Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Filiera Timiș din Ministerul Transporturilor. Toți oamenii lui Grindeanu și controversele din jurul lor (Cotidianul) - Fiscul a controlat 46 de companii petroliere după scumpirea carburanților, dar a dat amenzi infime (Libertatea) - Date în premieră. În ce ţări cheltuie românii cei mai mulţi bani (Ziarul Financiar) - Consiliul General al Bucureștiului decide azi dacă mașinile electrice și hibrid vor mai avea gratuitate în parcările Primăriei Capitalei (HotNews)

Ambiții de putere regională pe buget de avarie: la summit-ul Economist de la București, viziunile strategice ale echipei Dan-Bolojan s-au lovit de dușul rece al guvernatorului BNR și de avertismentul unui laureat Nobel.

Președintele României vorbește despre accesul în OCDE și zona euro. Premierul țării vrea zid de securitate la Marea Neagră. Ministrul Apărării proiectează protecția investițiilor militare. Însă în vreme ce politicienii desenează hărți strategice și visează rachete integrate și monede unice, mesajul lui Mugur Isărescu nu a fost deloc ”printre rânduri”: zidurile de securitate nu pot fi ridicate pe nisipuri fiscale. ”Ne confruntăm cu vulnerabilități structurale, un deficit persistent de cont curent, dezechilibre fiscale și sensibilitate la condițiile externe de finanțare”, a amintit guvernatorul.

Vedeta conferinței a fost laureatul Nobel Daron Acemoglu. Profesorul de la Massachusetts Technology Institute a venit la București cu un semnal de alarmă la adresa liberalismului: “Dacă nu reinventăm democrația, dacă nu găsim o modalitate de a-i face pe oameni să simtă că vocile lor contează, autocrația va părea întotdeauna alternativa atractivă, deși falsă”. Vechile instituții nu trebuie apărate ci regândite în folosul oamenilor care se simt abandonați de sistemul actual și de economie. Dacă toate exercițiile de echilibristică eșuează, niciun zid de la Marea Neagră nu va opri asaltul populismului asupra democrației.

O posibilă concluzie după Economist Romania Government Roundtable sună pragmatică dar nu oferă neapărat și soluții: războiul de la granițe obligă România să fie mare, dar buzunarul o obligă să fie prudentă, scrie jurnalistul DW Cristian Ștefănescu.

Oameni-cheie din anturajul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, proveniți din județul Timiș sau promovați de acesta, au ajuns la vârful unor companii de stat sau pe un post călduț în Ministerul Transporturilor. Este și cazul noului șef de cabinet al actualului ministru, Ciprian Șerban. Ion Damian a condus anticorupția din Timiș. El l-a înlocuit pe Cristi Anton, titular în mandatul lui Grindeanu, reținut între timp de DNA pentru presupuse fapte de corupție. Procurorii i-au găsit aproape 500.000 de euro depozitați în cutii de pantofi, arată informațiile obținute de Cotidianul. Alți oameni proveniți din județul Timiș sau promovați politic de Sorin Grindeanu sunt Ion Alexandru Simu și Mariana Ioniță. Cea din urmă este colegă cu Anton în Consiliul de Supraveghere al companiei Danube Bridge Vidin Calafat.

Cotidianul a mers pe firul oamenilor apropiați de Sorin Grindeanu care au ajuns în funcții importante.

Inspectorii Fiscului au verificat 46 de companii din domeniul importului, depozitării și comercializării de carburanți după creșterea prețului de la 8 la 10 lei pe litrul de combustibil, dar a acordat sancțiuni totale de doar 27.800 de euro, a aflat Libertatea.

Verificările au fost demarate din data de 20 martie, la trei săptămâni după declanșarea bombardamentelor americane și israeliene în Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz de către autoritățile de la Teheran. Strâmtoarea este calea principală de export pentru 20% din petrolul și gazele lichefiate ale lumii, ceea ce a dus la creșteri masive la prețul petrolului pe bursele mondiale. Mai departe, acestea au dus la o scumpire cu 25% a carburanților în România.

