantitatea contractată? În felul acesta s-a ratat oportunitatea de a reduce numărul de doze din contract și implicit suma plătită. Dar, gândirea de acest tip este legată tot de oportunitate și nu de legalitate. Deocamdată, nu s-a găsit nicio dovadă care să arate că semnarea contractelor a inclus clauze nelegale sau că a fost cazul primirii unor foloase necuvenite. Desigur, oportunitatea se poate discuta. Cu experiența de astăzi este ușor să se afirme că nu ar mai fi trebuit să se contracteze 29 milioane de doze de vaccin, dar să ne aducem aminte că al treilea contract trebuia să se deruleze în perioada 2021-2023.

Ce urmează? În acest moment, sunt mai multe idei care arată cum s-ar putea reduce povara financiară a contractului: plăți în rate sau România să primească o serie de medicamente în contul plăților pe care le va face. Fiecare propunere de acest fel poate fi bună. Numai că mult mai util ar fi ca România să se concentreze pe recurs. Adică, să salveze ce se mai poate salva.

Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări dacice, furate din Muzeul Drents din Olanda, în ianuarie anul trecut, au fost recuperate. Artefactele au fost prezentate public de poliția olandeză. Teoretic, România ar trebui să returneze despăgubirea de peste 5 milioane de euro primită dupa furtul comorilor. Cum au fost recuperate obiectele va spunem imediat. 

Consiliul Superior al Magistraturii nu a reuşit în termen legal să emită aviz pentru doi procurori sefi adjuncti, Alex Florenţa şi Marius Voineag. Procedura merge insa mai departe. Ultimul cuvant in aceste numiri il va avea presedintele Nicusor Dan. 

Seful NATO, Mark Rutte, merge Washington pentru discutii cu Donald Trump saptamana viitoare, asta dupa ce presedintele american a amenintat cu iesirea SUA din NATO, calificand alianta ca fiind un tigru de hartie. Va reusi Rutte sa atenueze tensiunile cu aliatii? Discutam mai tarziu  

Parlamentul de la Chișinău a votat pentru ieșirea definitivă a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente. Un moment istoric, apreciaza fortele pro europene de la Chisinau, in timp ce opozantii denunta un moment inacceptabil.            

Menopauza nu trebuie să ne complice viața însă de multe ori asta se întâmplă. Ne enervăm mai ușor, ne este cald fără motiv, nu mai dormim la fel de bine. Sunt câteva dintre simptomele care apar la începutul acest proces firesc din viața unei femei, dar care aduce cu el multe întrebări și temeri. 

Când vorbim despre perioada de menopauză, ar trebui să vorbim de absența ciclului menstrual, însă nu toate perioadele de absență a ciclului menstrual înseamnă neapărat menopauză. Poate fi vorba, de exemplu, despre tulburări hormonale. Însă, în jurul vârstei de 50 de ani, femeile ajung în perioada în care ar trebui să se gândească dacă urmează sau nu perioada de menopauză. Iar la această vârstă, absența unui ciclu menstrual mai mult de un an ar trebui să ridice suspiciunea de menopauză, explică dr. Ciprian-Andrei Morariu, medic primar obstetrică-ginecologie, invitatul emisiunii Sănătatea FM.

Deci, diagnosticul se pune prin absența menstruației și prezența unor simptome. Cele mai frecvente simptome includ bufeuri, transpirații nocturne, menstruații neregulate, uscăciune vaginală, modificări ale dispoziției (anxietate, irascibilitate) și insomnii. Însă sunt și analize specifice pe care le putem face, analize hormonale, precum testarea FSHului (hormonul folicular stimulant). Când în menopauză constatăm o creștere marcată a valorilor și o scădere a clasicului AMH, rezervei ovariene cu valori foarte, foarte mici, celebrele 0,001.

Potrivit acestuia, cu 1- 2 ani înainte de instalarea menopauzei, ar trebui să apară perioada de perimenopauză, în care par simptome precum valuri de căldură (bufeuri) 0sau roșeață. Flash-urile pe care le resimt, simptomele vasomotorii, cum sunt denumite ele științific, sunt primele semne și simptome ale perimenopauzei. Însă, nu sunt neapărat prezente la toate pacientele, ci la un procent de aproximativ 70% dintre ele, mai spune dr. Ciprian-Andrei Morariu.