Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Președintele României, Nicușor Dan, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au deschis aseară prima ediție conferinței organizate la București de grupul editorial The Economist, Romania Government Roundtable, o platformă de dialog între lideri politici, instituționali și de business. La conferință participă și prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu, care în această dimineață a vorbit, alături de premierul român Ilie Bolojan și prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, despre pacea, stabilitatea, creșterea economică echitabilă și coeziunea socială la frontierele estice ale Europei, dar și despre parcursul european al Republicii Moldova și Albaniei. Pe parcursul zilei, Alexandru Munteanu are programate întâlniri cu Nicușor Dan și Ilie Bolojan.

- Premierul moldovean Alexandru Munteanu este astăzi la București, unde se întâlnește cu președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan.  

- UE anunță că Tronsonul Chișinău – Ungheni va deveni prima cale ferată electrificată din Republica Moldova, compatibilă cu infrastructura feroviară europeană. Datorită investiției europene, trenurile vor putea circula cu viteze de până la 140 km/h, ceea ce înseamnă călătorii mai rapide pentru pasageri, transport de marfă mai eficient, dar și comerț transfrontalier mai intens. Valeria Vițu aduce detalii.

- Unul dintre foștii lideri ai structurilor de securitate de la Tiraspol, acuzat de tortură și răpiri de persoane, se plânge acum că nu poate intra în Republica Moldova. Asta după ce i s-a retras cetățenia moldovenească. A și dat-o în judecată pe Maia Sandu. Ne explică acest caz Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Mesajul Chișinăului în raport cu Transnistria este tot mai clar: reintegrarea rămâne un proces pașnic, gradual și controlat de stat. S-a renunțat și la negocierile privind statutul politic, pe care insistă Tiraspolul. Transnistria poate avea doar un statut de unitate administrativă în cadrul Republicii Moldova. Liliana Barbăroșie a sintetizat discuțiile care continuă la Chișinău pe marginea unui document de viziune a autorităților moldovene, scurs în spațiul public.

- Un reportaj din nordul Republicii Moldova, acolo unde corespondenții noștri au mers la o școală sportivă. Drumul spre medalie nu se învață din teorie. La Ocnița, trei premianți naționali ai Jocurilor Olimpice, din generații diferite, au ajuns la Școala Sportivă din oraș și au împărtășit din experiența lor. Mai multe detalii, în reportajul semnat de Denis Chirtoca.

- Reprezentanții comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele a 7 state europene au semnat la Chișinău o declarație de susținere a integrării europene a Republicii Moldova

- O nouă dronă de tip Shahed a survolat aseară spațiul aerian al Republicii Moldova și a dispărut în preajma unui sat din raionul Orhei.

- Monitorizarea râului Nistru va continua încă trei săptămâni după poluarea provocată de dronele rusești.

- Republica Moldova și-a restabilit capacitatea de import a energiei electrice după repararea liniei Isaccea-Vulcănești, care a fost indisponibilă săptămâna trecută după ce a fost atacată de drone rusești. Totuși, situația energetică a Republicii Moldova rămâne fragilă, atacurile se pot repeta oricând.

Președintele României, Nicușor Dan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au deschis aseară prima ediție conferinței organizate la București de grupul editorial The Economist, Romania Government Roundtable, o platformă de dialog între lideri politici, instituționali și de business.

Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj de încredere în Uniunea Europeană și a punctat creșterea economică de care s-a bucurat România datorită faptului că a aderat la UE. El a subliniat că România este în grafic să devină membră a OECD în acest an și a vorbit despre necesitatea adoptării monedei euro.

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a subliniat, într-un mesaj video, că Europa de Sud-Est se află într-un moment critic. „Democrația noastră este în pericol, iar Adevărul a devenit o linie a frontului. Acest lucru face parte dintr-un efort imens de a slăbi continentul european”, avertizează Maia Sandu.

Președinta Republicii Moldova a subliniat în mod special contribuția și sprijinul României în momentele critice cu care s-a confruntat Chișinăul în ultimii ani.

