Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Președintele Donald Trump a invocat posibilitatea preluării Insulei Krarg din Golful Persic, generând astfel o nouă creștere a prețului petrolului. Dar comentatorii își exprimă rezervele cu privire la câștigurile strategice ale unei asemenea operațiuni, oricum riscante. Între timp, în tabăra MAGA, opțiunea pro-război pare să câștige teren.

Potrivit unei analize publicate de Le Figaro, ”capturarea insulei Kharg ar priva Iranul de o parte semnificativă din veniturile sale și ar reprezenta o provocare majoră pentru o economie iraniană deja afectată de sancțiuni și război. Cu toate acestea, nu ar ridica blocada Strâmtorii Ormuz și ar putea exacerba impactul economic prin reducerea suplimentară a exporturilor de petrol”.

Și expertul citat de Time atrage atenția că ”dacă SUA ar ataca și distruge infrastructura energetică a insulei, probabil ar invita la represalii iraniene masive asupra infrastructurii energetice a statelor arabe din Golful Persic, dincolo de ceea ce am văzut până acum”.

BBC consideră că și dacă ar cuceri insula, ”SUA s-ar confrunta apoi cu problema menținerii poziției.

Un scenariu comparabil ar fi Insula Șerpilor din Marea Neagră, pe care Rusia a ocupat-o la începutul invaziei sale la scară largă din februarie 2022, doar pentru a fi alungată de focul constant de hărțuire din partea ucrainenilor.

Orice ocupație americană îndelungată a teritoriului iranian ar fi, de asemenea, nepopulară în SUA, inclusiv în rândul unor susținători ai președintelui Trump, care l-au ales parțial pe baza promisiunii de a nu se mai implica niciodată în astfel de conflicte”.

Dar iată că o schimbare radicală a avut loc la CPAC, conferința conservatorilor americani susținători ai lui Donald Trump, constată Courrier International.

”Reuniunea anuală, unde Trump denunțase de mult intervenționismul, s-a concentrat anul acesta pe justificarea operațiunilor militare din Iran”.

The New York Times relatează că dezbaterea a avut loc la reuniunea din 25- 28 martie, lângă Dallas. S-a votat cu boabe de fasole aruncate în borcane pentru a măsura sprijinul pentru conflict - „și în cea mai mare parte a evenimentului, numărătoarea a fost strânsă”. Până când un ”aflux masiv de boabe” în borcanul „da”, s-a produs de seara până în zori și a înclinat balanța.

„Măsluit sau nu”, acest sondaj pare să ilustreze sprijinul pentru opțiunea militară în rândul activiștilor trumpiști, mai scrie The New York Times.

Politico raportează o „diviziune generațională” vizibilă nu doar în rândul activiștilor, ci și în rândul influencerilor conservatori și chiar în Casa Albă. Astfel, „unii tineri loialiști din tabăra MAGA și-au exprimat o nemulțumire profundă și chiar furie față de decizia administrației Trump de a reaprinde conflictul în Orientul Mijlociu”.

Pentagonul se pregăteşte pentru săptămâni de operaţiuni terestre în Iran, declara oficiali americani, în timp ce mii de soldaţi americani şi puşcaşi marini sosesc în Orientul Mijlociu. Este contextul in care Donald Trump a declarat că vrea să „pună mâna pe petrolul din Iran” şi ar putea ocupa centrul de export de pe Insula Kharg.

PNL va avea două opțiuni dacă PSD va decide în urma consultării din 20 aprilie să iasă din coaliție, spune vicepreședintele liberal Gheorghe Falcă. E vorba fie de formarea unui guvern minoritar care să caute sprijin în Parlament, fie de trecerea în opoziție. Declaratiile vin în contextul în care PSD se pregătește de referendumul intern din 20 aprilie.  

Într-o petiție, asociația cere instituțiilor române să ajute la garantarea unui scrutin desfășurat conform normelor democratice. Dacă statul român alege să nu sesizeze neregulile procesului electoral din Transilvania, atunci România își va pierde credibilitatea în plan european, spune coordonatorul petiției. Il veti asculta in aceasta seara.  

Trupa Rana lansează albumul „Despre dragoste și alte dezastre” printr-un concert special la Control Club, București. Evenimentul marchează un moment important în parcursul formației: primul long-play după aproape zece ani de activitate. 

„Despre dragoste și alte dezastre” conține nouă piese construite astfel încât să spună mai multe povești și să treacă ascultătorul prin multiple stări, însă numitorul comun rămâne dragostea, trăirea inevitabilă care modelează, schimbă și uneori zdruncină totul. Acesta poate fi ascultat online pe toate platformele de streaming.

