Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Universitatea Cluj și Universitatea Craiova se distanțează în fruntea clasamentului Superligii. Clujenii au obținut o victorie importantă la București în fața Rapidului în timp ce oltenii s-au impus la Craiova cu CFR. Cele două echipe se vor înfrunta chiar de Paște.

Valul de concedieri din 2026 mătură România. Marile companii care au început deja disponibilizările masive (Adevărul) - Procurorii cu avize negative de la CSM pentru conducerea parchetelor, reaudiați azi la Ministerul Justiției. Ce le-a reproșat CSM și ce urmează (HotNews) - Cum a cumpărat Viktor Orbán sufletul maghiarilor ardeleni (DW) - De ce este atât de mare interesul în România pentru alegerile din Ungaria? (ZF)

Codidianul a scris încă din luna ianuarie că președintele PSD Sorin Grindeanu ar ceda șefia Guvernului pentru PNL până în decembrie 2028, cu condiția ca liberalii să-l răstoarne pe premierul Ilie Bolojan. Planul este reluat în forță în aceste zile.

Liderii PSD și-ar dori ca liberalul Cătălin Predoiu să preia șefia Guvernului, dacă reușesc să-l răstoarne pe Ilie Bolojan. De asemenea, Sorin Grindeanu le-a transmis din nou liberalilor că e dispus să renunțe la rotativa guvernamentală, dacă PNL îl forțează pe Bolojan să demisioneze, susțin surse politice pentru Cotidianul.

În plus, PSD nu doar că acceptă să guverneze în continuare cu USR, dar oferă chiar mai multe ministere formațiunii conduse de Dominic Fritz. Cotidianul a scris încă din luna ianuarie de planurile PSD privind înlăturarea premierului Bolojan. Negocierile pentru funcția de prim-ministru au fost redeschide în contextul referendumului intern pe care PSD îl va organiza pe data de 20 aprilie. Rezultatul e dinainte cunoscut: „Jos, Bolojan!”. PSD și PNL așteaptă un semnal de la Cotroceni, care întârzie să apară.

Piața muncii din România traversează o perioadă de ajustare, marcată de concedieri în mai multe sectoare-cheie, şi nu neapărat din cauza unei crize generalizate, cât din nevoia de recalibrare economică.

Cel mai vizibil impact se resimte în industria auto și în lanțul de furnizori. Companii precum Dacia, parte din Renault Group, au anunțat programe de plecări voluntare care pot ajunge la aproximativ 1.000–1.200 de angajați.

În ansamblu, industria auto este cea mai afectată de disponibilizări, pe fondul scăderii cererii externe și al tranziției către electrificare.

În industria grea și chimică, situația este dominată de cazul Azomureș, unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din România. Aici, opririle de producție cauzate de costurile ridicate la energie au dus la trimiterea în șomaj tehnic a unui număr semnificativ de angajați și colaboratori, existând scenarii care pot implica până la câteva mii de persoane afectate. 

Recent, sindicatul de la Combinatul Azomureș anunța că aproximativ 2.500 de angajați riscă să-și piardă locurile de muncă.

Concedieri sunt și în IT și servicii, mai scrie Adevărul, iar în sectorul financiar-bancar, schimbările sunt mai degrabă structurale decât conjuncturale.

Cristina Chiriac, propunerea pentru procuror general al României, Marinela Mincă, propusă adjunctă a șefului DNA, și Gill-Julien Grigore-Iacobici, propunerea de adjunct al șefului DIICOT, susțin un nou interviu în fața comisiei Ministerului Justiției. Procedura este obligatorie pentru că au primit aviz negativ de la CSM. După reaudiere, ministrul Justiției va decide dacă va renunța la aceste candidaturi sau va merge mai departe cu propunerile la președintele Nicușor Dan, care va avea ultimul cuvânt. 

Doar trei dintre cei opt candidați propuși de ministrul PSD Radu Marinescu pentru conducerea marilor parchete au primit aviz favorabil de la CSM: Viorel Cerbu (pentru funcția de procuror- șef al DNA), Codrin Miron (procuror-șef DIICOT) și Marius-Ionel Ștefan (procuror-șef adjunct al DNA), reamintește HotNews.