Un beneficiu salarial care initial a fost acordat, prin lege, unui număr de șapte procurori a fost extins, prin supra-interpretarea legii de către Înalta Curte, în așa fel încât să beneficieze de el nu mai puțin de o mie de magistrați – judecători și procurori – aflați în vârful sistemului de Justiție.

Aceasta este pe scurt povestea doar uneia dintre „sentințele definitive” – din câteva sute – cu care Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, și-a blindat acțiunea prin care l-a dat în judecată pe premierul Ilie Bolojan și în care cere, imediat și integral, plata diferențelor salariale restante, stabilite pentru magistrați în ultimii ani prin asemenea „sentințe definitive”.

Povestea pe larg, pe pagina G4Media.

Anul trecut, turiştii români au cheltuit aproape 10 mld. euro pe vacanţele în afara ţării, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.

Germania, Italia şi Spania au fost principalele destinaţii unde au călătorit românii în 2025, după sumele lăsate de aceştia, potrivit datelor BNR oferite la so­licitarea Ziarului Financiar. 

Destinaţiile tradiţionale de vară – Grecia, Bulgaria şi Turcia – au primit împreună 1,4 mld. euro.

Datele de la BNR arată că turismul individual reprezintă mult mai mult decât piaţa agenţiilor de turism, iar acest lucru influenţează şi harta destinaţiilor de vacanţă.

Primarul general, Ciprian Ciucu, a propus un proiect de hotărâre pentru anularea, de la 1 mai, a gratuităților în parcările Primăriei Capitalei pentru mașinile electrice și hibride. Proiectul se află pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General de joi, 2 aprilie.

Tota astăzi se va discuta și despre extinderea liniei de tramvai în Piața Unirii, disponibilizările din Primăria Capitalei și consolidarea Pasajului Victoria.

62 de proiecte sunt în atenția consilierilor generali, informează HotNews.

”Împreună suntem mai putertnici” – iată cum ar suna deviza Europei, în viziunea lui Enrico Letta, fost prim-ministru al Italiei între 2013 și 2014. Ulterior a devenit decanul Școlii de Afaceri Internaționale din cadrul Sciences Po Paris. Este președintele Institutului Jacques Delors și în septembrie 2023 a primit mandatul din partea instituțiilor europene pentru a elabora un Raport privind viitorul pieței unice.

Intitulat „Mult mai mult decât o piață”, raportul a fost publicat în aprilie 2024 și subliniază necesitatea ca UE să-și extindă și să-și consolideze piața unică pentru a putea să facă față concurenței Chinei și a Statelor Unite.

Enrico Letta a venit la București pentru a participa la conferința ”Romania Government Roundtable - South-east Europe’s Next Leap Forward”, organizată de publicația The Economist.

Cum vedeți consecințele războiului din Orientul Mijlociu asupra României?

 Războiul trebuie să se încheie cât mai curând posibil. Este o necesitate absolută, nu numai pentru că orice război aduce moarte, distrugere și toate aceste lucruri negative.

Dar în acest caz, pentru că Europa a experimentat deja o creștere bruscă, neașteptată și vertiginoasă a prețurilor la energie. Aceasta a avut loc deja în anii 2022- 2023 și a lăsat pagube enorme în termeni de inflație, costuri și lipsă de competitivitate.

Și este clar că o Europă care nu este suficient de integrată în piața unică a energiei - și aceasta face parte din raportul meu privind piața internă - plătește un preț ridicat.

Atâta timp cât vor exista tensiuni insuportabile, precum cele care afectează în prezent prețurile la energie, există riscul ca prețurile să explodeze și inflația să crească.

Mai mult, este posibil ca acest lucru să fie asimetric, așa cum a fost în 2022-2023, deoarece unele țări au spațiul fiscal necesar pentru a interveni și a reduce impactul creșterii prețurilor, în timp ce altele, nu.

Și, în mod evident, creșterea asimetriei ar putea avea ca rezultat scăderea competitivității europene.