Conferința grupului editorial The Economist continuă la București, iar în seara aceasta va găzbui și un panel dedicat Republicii Moldova, la care vor vorbi foștii prim-miniștri Dorin Recean și Ion Sturza.

***

Parlamentari din șapte state europene au semnat o declarație de sprijin pentru parcursul european al Republicii Moldova. Declarația a fost adoptată de reprezentanții comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Suediei, Finlandei, Poloniei și Germaniei și apreciază determinarea și reziliența Republicii Moldova în menținerea ritmului reformelor și consolidarea instituțiilor democratice, în ciuda presiunilor externe fără precedent generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv atacuri hibride și tentative de subminare a stabilității și a parcursului european al țării.

Semnatarii îndeamnă statele membre ale UE să adopte deciziile pentru deschiderea negocierilor formale de aderare, atât cu Republica Moldova, cât și cu Ucraina”, se arată într-un comunicat al Parlamentului de la Chișinău.

Cele șapte state baltice, nordice, Polonia și Germania, care împreună reprezintă mai mult de 145 de milioane de europeni, subliniază prin declarația lor că viitorul Republicii Moldova este legat de Uniunea Europeană.

***

Prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu este astăzi la București, unde, în dimineața zilei, a participat la conferința grupului editorial The Economist, Romania Government Roundtable. În această dimineață Alexandru Munteanu a vorbit, alături de premierul român Ilie Bolojan și prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, despre pacea, stabilitatea, creșterea economică echitabilă și coeziunea socială la frontierele estice ale Europei, dar și despre parcursul european al Republicii Moldova și Albaniei.

Cu ocazia vizitei la București, premierul de la Chișinău va avea și întâlniri bilaterale cu președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan.

***

O nouă dronă de tip Shahed a survolat aseară spațiul aerian al Republicii Moldova, în jurul orei 21:30. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, datele au fost confirmate și de partea ucraineană. Drona a fost ulterior monitorizată deasupra mai multor localități, inclusiv Dubăsari și, în zona centrală, la Orhei.

Autoritatea Aeronautică Civilă a restricționat temporar spațiul aerian în zona de nord a Republicii Moldova pentru o perioadă de 15 minute, în contextul asigurării siguranței zborurilor.

Drona a dispărut de pe radar în apropierea localității Clișova, raionul Orhei. Autoritățile îndeamnă cetățenii să își păstreze calmul și să nu se apropie de eventuale aparate căzute la sol.

***

Republica Moldova și-a restabilit capacitatea de import a energiei electrice după repararea liniei Isaccea-Vulcănești. Linia, reamintim, a fost indisponibilă săptămâna trecută după ce a fost atacată de drone rusești. Experții de la Chișinău avertizează că situația energetică a Republicii Moldova rămâne fragilă: dependența de un singur traseu de interconectare de mare capacitate, întârzierile în construirea noilor linii cu România și amenințarea unor noi atacuri rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene reprezintă în continuare riscuri majore pentru securitatea energetică a țării, transmite Radio Chișinău.

***

Monitorizarea râului Nistru va continua încă trei săptămâni după poluarea provocată de dronele rusești. Autoritățile de la Chișinău continuă să curăţe fluviul Nistru, poluat cu petrol de aproape două săptămâni. Ministerul Mediului susține că a primit încă cinci tone de material absorbant ecologic din Polonia.

Alte 22 de filtre instalate pe fluviu captează reziduurile. Autoritățile susțin că, deși sursa poluării a fost oprită, curenţii scot la suprafață urme de produse petroliere care au rămas blocate anterior în vegetație sau pe maluri. Astfel, specialiștii vor monitoriza situația încă cel puțin trei săptămâni. 

Republica Moldova este stare de alertă de mediu din data de 16 martie. Tone de petrol s-au scurs în principala sursă de apă potabilă a Republicii Moldova după ce Rusia a bombardat Complexul Hidroenergetic Nistrean. România a ajutat cu echipamente și specialiști la captarea produselor petroliere, astfel încât accidentul nu a dus la o catastrofă ecologică de proporții.