În cazul fostului șef al DNA Marius Voineag  și fostului procuror general Alex Florența, propuși pentru funcțiile de adjunct la Parchetul General, respectiv DIICOT, procurorii din CSM nu s-au putut pune de acord asupra unui aviz, fiind egalitate la vot. Ei nu vor fi însă reaudiați la Ministerul Justiției. „Dacă în termenul de 30 de zile se va menține situația de egalitate, Ministerul Justiției poate asimila paritatea la vot cu lipsa avizului consultativ și poate trimite propunerile către președinte fără acest aviz”, au explicat reprezentanți ai CSM.

Ungurii din Transilvania cu tot cu elitele lor politice merg pe mâna lui Viktor Orbán la alegerile care vor avea loc duminică, 12 aprilie.

Maghiarii din Transilvania au primit sub guvernările lui Viktor Orbán nu doar atenție și bani din partea Budapestei, ci pentru prima dată după al Doilea Război Mondial au redevenit parte a națiunii ungare extinse. 

Viktor Orbán se află la putere de 16 ani și pentru prima dată poziția lui e zdruncinată serios. Conservatorul pro-european, Péter Magyar e de mai multă vreme pe un trend crescător și încearcă să-i ia locul mentorului său, lângă care a crescut politic, dar de care s-a despărțit în 2024.

DW reamintește că din 2022, Comisia Europeană i-a blocat Budapestei circa 30 de miliarde de euro, din cauza încălcărilor statului de drept. Politicile sociale naționaliste care îi încântau pe alegătorii lui Orbán nu au mai putut fi susținute în același ritm, dar propaganda cetății asediate dă încă roade: guvernul de la Budapesta acuză Ucraina și Bruxelles-ul că vor să arunce în aer lumea și că intervin în alegerile interne din Ungaria.

Viktor Orbán poate câștiga cu votul maghiarilor din România cel mult două-trei locuri în parlamentul care are 199.

Anul trecut, de pildă, direct în bugetul de stat al Ungariei au fost prevăzuți 18 milioane de euro granturi care au ajuns la 16 companii din Transilvania.

Aritmetica sugerează că banii alocați la vedere de guvernul de la Budapesta pentru afacerile și comunitățile maghiare în ultimii 15 ani ajung la aproximativ 1,5 miliarde de euro.

Chiar dacă, la nivel politic, Ungaria este privită în UE cu reticenţă, economia ţării a progresat sub Orban, citim în ZF. PIB/capita, în preţuri curente, al Ungariei, a fost, anul trecut, cu 3.000 de euro mai mare decât cel al României, deşi la PIB/capita în PPS, România stă uşor mai bine. Dar nu acest cifre captează azi interesul.

„M-ar fi mirat dacă acest interes n-ar fi existat, nu că el există”, spune analistul politic Stelian Tănase: „Credeţi că, dacă România s-ar uni cu Basarabia, nu ar apărea, imediat, cereri de unire a Transilvaniei cu Ungaria? În fond, sub diferite forme, Ungaria a stăpânit Transilvania vreme de 1.000 de ani. Transilvania este a României doar din 1918. Acesta este un nivel al interesului. Cel de-al doilea nivel ţine de însăşi transformarea lui Orban. De la imaginea unui tânăr cu vederi liberale, şcolit la Oxford, care, în 1989, cerea – a fost primul care a făcut-o - plecarea trupelor sovietice din Ungaria, la cea a unui naţionalist primitiv, antieuropean, avid de putere, capabil de orice pentru a şi-o conserva. Aceste lucruri sunt de interes. Şi în Ungaria şi în România”.

În timp ce Europa este în aşteptare, Donald Trump trage tare pentru Orban – JD Vance, vicepremierul SUA, este astăzi la Budapesta pentru a-l sprini.

Un parlamentar rus, vicepreședintele Comisiei pentru Apărare, a cerut bombardarea porturilor din România și Bulgaria și a unei căi rutiere din Polonia. În acest timp, în ecosistemul media din jurul lui Călin Georgescu se vântură tot mai mult ideea unei intervenții rusești în România.