Cred că criza din Iran este astăzi o criză existențială pentru redresarea competitivă a Europei, deoarece riscă să blocheze alegerile structurale pentru crearea pieței unice a energiei și, în același timp, obligă țările membre să intervină, dar numai câteva dintre ele pot face acest lucru, cele cu un spațiu fiscal mare. Germania este, evident, cel mai simplu exemplu.

Ați spus odată că în Europa, piața unică este încă un șantier. Deci, avem obstacole. Unde sunt obstacolele? În statele membre, în sistemul decizional european, care este foarte complicat?

Primul obstacol este lipsa de conștientizare a problemei. Opinia publică europeană nu este suficient de conștientă

Care este diagnosticul? Diagnosticul este lipsa de integrare în domenii-cheie pentru competitivitate: energie, conectivitate și piețe financiare. În aceste trei domenii, nu suntem o Europă, ci 27 de țări membre, total independente unele de altele, fiecare pentru sine.

Și toate acestea înseamnă că nu avem dimensiunea, care vine doar din unitate. Aceasta, pentru a fi competitivi cu giganții lumii - există China, există India, există Statele Unite. Noi suntem 27, iar dacă rămânem 27, suntem prea mici. Asta este tot. Deci adevărata problemă este că nu suntem conștienți de asta.

Există domenii în care suntem cu un pas față de americani. Există Airbus în Europa. Nu poți spune că este spaniol sau portughez sau suedez.

Este european, deci există unul, și este puternic și câștigă în fața americanilor.

Fiecare națiune are propriul campion și în cele din urmă toate se duc la vale pentru că americanii sunt uniți pe piața financiară.

Diferența fundamentală este că dimensiunea companiilor americane este de opt ori, de șapte ori, de cinci ori mai mare față de cea a companiilor europene.

De ce se întâmplă asta? Pentru că americanii au o singură piață financiară. Noi avem 27 de piețe financiare, în care îi obligă pe toți să fie prea mici.

Uitați-vă la ce se întâmplă astăzi cu inteligența artificială. Totul este american sau chinezesc. De ce este așa? Pentru că au avut capacitatea, datorită pieței lor financiare unice integrate, de a pune atât de mulți bani în această cursă. Și unii, și ceilalți ne-au învins.

Noi avem 27 de piețe financiare, dar nu am fost capabili să le integrăm, așa că avem proiecte de inteligență artificială țară cu țară. Și vă puteți imagina cum se poate compara asta cu americanii și chinezii?

Avem nevoie de fuziuni, integrări și extinderi. Așa că trebuie să le facem. Airbus este modelul pozitiv.

Dacă nu o facem, pur și simplu, vom deveni o colonie a Statelor Unite în domeniul financiar și tehnologic.  Și vom fi o colonie a Chinei în domeniul producției. Uitați-vă la ceea ce se întâmplă astăzi cu mașinile, energia solară și tehnologia energiei regenerabile.

Chinezii sunt capabili să producă la prețuri unitare mult mai mici, deoarece, în mod evident, dimensiunea țării le oferă posibilitatea de a face acest lucru, iar noi ajungem să cumpărăm numai produse chinezești. Dacă nu ne integrăm și nu ne extindem, riscăm să fim într-un declin continuu.

Ce șanse are o țară ca România, o țară oarecum periferică în Uniunea Europeană, în această lume a marilor economii?

Pentru moment, uitați-vă la ce s-a întâmplat cu România în acești 30 de ani. România este țara europeană care a crescut cel mai mult în raport cu trecutul său. România a avut performanțe excepționale. Datorită cui, până la urmă?

Datorită faptului că a fost integrată în piața unică europeană. A fi parte a pieței unice europene îți oferă oportunități enorme.

Gândiți-vă la diferența dintre țările europene care au aderat la piața unică și țările europene care au decis să rămână în afară.

Belarus, și Lituania, de exemplu, sunt două țări vecine. Când Lituania a aderat la Europa, erau la același nivel. Astăzi, Letonia este de 20 de ori mai bogată decât Belarus.

România a beneficiat mult de pe urma pieței unice. Dar viitorul poate fi de succes dacă această piață unică europeană crește într-adevăr în dimensiune și oferă posibilitatea pentru investiții în cercetare și inovare.