Senatul României a votat, recent, dublarea cotei de vânătoare a urșilor, în urma unei inițiative legislative a UDMR. Dacă proiectul va fi aprobat și în Camera Deputaților, în următorii doi ani ar putea fi împușcați 859 de urși.

Decizia vine în contextul în care tensiunile dintre comunitățile umane și urși au crescut vizibil în ultimii ani, iar cel mai recent studiu estimează că în România trăiesc între 10.000 și 12.000 de urși — cea mai mare populație din UE.

Organizațiile de mediu contestă însă atât cifrele, cât și abordarea, argumentând că vânătoarea în masă nu rezolvă cauzele reale ale conflictelor și că România ar trebui să investească mai degrabă în măsuri de coexistență și gestionare non-letală a populației.

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, spune într-un interviu la RFI că părțile implicate în conflictul din coaliție trebuie să dea dovadă de mai mult calm. El se teme că din eventuale alegeri anticipate va ieși câștigător partidul AUR.

Csoma Botond, despre eventuala rupere a coaliției: ”Mai mult calm și mai mult compromis din partea tuturor părților implicate în conflict”.

În opinia sa, ruperea coaliției ar avea ”consecințe destul de grave atât în plan politic, cât și în plan economic, ar crește din nou deficitul bugetar, am putea lua credite de pe piețele internaționale foarte scump, cu dobânzi foarte mari, ceea ce ar fi foarte-foarte dificil pentru România”.

Csoma Botond respinge varianta unui Guvern minoritar: ”Nu mi se pare o idee bună, pentru că trebuie să iei niște măsuri foarte dure în continuare, pentru reducerea deficitului bugetar și nu poți lua aceste măsuri cu un Guvern minoritar, pentru că în fiecare sesiune parlamentară se va iniția o moțiune de cenzură”.

Jurnal de știri

Doi economiști pledează la București pentru o integrare accentuată a statelor europene. Actuala criză obligă statele europene să găsească soluții. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.

Ieri, la București, am asistat la prima zi a dezbaterilor organizate de revista britanică „The Economist”. A fost un prilej pentru a asculta economiști și o serie de idei legate de momentul pe care îl traversează economia globală.

Yannis Stournaras, guvernatorul Băncii Greciei, a făcut o comparație între crizele din anii 2020 și apoi 2022 și actuala criză generată de războiul din Orientul Mijlociu. Suntem în fața unui nou pericol inflaționist. Guvernatorul Băncii Greciei a spus că deja așteptările privind rata inflației în zona euro au crescut la 3,1%, de la nivelul de 2%, înregistrat în februarie a.c.

Incertitudinea este foarte mare, iar bancherii centrali sunt reținuți în a spune că vorbim despre o inflație tranzitorie, așa cum declarau în anul 2021. De data aceasta, nimeni nu știe când se va termina războiul din Orientul Mijlociu și, de asemenea, cât timp se vor prelungi efectele în economie.

În criza sanitară, în anul 2020, statele europene au susținut economia, iar inflația a ajuns chiar în teritoriu negativ. Nu pentru mult timp. Peste doi ani, în august 2022, inflația în zona euro era de peste 10%, dar, între timp începuse războiul din Ucraina și implicit o criză plecată de la energie.

Statele, politicienii și cetățenii nu au uitat astăzi explozia creșterii prețurilor din urmă cu aproape patru ani. Interesant este că, ieri, în cadrul conferinței, guvernatorul Băncii Greciei a ținut să spună de două ori că în actuala situație este posibil ca salariile să nu mai poată crește așa cum s-a întâmplat în crizele precedente.

De ce s-ar întâmpla acest lucru, adică o înghețare a salariilor? Yannis Stournaras nu precizează, dar se subînțelege că, de data aceasta, inflația se suprapune cu dificultățile economice prin care trec companiile și de aceea este puțin probabil să existe creșteri de salarii în sectorul privat, iar în cel public raționalizarea cheltuielilor bugetare ar putea duce la păstrarea salariilor la același nivel. De altfel, România a și adoptat modelul acesta, în sensul că se află în al doilea an consecutiv în care salariile bugetare și pensiile nu au fost crescute.