Aleksei Juravliov este vicepreședinte al Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat a Rusiei. El crede că lovirea porturilor maritime din România și Bulgaria și a unei șosele din Polonia ar împiedica aprovizionarea Ucrainei cu componentele pentru dronele care au afectat semnificativ producția rusă de petrol.

Declarațiile deputatului au apărut în publicația rusă Lenta și au fost preluate de Rador și G4 Media.

Declarația în sine nu trebuie să ne sperie. Oficialii ruși amenință adesea țările care sprijină Ucraina, tocmai pentru a instala frica în rândul populației și a inhiba deciziile politice de sprijin pentru Kiev.

În plus, un vicepreședinte al unei comisii din Duma de Stat este încă foarte departe de centrul de decizie, care se află nicăieri altundeva decât la Kremlin sau, mai bine zis, acolo unde se găsește președintele Vladimir Putin.

Într-o autocrație, adunarea parlamentară nu are nicio influență reală asupra politicilor. Acestea sunt dictate de sus în jos, nu invers.

Dincolo de toate acestea, declarațiile parlamentarului rus au totuși darul de a pune tema pe agendă și de a o transfera astfel în mâinile puternicului aparat de propagandă.

Iată însă că, în același timp, ideea unei intervenții izbăvitoare a Rusiei în România începe să prindă teren în ecosistemul de publicații și pagini de socializare din jurul lui Călin Georgescu.

”Am, așa, o presimțire că Rusia ne va scoate din rahatul în care ne-a băgat UE”, scrie un internaut pe o pagină de Facebook dedicată fostului candidat trimis acum în judecată.

Postarea este  urmată de zeci și zeci de comentarii elogioase la adresa Rusiei și a președintelui Putin.

”Mai bine cu Putin decât cu acest sistem corupt”, scrie un alt participant la discuția online. ”Rușii ne-au mai scos de multe ori în istorie din rahatul în care ne-a băgat Vestul”, se exprimă altcineva. ”Cum e ceva, cum Rusia e vinovată, chiar ne prostesc din ochi”, vine un alt răspuns.

Mai putem afla din animata conversație că ”BRICS este salvarea României” și mai putem găsi urări de genul ”Trăiască Putin și Rusia ortodoxă” – un mesaj decorat cu o mulțime de steaguri și inimioare tricolore. După care: ”Trăiască Rusia, Putin of power!”  cu fotografia liderului rus zâmbitor și, bineînțeles zeci și zeci de ”Doamne-ajută. Amin”.

Aceste reacții din spațiul public vin după ce, acum câteva luni, presa dezvăluia existența unei campanii a Moscovei sub genericul ”Rusia nu este dușmanul meu”. Mii și mii de astfel de abțibilduri au fost lipite la vedere, în diferite orașe din România și din Republica Moldova.

Și iată cum, în ecosistemul georgist, așteptările ca Donald Trump să intervină pentru răsturnarea puterii constituționale din România sunt înlocuite cu cele legate de Vladimir Putin.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Daniela Pălimariu, co fondatoare RAD și Ioana Alexandru(Gallery Relations & Diplomacy). Vorbim despre o nouă ediție a RAD Art Fair, care se va desfășura la București intre 23-26 aprilie.

Dronele ucrainene au bombardat terminalul petrolier aflat lângă portul Novorossiisk de la Marea Neagră. Kievul încearcă să reducă exporturile rusești, pentru a nu lăsa Moscova să profite de creșterea prețurilor, în urma războiului din Orientul Mijlociu.

Potrivit publicației The Moscow Times, acesta este „cel mai recent atac asupra infrastructurii vitale pentru veniturile energetice ale Moscovei”.

Kyiv Independent notează că Novorossiisk a devenit o bază cheie pentru Flota Rusiei de la Marea Neagră, după ce numeroase nave au fost relocate în urma atacurilor repetate ale Ucrainei asupra Crimeei ocupate.

În plus, terminalul petrolier este unul dintre principalele puncte de vânzare pentru exporturile de petrol rusesc pe mare, alături de instalațiile Ust-Luga și Primorsk de la Marea Baltică, pe care forțele ucrainene le-au atacat de mai multe ori în ultimele două săptămâni.