Aceasta înseamnă reguli mai simple și am propus în raportul meu această idee a ”regimului 28”, adică un sistem de reguli care sunt aceleași peste tot pentru toate companiile, pentru a face totul mai simplu.

Astăzi,  pentru a lucra în Italia, în Franța, în Suedia, o companie românească trebuie să schimbe complet regulile, pentru că sistemul de reguli de drept al afacerilor este diferit. Cel din Italia este diferit de cel din Franța, și așa mai departe. Este un haos total de reguli.

Astăzi, România este o țară dinamică, cu o economie dinamică. Și aceste companii pot beneficia de piața unică. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, este evident că regulile trebuie să fie mult mai simple și mai unitare decât sunt astăzi.

Dacă ați putea rescrie motto-ul Uniunii Europene, care ar fi acesta?

Motto-ul? Cel mai bun este ”Împreună suntem mai puternici”. Acesta este cel mai important lucru. Este cel mai bun mod de a ne spune că merită să fim împreună. Împreună suntem mai puternici - și acesta este adevărul.

Să ne uităm la ceea ce se întâmplă astăzi. Trump amenință țările europene, iar țările europene răspund împreună, la amenințarea taxelor vamale, de exemplu.

Dacă am fi reacționat de la o țară la alta, nu am fi reușit, n-ar fi avut niciun sens.

Dar când țările europene se guvernează împreună, oricine lansează o astfel de amenințare este obligat să dea înapoi. Deci este adevărat că dacă suntem împreună, suntem mult mai puternici.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Săptămâna trecută., Guvernul a aprobat o hotărâre pentru identificarea operatorilor economici de interes strategic. Observația importantă este că Executivul a luat în calcul criterii destul de vagi pentru includerea unei companii în categoria de strategică. Este vorba despre contribuția semnificativă la exporturile României, importanța în lanțurile de aprovizionare, poziția în lanțurile valorice strategice, deținerea de capacități industriale critice, precum și impactul asupra ocupării forței de muncă.

După cum se poate vedea, criteriile sunt generoase și probabil că pe baza lor multe companii ar putea fi considerate strategice. Ar fi utilă o definire mai precisă a domeniilor strategice.

De fapt, decizia guvernului încearcă să rezolve o problemă și anume ca salariații unor companii aflate în dificultate financiară sau în insolvență să primească salariile restante din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.

De altfel, în ultima zi a lunii martie a.c., guvernul a inclus tot într-o hotărâre o listă cu companiile considerate strategice. Este vorba despre două firme Liberty din Galați, Romaero și Damen, adică Șantierele Navale din Mangalia. Toate aceste companii au ceva în comun: sunt în dificultate financiară (insolvență sau concordat preventiv), angajații sunt neplătiți de câteva luni și protestează. Hotărârea Guvernului vine să rezolve problema salariilor restante. Astfel, cele două companii Liberty din Galați vor primi 168 milioane de lei de la Fondul de Garantare a creanțelor salariale pentru un număr de aproximativ 3.000 de salariați. Șantierele Navale din Mangalia și Romaero vor primi 90 milioane de lei pentru 1.000 de angajați și respectiv 526 de salariați. Trebuie subliniat că Damen și Romaero au mai beneficiat de o tranșă de plată de la Fondul de garantare.

Din punct de vedere social, este de înțeles că guvernul a găsit o soluție pentru plata salariilor restante. Numai că doar tema socială nu poate fi suprapusă cu interesul strategic. Practic, guvernul rezolvă o problemă pe care nu a creat-o în proporție de sută la sută, pentru că unele firme sunt în totalitate cu capital privat, altele mai au o cotă parte de capital de stat.

De exemplu, pentru salariile neplătite de la Liberty Galați este vinovată compania indiană. Ceea ce nu au plătit acționarii achită acum Fondul de garantare a creanțelor salariale, adică din banii publici, pentru că sumele din acest fond se acumulează din contribuția de 0,25% din salariul brut, plătită de fiecare companie din fondul total de salarii. Cu alte cuvinte, sumele din Fondul de garantare se strâng de la fiecare angajat din România. Principiul este corect, cel al solidarității, dar dacă doar unele companii beneficiază de banii din fond și toți ceilalți plătesc nu se mai numește solidaritate, ci altfel.