Economistul grec crede că este foarte posibil ca banca centrală să nu mai fie, de data aceasta, pilonul pieței. Răspunsul european în fața acestei situații ar trebui să fie o economie mai integrată. Fragmentarea Uniunii Europene trebuie redusă, iar obiectivele comune, precum apărarea sau mediul sunt tot mai coagulate.

De altfel, emiterea de obligațiuni comune europene pentru finanțarea unor programe precum Next Generation EU sau SAFE arată un grad de integrare europeană ridicat. Trebuie menționat că, de exemplu, în criza din anii 2008-2009 statele din zona euro nu au reușit să se pună de acord pentru emiterea de obligațiuni comune.

Guvernatorul Băncii Greciei a încheiat discursul de ieri dând un citat care spune „marele pericol este ca în vremuri tulburi să acționăm folosind o logică perimată”. Trimiterea este clară la criza de astăzi, dar Yannis Stournaras nu precizează mai clar care pot fi mijloacele folosite pentru a combate noul puseu inflaționist.

Tot ieri, a susținut o alocuțiune și Enrico Letta, autorul unui raport referitor la piața unică. Acesta a fost de la început foarte tranșant spunând: „problema principală a competitivității europene se bazează pe un punct fundamental. Nu este complicat să numim problema, ci este dificil să depășim obstacolul. Problema principală este reprezentată de faptul că Uniunea Europeană se bazează pe 27 de state și deci pe cooperare între statele membre. Fragmentarea piețelor financiare, de energie și conectivitatea reprezintă cauza slăbiciunii noastre”, concluzionează Letta. Care completează, pentru a fi mai convingător, că statele europene sunt de două feluri: mici și cele care nu își dau seama că sunt mici. Soluția este clară o mai accentuată integrare europeană.

Turneul masculin - Țiriac Open, care a început la București, a avut ieri un spectator de seamă. Sorana Cârstea, locul 30 ATP, a venit la deschidere și a vorbit despre evoluțiile sale foarte bune din acest sezon.Cârstea se va retrage din activitatea competițională la sfârșitul anului.

Prezentă la Centrul Național de Tenis pentru deschiderea oficială a turneului masculin ATP 250, Sorana Cîrstea, în vârstă de 35 de ani, cea mai bine clasată jucătoare din România în topul WTA, a vorbit despre ultimul an al carierei sale și despre planurile de viitor. La începutul interviului Sorana a povestit cum s-a apucat de tenis și cine a fost idolul său.

"Am început tenisul după ce am văzut-o pe Steffi Graf la televizor, așa că ea a fost idolul meu. Cu ea mi-aș fi dorit să schimb câteva mingi. Îmi plac copiii extrem de mult, ador să petrec timpul cu ei, să dau din energia mea”.

Poreclită "Sori", cea mai valoroasă jucătoare din România în acest moment, aflată pe locul 30 ATP, a schimbat câteva mingi cu copiii din București și s-a bucurat de momentele petrecute în compania acestora.

„Știu ce înseamnă când cineva vine să joace cu tine, chiar dacă este doar pentru două minute. Așa că mă bucură mult experiența de azi. M-am încărcat de energie și sper că și ei la fel.”

Decizia de a se retrage la sfârșitul acestui sezon nu a fost ușor de luat, mai ales că Sorana joacă acum cel mai bun tenis al său din toată cariera.

„Fiecare săptămână este extrem de emoționantă, dar mi-am asumat că acesta este ultimul meu an. Așa cum se vede după rezultate, este un an excelent, sunt din nou în top 30, mă bucur să fiu atât de competitivă și mă bucur să am un an atât de frumos. Decizia nu e ușoară, însă a venit după câțiva ani de pus în balanță foarte multe vise și anumite oportunități. Nu e o decizie ușoară, dar mă bucur să pot să am acest an și să pot să ies cu capul sus din tenis.”