Ucraina a atacat anterior terminalul pe 2 martie, avariind infrastructura din port, precum și nave militare și mijloace de apărare aeriană, a declarat o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) pentru Kyiv Independent.

Citeste siKremlinul anunță că discuțiile de pace dintre Rusia și Ucraina sunt momentan suspendate, deoarece SUA și-au schimbat prioritățile

Conform Bloomberg, loviturile ucrainene ”au adus exporturile maritime ale Rusiei la cel mai scăzut nivel din ultimele două luni, în martie.

Exporturile de petrol au scăzut cu 43% în săptămâna 22-29 martie. Doar 22 de petroliere au fost închiriate în această perioadă, cu 15 mai puține decât în ​​săptămâna precedentă.

Iată ce declară pentru Le Figaro Carlo Masala, profesor la Universitatea Bundeswehr.

”Scenariul este mai probabil astăzi decât era acum un an și jumătate, în principal pentru că Statele Unite au dat o lovitură majoră Articolului 5 (din Carta NATO) atunci când au amenințat Danemarca cu utilizarea forței pentru a ocupa Groenlanda.

Această încercare a fost văzută în Rusia ca un semn clar că Statele Unite nu mai sunt angajate în securitatea Europei.

Citeste siDonald Trump: Ultimatumul pentru Iran care se încheie marți este final

Secretarul adjunct al Apărării din SUA, Elbridge Colby, ne-a spus chiar că trebuie acum să asigurăm apărarea convențională pentru Europa.

Ceea ce nu mi-aș fi putut imagina este că Trump va ajuta Rusia în Ucraina. Mai mult, președintele SUA le semnalează rușilor că Articolul 5 nu mai este ceva ce americanii prețuiesc. Acest lucru întărește percepția rusă că NATO nu va putea răspunde dacă Rusia atacă”.

Profesorul spune că încă îi este greu că creadă că rușii sunt gata să deschidă un al doilea front în mijlocul unui război.

”Dar dacă aș fi rus, aș vedea că Statele Unite sunt preocupate de Iran, epuizându-și stocurile de arme de acolo În consecință, s-a deschis o fereastră de oportunitate.

În ultimele zile, au apărut online organizații misterioase care proclamă o Republică Liberă Narva, un oraș de graniță estonian pe care îl descriu în analizele mele ca pe o țintă ideală”.

Un om de afaceri care a investit o sumă considerabilă nu are autorizația legală pentru a face aprovizionarea. Se va găsi o soluție? Depinde de implicarea autorităților locale.

Întâmplarea face că ieri am citit o anchetă a publicației „Gazeta Sporturilor”. Despre ce este vorba? Un om de afaceri român a investit în restaurantul din Brașov, de pe muntele Tâmpa, și în telecabină 20 de milioane de euro. Suma pare exagerată, dar acestea sunt declarațiile investitorului făcute cu ocazia deschiderii oficiale a localului. Trecem peste acest amănunt, pentru că mai important este că după două decenii, la sfârșitul anului trecut, restaurantul de pe Tâmpa a fost redeschis.

Cei care au trecut măcar o dată prin Brașov știu că restaurantul de pe Tâmpa, aflat la o altitudine de 1.000 de metri este un punct de atracție atât pentru turiști, cât și pentru localnici.

Articolul din „Gazeta Sporturilor” ne spune că mașinile pentru aprovizionarea restaurantului nu au avizele necesare pentru a circula pe muntele Tâmpa. Din anchetă aflăm că drumurile pe care merg mașinile de aprovizionare fac parte din rezervația naturală Tâmpa, care începând cu anul 2000 este parte din patrimoniul natural național, iar în zonă se găsesc plante rare sau unice în România la care se adaugă o faună diversificată.