Legea spune că de Fondul de garantare a creanțelor salariale pot beneficia, pentru o perioadă de trei luni, angajații firmelor care au intrat în insolvență. De obicei, plățile erau refuzate sub diverse motive, astfel că nu știm câte firme și câți salariați au fost plătiți din fond.

Guvernul a făcut lista câtorva societăți de interes strategic pentru a găsi o soluție la tensiunile sociale din cele patru firme, adică pentru a putea plăti salariile restante. Dar, aceasta este doar o parte a problemei. Cea mai dificilă parte abia urmează. Adică, Executivul trebuie să ia în serios tema domeniilor considerate strategice și va trebui să caute o soluție pentru ca firmele să poată funcționa în continuare. Pentru Liberty Galați (fostul Sidex) s-a încercat să se găsească un investitor, dar, deocamdată, nu s-a reușit. La Damen Mangalia, procesul de insolvență este în impas, astfel că în ambele cazuri, la care se mai poate adăuga și Azomureș, statul ar putea fi în situația de a prelua companiile. Problema este că dacă domeniul strategic nu este bine definit, orice firmă care are dificultăți financiare va vrea ca statul să plătească salariile angajaților sau chiar să preia afacerea.

Preşedintele american Donald Trump declară, într-un interviu acordat cotidianului conservator britanic The Telegraph, că se gândeşte serios să retragă Statele Unite din NATO - pe care o cataloghează drept un ”tigru de hârtie”. Posibila reevaluare vine in contextul in care Alianţa Nord-Atlantică a refuzat sa intre în războiul americano-israelian impotriva Iranului.

Israelul va opri toate achizițiile de echipamente militare din Franța, acuzând Parisul că a adoptat o poziție ostilă față de statul israelian. Relațiile în domeniul apărării s-au răcit puternic de la începutul războiului din Gaza, pe fondul unei poziții tot mai critice adoptate de Paris față de Israel. 

În mod normal, în aceasta noapte, NASA va lansa misiunea Artemis 2 destinată să transporte 4 astronauţi – 3 americani şi un canadian – în jurul Lunii. Misiunea va dura circa 9 zile şi urmăreşte să permită revenirea pe Lună şi construirea unei baze pentru a pregăti viitoare misiuni spre Marte.    

Un tânăr expert în agricultură are ca obiectiv folosirea tehnologiei în sectorul legumicol și în horticultură. Antreprenorul vrea să dezvolte noi produse bazate pe cercetare-dezvoltare.

Invitați la Rural: Cristian Tudor, expert în agricultura avansată, în studio, și Gheorghe Vlad, președinte OIPA legume fructe, prin telefon.

Jurnal de știri

Republica Moldova s-a transformat dintr-o țară invizibilă într-un centru de soft-power, declară la RFI fostul premier Ion Sturza, care a vorbit aseară la panelul dedicat Republicii Moldova de la conferința „Romania Government Roundtable” organizată de grupul editorial The Economist la București. La panel au vorbit și fostul premier Dorin Recean și Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. „Interconectările energetice, proiectele de infrastructură și sprijinul oferit în vremuri de criză demonstrează ce înseamnă, în practică, solidaritatea europeană”, a menționat în cadrul conferinței și premierul Alexandru Munteanu.

- Parteneriatul strategic al Republicii Moldova cu România și alte state din regiune joacă un rol esențial în apropierea de Uniunea Europeană, declară prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu. Aflat într-o vizită oficială la București, acesta s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan.

- Drone rusești de tip Shahed au survolat ilegal ieri spațiul aerian al Republicii Moldova, două în doar 24 de ore. „Acest incident constituie o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale și este inacceptabil”, declară Ministerul de Externe. Experții în apărare notează că este al treilea incident major de securitate din ultimele săptămâni, după poluarea râului Nistru și avarierea liniei Isaccea-Vulcănești. Toate fac parte din arsenalul războiului hibrid dus de Rusia împotriva Republicii Moldova. Valeria Vițu, de la Chișinău.