Întrebată ce va face după ce va agăța racheta în cui, Sorana nu a vrut să dezvăluie planurile sale de viitor

„Îmi doresc să fac foarte multe lucruri, dar acum încerc să mă concentrez doar pe tenis. Am foarte multe planuri și foarte multe interese pe lângă tenis și sper că pot să aduc un aport în multe arii din viața mea. Vom vedea după exact în ce domeniu mă voi orienta. Momentan îmi doresc să joc cel mai bun tenis posibil.”

Un lucru este cert. Chiar dacă se va stabili în străinătate după retragere, sportiva va reveni întotdeauna cu inima deschisă în țară.

Întrebată dacă va rămâne în România după retragere sau se va stabili în străinătate, sportiva a dat de înțeles că ia în calcul mai mult a doua variantă.

„Sigur voi avea tot timpul o casă aici, în România, pentru mine aici este acasă, în România, aici este familia, aici sunt prietenii și indiferent unde voi fi în lumea aceasta, pentru mine mereu acasă va fi în România și o bucată din an sigur o voi petrece aici.”

Modestă așa cum a fost întotdeauna, Sorana a spus că nu se gândește deocamdată la un meci fastuos de retragere.

„Momentan nu mă gândesc la un meci de retragere, sunt o persoană destul de discretă și n-am visat niciodată la o retragere fastuoasă. Pentru mine, cel mai frumos titlu a fost cel de la Cluj, a fost o retragere așa cum mi-am dorit."

Dacă nu se gândește la un meci de retragere, Sorana ar fi extrem de bucuroasă dacă ar putea urca, până la momentul retragerii, în top 20 mondial.

Ilie Bolojan, la Digi24: Acciza, tăiată doar la motorină, fond de solidaritate din profitul companiilor petroliere. Ce spune despre PSD - De la trei luni la trei ani: plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură anunţată ca temporară în iunie 2023, se prelungeşte până în iunie 2026 (Ziarul Financiar) - Restul e arhivă. 52.341 de motive să citiți ce rămâne după Europa Liberă România

Președintele Nicușor Dan descrie funcționarea Coaliției drept „o combinație de administrativ cu joc politic”. El spune că, în pofida atacurilor, partidele de la guvernare „cooperează când e vorba să ia niște măsuri”, informează HotNews.

Preşedintele Nicuşor Dan a spus, luni seară, răspunzând unei întrebări a jurnaliștilor, că atacurile dintre partidele din Coaliţie nu sunt o noutate, „așa că ne-au dat ocazia să ne obişnuim cu asta”. 

„Nu cred că e potrivit un guvern minoritar”, a spus președintele.

Chestionat, de asemenea, dacă îl mai vrea premier pe Ilie Bolojan, Nicuşor Dan nu a dat un răspuns clar, spunând că atribuţiile constituționale trebuie împărţite în această situaţie: „Trebuie să împărțim atribuțiile constituționale. Preşedintele numeşte, Parlamentul susţine Guvernul pe toată perioada desfăşurării exerciţiului”.

Întrebat dacă se simte pregătit să gestioneze o criză politică, în contextul în care PSD decide în 20 aprilie dacă va ieși de la guvernare, și ce mesaj are pentru investitori, Nicușor Dan a vorbit despre „responsabilitate și maturitate” în coaliție.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, în direct la Digi24, că Guvernul va reduce acciza la carburanți, în special la motorină, în contextul scumpirii accelerate a petrolului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. În plus, se pregătește un fond de solidaritate finanțat din profiturile excepționale ale companiilor din energie pentru a acoperi parțial costurile măsurii. Șeful Executivului a precizat că decizia finală va fi luată până la finalul săptămânii și aplicată de săptămâna viitoare, în paralel cu alte intervenții pentru limitarea adaosurilor comerciale și sprijinirea transportatorilor și agricultorilor, avertizând că reducerea accizei trebuie calibrată în funcție de impactul asupra bugetului. Pe plan politic, Bolojan a spus că o eventuală criză generată de PSD ar putea destabiliza coaliția și a subliniat că România are nevoie de stabilitate, în timp ce a evitat să comenteze scenariul unei schimbări de premier.