În acest context, aflăm chiar din articolul „Gazetei Sporturilor” cât de complicată este birocrația pentru a obține accesul pe drumul forestier de pe Tâmpa care coincide cu drumul de aprovizionare. Așadar, documentația pentru autorizare trebuie să conțină o convenție semnată cu fondul forestier, respectiv cu Regia Pădurilor Kronstadt și biroul Arii protejate din cadrul Direcției de Mediu Brașov. Desigur, unde-i lege nu-i tocmeală, dar cum o fi ca om de afaceri să investești, să admitem, 20 milioane de euro într-un restaurant și în telecabină și să nu ai autorizație care să îți permită să faci aprovizionarea cu mașini?

Ca urmare a articolului, primăria municipiului Brașov a decis să fie instalată o barieră cu sistem video de recunoaștere a numărului de înmatriculare al autovehiculului. Cu alte cuvinte, primăria încearcă în al 12-lea ceas să facă ordine, dar s-ar putea să complice și mai mult lucrurile.

Aș fi trecut peste acest caz al investitorului. În fond, soarta oamenilor de afaceri este să se lupte cu birocrația, cu concurența, cu plata taxelor și impozitelor sau cu rambursarea împrumuturilor.

Ceea ce m-a mirat a fost virulența publică. S-a deschis un val critic la adresa investitorului. Este uimitor că aproape toți cititorii care au comentat articolul au atacat felul în care se face aprovizionarea restaurantului. Unii au scris că drumul forestier este folosit de localnici pentru a se plimba sau pentru a face alergări. Alții, că mașinile de aprovizionare merg în mare viteză și stârnesc un nor de praf. Iar un alt cititor a scris că este o chestiune de timp până când se va produce un accident.

Este uimitoare reacția unui grup de cititori care s-a exprimat în secțiunea de comentarii. Ne arată că oamenii de afaceri nu au prea mulți aliați, ba chiar sunt singuri împotriva tuturor.

Parcă ne-am întors în anii 90. Investitorii trebuie să aducă banii, dar apoi pot fi abandonați de administrație, dacă un om de afaceri face profit înseamnă că nu are scrupule și este interesat doar de bani, dacă nu face profit, înseamnă că a găsit o metodă să nu plătească taxe sau impozite, dacă un om de afaceri angajează personal este criticat că dă salarii prea mici și îi exploatează pe oameni, dacă face restructurări de personal este lipsit de empatie și ignoră temele sociale, dacă un om de afaceri are succes înseamnă că în spatele lui stă cineva, de obicei niște oameni politici, dacă are dificultăți financiare este nepriceput și un terchea-berchea. Un om de afaceri care a investit, să admitem, 20 de milioane de euro, într-un restaurant și o telecabină nu ar trebui să aibă acces și la un drum de aprovizionare, cred mulți cititori care au comentat. Iar cei mai mulți cetățeni i-ar interzice de mâine să mai intre cu mașinile pe drumul de pe Tâmpa.

Supraproducția și blocarea parțială a lanțurilor de aprovizionare sunt cauzele care duc la ceea ce este numită “o nouă criză a laptelui. Volatilitatea prețului și tensiunile de pe lanțul de alimentare dau senzația că producătorii traversează o criză.

Am discutat despre acest subiect cu Ionuț Lupu, președintele Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein RO, Daniel Donici, fondatorul Artesana, și cu Mihaela Gherghișan, corespondenta RFI România la Bruxelles.

Preşedintele Nicuşor Dan s-a întâlnit cu premierul Bolojan, impreuna cu miniştrii Energiei şi Transporturilor şi reprezentanţi ai companiilor din industria petrolieră, Petrom şi Rompetrol, pe tema aprovizionării României cu ţiţei şi combustibili. Mai multe state europene si nu numai au introdus deja restrictii in alimentarea cu benzina sau motorina.

Iranul și Statele Unite au primit din partea Pakistanului un plan de încetare a ostilităților care ar putea intra în vigoare astazi și ar putea redeschide Strâmtoarea Ormuz. Totusi, republica islamica a respins orice măsură imediată de redeschidere a caii maritime. In paralel insa, Teheranul si Washingtonul se ameninta reciproc cu represalii dure. 

Recent, și președintele Nicușor Dan a subliniat faptul că trecerea la moneda unica trebuie să fie următorul pas al României. Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, spune la RFI că adoptarea euro va obliga țara să corecteze dezechilibrele macroeconomice. Il veti asculta in aceasta seara.