- Republica Moldova rămâne împânzită de monumente sovietice, acestea infectează societatea cu o ideologie străină, distrugătoare și ar trebui să dispară, cere Asociația Istoricilor din Republica Moldova, ”Alexandru Moșanu”. Ce planuri are Ministerul Culturii de la Chișinău? Explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Criza economică provocată de războiul din Orientul Mijlociu este deja comparată de unii experți cu cea din perioada Covid. Cum stau România și Republica Moldova în acest context? O întrebare adresată de Andreea Orosz analistului financiar Aurelian Dochia.

- În cadrul vizitei oficiale la București, prim-ministrul Alexandru Munteanu a mulțumit României pentru sprijin.

- În paralel, fostul președinte și lider al socialiștilor, Igor Dodon, mergea la Moscova, unde pleda pentru reluarea livrărilor de energie din Rusia.

- Frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, pe segmentul ei transnistrean, necontrolat de autoritățile de la Chișinău, este „puternic minată”, anunță armata ucraineană.

În cadrul vizitei oficiale la București, prim-ministrul, Alexandru Munteanu, a mulțumit României pentru spijinul acordat în gestionarea crizei de poluare de pe râul Nistru și în criza energetică de săptămâna trecută, când drone rusești au deteriorat linia electrică Isaccea-Vulcănești. „România rămâne unul dintre principalii parteneri ai Republicii Moldova”.

Premierul moldovean s-a întâlnit la București cu președintele Nicușor Dan și omologul său Ilie Bolojan.

Oficialii au accentuat că, în contextul provocărilor majore generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, colaborarea strânsă în proiecte de conectivitate energetică și infrastructură este vitală pentru siguritatea celor două state.

„Republica Moldova este și va rămâne o preocupare importantă pentru România. Vom continua să sprijinim integrarea sa în Uniunea Europeană și o integrare a celor două economii”, a menționat Nicușor Dan.

La Guvern, s-au discutat în principal proiectele comune de interconectare, îmbunătățirea condițiilor de tranzit la frontieră, precum și colaborarea în domeniile infrastructurii energetice și de transport, cu accent asupra preluării de către Portul Constanța a Portului Giurgiulești și a realizării Autostrăzii A8 Pașcani-Iași-Ungheni.

***

În timp ce premierul moldovean era la București, unul dintre liderii opoziției pro-ruse, socialistul Igor Dodon a mers la Moscova, unde a declarat că „Federația Rusă rămâne un furnizor important de resurse energetice”. De menționat că Republica Moldova nu mai consumă energie rusească după invazia Rusiei în Ucraina. Chișinăul a declarat de mai multe ori că Rusia folosește energia ca armă.

Dodon, însoțit de fosta prim-ministră comunistă Zinaida Greceanîi, s-a întâlnit cu vicepreședintele Dumei de Stat, Piotr Tolstoi, cu care au discutat „importanța relansării dialogului strategic în interesul cetățenilor din R. Moldova și Federația Rusă”, cu accent pe cooperarea în sectorul energetic.

„În contextul crizei energetice globale, caracterizată prin deficit și creșteri semnificative de prețuri, Federația Rusă rămâne un furnizor important de resurse energetice, capabil să asigure livrări stabile în condiții avantajoase, dacă există voință politică pentru relansarea cooperării”, a scris Dodon pe Facebook.

***

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a participat, alături de oficiali europeni, la comemorarea, la Kiev, a victimelor civile ale masacrului comis de Rusia în primele zile ale invaziei în localitatea Bucea. Crimele de război trebuie investigate și pedepsite, a subliniat Igor Grosu.

***

Frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, pe segmentul ei transnistrean, necontrolat de autoritățile de la Chișinău, este „puternic minată”, anunță armata ucraineană, după ce Ucraina a decis să-și întărește apărarea la granița regiunea separatistă pro-rusă.