Guvernul menţine astfel controlul asupra preţurilor pentru principalele produse alimentare, în contextul în care inflaţia a fost de 9,3% în februarie 2026 faţă de acceaşi lună a anului trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, iar alimentele s-au scumpit cu aproape 8%, lucru care pune presiune asupra puterii de cumpărare a populaţiei.

După pandemia de COVID-19 din 2020 și izbucnirea războiului din Ucraina, în cursul anului 2022, principalele produse alimentare de bază - zahăr, ulei, cartofi, lapte, ouă, carne, pâine, legume şi fructe - au înregistrat scumpiri mari, care se menţin şi în prezent, iar ele provoacă distorsiuni pe piaţa produselor agricole şi alimentare, cu efecte negative majore asupra consumului şi asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, afectând siguranţa şi securitatea alimentară a populaţiei, motiv pentru care guvernul a decis prelungirea limitării adaousului comercial, scrie ZF. 

„Consumul a scăzut drastic în anul 2025, respectiv 2026”.

Europa Liberă România a investigat în ultimii șase ani cum e cheltuit banul public, cum funcționează instituțiile și ce se întâmplă acolo unde statul eșuează. Unele articole au schimbat legi. Altele au deschis anchete sau au contribuit la salvarea de vieți. Multe au setat agenda publică. Textul nu este un bilet de adio. Este o trecere în revistă a subiectelor care au contat, dar și a unor întrebări la care redacția nu a obținut răspunsuri.

”Euro trebuie să fie un obiectiv pentru România”. Iată ce a spus președintele Nicușor Dan luni seara, în deschiderea evenimentului „The Economist - Romania Government Roundtable”. Dar unde ne aflăm în ipoteticul drum către moneda euro?

Treizeci de secunde. Atât a durat argumentația președintelui Nicușor Dan cu privire la aderarea României la zona euro. O temă care pentru mult timp a intrat într-un con de umbră, dar care a revenit în atenție odată ce vecinii bulgari au făcut pasul spre moneda unică.

Așadar, poate deveni aderarea la euro viitorul proiect de țară?

Mai întâi, gradul de susținere publică. Un sondaj Eurobarometru publicat în decembrie 2025 indica un sprijin al românilor pentru moneda unică de 60%.

Să spunem însă că nivelul se situează mult sub media europeană, de 74%. Sau de 80%, dacă ne referim doar la cetățenii din zona euro.

Totuși, acest nivel de susținere este rezultatul informării și experiențelor personale . Nu a existat niciodată o campanie de informare la nivel național cu privire la aderarea la zona euro.  Dezinformări, însă, există.

Dar de unde am pleca în drumul spre euro? Ei bine, de foarte jos, dacă privim la criteriile de aderare la moneda europeană.

Inflația depășește cu mult pragul minim de 1,5%. Deficitul bugetar – mult peste nivelul maxim admis de 3% din PIB.

Citeste siMugur Isărescu răsucește „cuțitul în rana” îndepărtării de zona euro

Ratele dobânzilor depășesc cu mult mai mult de 2 puncte procentuale nivelurile minime din țările zonei euro. Doar datoria publică se află undeva aproape de nivelul maxim permis de 60% din PIB.

Și trebuie spus că situația s-a înrăutățit mult în ultimii 10 ani. La sfârșitul lui 2016, la plecarea guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, România se afla cel mai aproape de atingerea condițiilor pentru aderarea la euro.

Guvernările care au urmat, pandemia, războiul din Ucraina și incertitudinile legate de războiul din Orientul Mijlociu au dus fiecare, la înrăutățirea parametrilor.

De aici plecăm. Aceasta, în cazul în care cele 30 de secunde ale președintelui Nicușor Dan, de la conferința organizată de prestigioasa revistă The Economist, chiar se vor transforma într-un proiect de țară.

Întrebarea este ce guvern și l-ar putea asuma.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România