„Veți asculta cântece despre relații pe care nu știi dacă ar trebui să le lași sau nu în urmă, cât și cântece în care totul pare posibil când iubești. Cântece care spun că ți-ai fi dorit mai mult timp, altele despre regrete și întrebări de tip „what if?”. Cântece despre acel sentiment, când iubești, că poți face orice. Cu albumul acesta am explorat mult. Am încercat să ieșim din zona de confort, atât în sunet, cât și în lirică. Dar am păstrat mereu tema cu care ne tot luptăm de 10 ani: dragostea. Ascultă-l. Amintește-ți. Simte. Învață. Pregătește-te. Dansează. Plângi.”, spune Bogdan Tănăsescu.

Fidelă stilului care i-a definit încă de la început, trupa Rana continuă să îmbine rock-ul alternativ melancolic cu influențe indie-emo și versuri introspective, centrate pe iubire și frământări personale. De această dată, însă, trupa explorează mai mult ca niciodată, atât sonor, cât și liric, marcând o maturizare artistică evidentă.

Formată în Pitești în 2016, Rana este alcătuită în prezent din Bogdan Tănăsescu (chitară și voce), Mihai Matei (bass) și Ștefan Maidaniuc (tobe). De-a lungul timpului, trupa a lansat trei E.P-uri - „Verde Electric” în 2022, „Codependent” în 2023 și „Noi doi..(versus restul lumii)” în 2024, susținând în acest timp numeroase concerte pe scene importante din țară.

Energia regenerabilă este soluția pentru independența energetică a țării, cred șase din zece români, conform unui sondaj realizat de Ipsos la comanda Greenpeace România. În plus, două treimi se simt expuși în fața unei crize energetice cauzate de conflicte armate sau pene la scară largă. Purtătorul de cuvânt al organizației, Mihnea Matache, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde.

Mihnea Matache spune că ”populația din România vede potențialul, este optimistă în ceea ce privește energia regenerabilă și nu doar că este optimistă, ci observă că de fapt energia regenerabilă a fost cel mai de succes proiect energetic în România până astăzi. În România, sunt peste 270.000 de prosumatori”.

Președintele Nicușor Dan, premierul italian Giorgia Meloni și liderii altor opt state cer Uniunii Europene să revizuiască rapid legislația Green Deal din energie și să reducă presiunea asupra industriei, potrivit G4Media. Cei zece lideri europeni susțin că legislația verde actuală a devenit ”un risc existențial pentru multe sectoare industriale strategice europene”.

Purtătorul de cuvânt al Greenpeace România critică poziția lui Nicușor Dan: ”Este o poziție total eronată. Mecanismul prin care UE a instrumentat această decarbonizare a urmărit fix ajutorarea acestor companii, de fapt. Avem termocentrale pe cărbune de exemplu sau companii poluatoare, care au trebuit să plătească aceste credite de carbon, dar banii din aceste credite de fapt tot către ei s-au reinvestit, în proiecte de energie sustenabilă. Deci practic, e o minciună să spunem că a fost o mișcare europeană de a falimenta aceste companii, nu, a fost un instrument de tranziție, de fapt”.

În UE, există în prezent două curente de opinii: unul care spune că trebuie să insistăm pe combustibilii fosili, cel puțin temporar, pe fondul crizei provocate de războiul din Orientul Mijlociu, altul care afirmă că dimpotrivă, este momentul cel mai bun să investim masiv în surse verzi de energie. Ce va alege statul român?

Autoritățile române spun că au nevoie de o plasă de siguranță, pentru că ai zile fără soare sau în care vântul nu bate. Este acesta un argument valabil?

Greenpeace România sprijină înființarea primelor comunități de energie din țară. Ce sunt aceste comunități? O asemenea comunitate îți poate asigura energie în mod regulat, fără întreruperi?

Sondajul comandat de Greenpeace poate fi consultat aici.

Jurnal de știri

... cu domnul Radu Carp, politolog, diplomat și scriitor.

Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” ne invită în data de 4 aprilie a.c. la un eveniment cultural de o anvergură rară: o Gală Extraordinară ce o aduce pe scena românească pe legendara soprană Sumi Jo, alături de tenorul George Vîrban, solist al Teatrului și laureat al primei ediții a Concursului Internațional de Canto „Sumi Jo” din Franța (2024).

Invitatul emisiunii de azi este tenorul George Vîrban.

Republica Moldova a reluat integral importurile de energie electrică după ce operatorul din Ucraina a reușit să repare linia Isaccea-Vulcănești, distrusă săptămâna trecută de Rusia într-un atac cu drone. Au fost zile dificile în care locuitorii Republicii Moldova nu erau siguri dacă vor avea lumină în case. Moldova a fost ajutată să depășească criza de țările din regiune. Vineri, Republica Moldova a trecut printr-un moment critic – țara avea un deficit de un sfert din necesar de curent electric. Situația a fost depășită cu sprijinul României, Ucrainei, a Slovaciei, Ungariei și Poliniei, declară ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu.