„Începând cu 25 martie, unitățile de geniu și genist ale Forțelor de Apărare Ucrainene, împreună cu grănicerii din cadrul Detașamentului de Frontieră Mohyliv-Podilskyi, au efectuat operațiuni suplimentare de minare pentru a consolida capacitatea de apărare a statului”, se menționează în comunicatul Brigăzii 120 a Forțelor Armate a Ucrainei, citat de TVR Moldova.

Pe lângă mine, informează autoritățile ucrainene, de-a lungul întregii frontiere cu regiunea transnsitreană se instalează sârmă ghimpată „Egoza” și sisteme autonome de supraveghere video și avertizare. Trupe mecanizate suplimentare cu vehicule blindate sunt desfășurate la frontiera cu regiunea transnistreană pentru a consolida forțele de apărare ucrainene în această zonă.

În Transnistria continuă să fie dislocat un contingent limitat al armatei ruse, de aproximativ 1500 de militari. În zonă există un depozit mare de armament rusesc, cu aproximativ 20 de mii de tone de muniție.

După anexarea Crimeii în 2014, Ucraina a săpat un șanț de-a lungul frontierei cu regiunea transnistreană. Toate punctele de trecere a frontierei Ucrainei cu regiunea separatistă au fost închise la o săptămână după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.

***

Pe fundalul scumpirilor accentuate la carburanți din ultima perioadă, lumina se ieftinește ușor în Republica Moldova. Ieftinirea este însă una total nesemnificativă, cu echivalentul a 1 ban românesc pentru un kilowatt/oră consumat, sau cu aproximativ 1 procent din prețul actual. Ieftinirea nu va influența semnificativ facturile consumatorilor.

Documentarul „Arhitecții Naturii", semnat de Dan Dinu, care urmărește reintroducerea castorilor și zimbrilor în Munții Făgăraș este disponibil pentru programele Școala Altfel și Săptămâna Verde. 

Școlile din orașele cu Cinema City pot rezerva o sală pentru proiecții de grup, cu bilete la prețuri speciale, broșură educațională digitală, bilet gratuit pentru supraveghetor și posibilitatea de proiecții matinale.

Castorul e numit inginerul ecosistemelor pentru că barajele pe care le construiește creează zone umede și oferă habitat pentru zeci de alte specii — un efect în lanț care transformă complet un curs de apă.

Pentru mai multe detalii despre cum puteți planifica vizita la cinema trimiteți un email la [email protected] în care să includeți numărul de elevi și orașul în care veți viziona documentarul.

Noi critici la adresa premierului Ilie Bolojan, din partea PSD. ”Oamenii nu sunt cifre, oamenii au destine, oamenii au dorințe”, declară într-un interviu la RFI deputatul Marius Budăi. Fostul ministru al Muncii spune că partidul său ar putea lua o decizie radicală privind coaliția: ”Dacă trebuie să luăm o măsură drastică, vom lua o măsură drastică”.

Marius Budăi, despre tensiunile din coaliție: ”Tare mă tem că tot PNL, care acum cât mai glumesc eu și mai spun că PNL și USR au un președinte comun în cele două partide, în persoana domnului Ilie Bolojan, va fugi repede, cum a fugit de foarte multe ori, să se înțeleagă cu PSD”.

Despre consultarea internă din PSD privind coaliția de la guvernare: ”Pentru PSD, necazul oamenilor nu este de negociat și dacă trebuie să luăm o măsură drastică, vom lua o măsură drastică”.

Despre nemulțumirea PSD privind coaliția: ”Am văzut public o cercetare săptămâna trecută, care ne spunea că opt din zece români ne spun clar nouă, coaliției aflate la guvernare, că direcția spre care se îndreaptă România este greșită (...). Vin dintr-o familie simplă și sunt crescut într-o familie de țărani și-mi place să merg pe jos, să merg la piață, să mă întâlnesc cu oamenii. Cei care au votat PSD îmi spun foarte clar: PSD trebuie să pună capăt acestui stil de a guverna, cu un premier, eu vă spun ce-mi spun oamenii, un premier care nu se pricepe”.