- Majorarea cu 40 la sută a prețurilor la carburanți, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, riscă să afecteze nu doar producția agricolă din 2026, ci și prețurile alimentelor pe termen mediu. Iar fermierii avertizează că, fără intervenții rapide, sezonul agricol ar putea deveni unul dintre cele mai dificile din ultimii ani. O situație dificilă pentru o țară în care agricultura rămâne unul dintre cele mai importante sectoare economice și asigură locuri de muncă pentru o mare parte a populației rurale. Un material realizat de Liliana Barbăroșie în comun cu colegii noștri de la Deutsche Welle.

- Pe 27 martie a fost sărbătorită Ziua Unirii Basarabiei cu România, zi care a pus bazele Marii Unirii de la 1918, o zi în care Basarabia a revenit acasă. Însă, după doar 22 de ani, acest pământ era smuls din nou de Rusia, în urma înțelegerilor secrete dintre imperii, iar destinul îi era rescris cu deportări, colectivizare și foamete. După declararea independenței Republicii Moldova, România a rămas constant un partener pentru dezvoltarea țării. Cum s-a simțit acest ajutor, dar și cum a acționat Rusia de-a lungul timpului, ne spune corespondentul nostru din nordul Republicii Moldova, Denis Chirtoca.

- La Timișoara au avut loc, în acest sfârșit de săptămână, festivalul Zilele Basarabiei, organizat cu ocazia Zilei Unirii Basarabiei și România. În cadrul evenimentului a fost organizată și o expoziție de ii – cămăși tradiționale românești de patrimoniu readuse la viață prin versiuni moderne, cusute de un grup de femei, grup care a fost inițiat la Chișinău de artista Stela Moldovanu. „Ne-am propus să aducem în secolul XXI ia din secolul XVIII-XIX”, spune la RFI fondatoarea comunității MaestrIA, Stela Moldovanu. Un interviu realizat la Timișoara de Otilia Ghițescu.

- UE anunță că Tronsonul Chișinău – Ungheni va deveni prima cale ferată electrificată din Republica Moldova, compatibilă cu infrastructura feroviară europeană.

- Reprezentanții comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Suediei, Finlandei, Poloniei și Germaniei efectuează astăzi și mâine o vizită comună în Republica Moldova.

- Cooperarea economică dintre Republica Moldova și România capătă tot mai mult contur, cu proiecte concrete și un dialog constant între autorități.

- Asociația Istoricilor din Republica Moldova cere autorităților să ia măsuri urgente pentru eliminarea din spațiul public a monumentelor din perioada sovietică.

Tronsonul Chișinău – Ungheni va deveni prima cale ferată electrificată din Republica Moldova, compatibilă cu infrastructura feroviară europeană, a anunțat Delegația Uniunii Europene la Chișinău. Trenurile vor putea circula cu viteze de până la 140 km/h, ceea ce va însemna călătorii mai rapide pentru pasageri și transport de marfă mai eficient.

 „Proiectul va conecta infrastructura feroviară a Moldovei la rețeaua europeană TEN-T. Astfel vor fi consolidate legăturile cu piețele din regiune. Electrificarea căilor ferate este și un pas spre un transport mai eficient energetic și mai prietenos cu mediul, contribuind la reducerea emisiilor de carbon”, se arată în mesajul Delegației.

Anterior, ministrul Infrastructurii de la Chișinău, Vladimir Bolea, a declarat că în acest an ar urma să fie realizat studiul de fezabilitate pentru construcția primei linii de cale ferată electrificată cu ecartament european, pe segmentul Ungheni – Chișinău, scrie Ziarul de Gardă.

În acest moment, Republica Moldova are doar linii de cale ferată cu ecartament larg, care erau construite în perioada Uniunii Sovietice, iar pentru a ajunge în România, la frontieră vagoanele sunt ridicate și sunt schimbate roțile.

***

Reprezentanții comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Suediei, Finlandei, Poloniei și Germaniei efectuează astăzi și mâine o vizită comună în Republica Moldova, la invitația președintelui Comisiei pentru integrare europeană, Marcel Spătari. Delegația va avea întâlniri cu autoritățile de la Chișinău, dar și cu studenții de la Universitatea de Stat din Moldova.

Discuțiile vor viza parcursul european al Republicii Moldova, evaluarea progreselor în procesul de aderare, precum și stabilirea priorităților și a formelor de sprijin necesare pentru accelerarea reformelor și îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană.

***

Cooperarea economică dintre Republica Moldova și România capătă tot mai mult contur, cu proiecte concrete și un dialog constant între autorități. Ministrul Economiei de la București, Irineu Darău, spune că obiectivul este construirea unei piețe comune, care să aducă mai multe oportunități pentru antreprenori și să stimuleze turismul pe ambele maluri ale Prutului. Printre direcțiile prioritare se numără şi digitalizarea, scrie TVR Moldova.

***

La Chişinău a fost inaugurat Cimitirul Eroilor Români, un omagiu adus ostaşilor care şi-au pierdut viaţa în Primul Război Mondial. Lucrările de reabilitare au inclus restaurarea elementelor arhitecturale de acces, amenajarea scuarului şi instalarea monumentului celor doi soldaţi ai Armatei române. Evenimentul a fost unul plin de simbolism, astăzi, când marcăm Unirea Basarabiei cu România din 1918.

***

Liderul Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a declarat pentru anul trecut venituri provenite din Rusia, incluzând salarii și onorarii de milioane de ruble. În contrast, câștigurile sale oficiale din Republica Moldova, din funcția de deputat și de șef de partid, sunt mult mai modeste, scrie TVR Moldova.

Igor Dodon se află într-un litigiu cu Autoritatea Națională de Integritatea, care a constatat anterior o avere nejustificată de peste 1,1 milioane lei pentru anii 2017-2019. Deputatul socialist a contestat actul de constatare, susținând că anumite cheltuieli, inclusiv pentru deplasări externe, au fost acoperite de rude și nu pot fi considerate nejustificate. Dosarul se află pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel.

***

Asociația Istoricilor din Republica Moldova cere autorităților să ia măsuri urgente pentru eliminarea din spațiul public a monumentelor din perioada sovietică, monumente pe care le califică instrumente de propagandă și simboluri ale unui regim totalitar.

Semnatarii declarației atrag atenția că, la peste trei decenii de la independență, Republica Moldova continuă să fie „împânzită” de monumente sovietice, pe care sunt elemente de propagandă ce afectează identitatea națională. În contextul războiului hibrid purtat de Federația Rusă, aceste simboluri ar fi devenit, potrivit autorilor apelului, instrumente de influență ideologică. Menținerea acestor monumente în spațiul public contravine aspirațiilor europene ale Republicii Moldova, iar alocarea de fonduri din banii publici pentru întreținerea acestora este inacceptabilă. Membrii Asociației Istoricilor din Republica Moldova spun în declarație că legislația privind interzicerea simbolurilor comuniste a fost aplicată selectiv, în special în cazul monumentelor dedicate lui Lenin.

***

Pensia din R. Moldova acoperă mai puțin de jumătate din costul vieții, fără a include chiria, situându-se printre cele mai scăzute din Europa, alături de Georgia (22%), Albania (29%) și Ucraina (29%). Potrivit unui studiu citat de Ziarul de Gardă.  

De la 1 aprilie 2026 cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă în Republica Moldova va constitui puțin peste 3 264,66 lei moldovenești, echivalentul a 165 de euro. În Republica Moldova nu există sistem de pensii private.

O petiție recentă a comunității Declic atrage atenția asupra intervențiilor considerate dăunătoare din Parcul Tineretului, unde lucrările de tăiere și toaletare a arborilor afectează fauna urbană, inclusiv populațiile de arici.

Cetățenii avertizează că aceste animale, protejate de lege, depind de vegetația densă și de stratul natural de frunze pentru adăpost și hrană, iar distrugerea habitatului le expune riscurilor de rănire sau moarte.

Inițiatorii solicită autorităților – în special Administrației Lacuri Parcuri și Agrement București – oprirea intervențiilor agresive până la evaluări de mediu clare, subliniind că spațiile verzi urbane nu sunt doar zone de recreere, ci ecosisteme fragile. 

Campania PSD împotriva lui Ilie Bolojan nu este despre o persoană, ci despre un model de guvernare, declară într-un interviu la RFI eurodeputatul Gheorghe Falcă, vicepreședinte PNL.

Gheorghe Falcă, despre o eventuală rupere a coaliției, după consultarea internă din PSD: ”În momentul în care va exista o astfel de criză, partidul nu va mai guverna cu PSD-ul. Asta înseamnă că vom avea două opțiuni: ori se obține un Guvern minoritar, susținut de un Parlament ori lăsăm PSD să guverneze și stăm noi în Opoziție, pentru că acesta este jocul politic”.

Despre coaliție: ”Dacă PSD-ul în 20 aprilie va aduce România într-o criză politică și din ultimele mesaje am constatat că dânșii vor retrage miniștrii din Guvern, deci vor duce România într-o criză politică, responsabilitatea va fi a lor, iar noi nu o să mai colaborăm cu ei”.

Despre președintele Nicușor Dan: ”Eu cred că domnul președinte Nicușor Dan este de partea bună a lucrurilor. Și dânsul constată că după nouă luni de guvernare condusă de domnul Bolojan, țara arată mult mai bine din punct de vedere al indicatorilor economici”.