Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Critici dure la adresa premierului Ilie Bolojan, din partea președintelui Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis. Social-democratul spune la RFI că șeful Guvernului nu poate lua decizii ”de capul lui”. El declară că referendumul intern din PSD privind prezența la guvernare în formula actuală este justificat, după ce partidul său a fost ”sfidat și umilit” în coaliție.

Alfred Simonis, despre consultarea internă din PSD: ”Dacă un partid a ajuns să fie atât de iritat, atât de sfidat, atât de ignorat și de umilit în aceste luni de zile cu premierul Bolojan în fruntea Guvernului și partidul ăla la bază nu mai vrea să continue cu Ilie Bolojan, domnule, trebuie să ne oblige cineva să continuăm? Nu înțeleg. Nu putem democratic să ne consultăm și să hotărâm direcția în care o ia partidul?”.

Despre Ilie Bolojan: ”Atunci când formezi o coaliție, nu poți de capul tău să faci ce vrei tu. Aia face Putin, face Lukashenko, fac ăia cu scoruri de 90% și nu-i poate nimeni contrazice”.

Despre coaliție: ”Recomandarea mea față de colegii de la PNL și USR este să-și vadă de partidele domniilor lor, să ne lase pe noi să luăm decizii în cadrul intern și după aceea să-și ia și ei deciziile în cadrul intern al partidelor lor. Dacă doresc să facă o coaliție cu AUR, pentru că dacă nu mai vor să facă o coaliție cu PSD, alternativa e să facă cu AUR, nu e nici o problemă, dacă asta doresc PNL și USR... nu există altă soluție”.

Pajiștea Petricani, o enclavă de peste șase hectare ascunsă în Sectorul 2 al Capitalei, adăpostește o biodiversitate surprinzătoare pentru urban – 89 de specii de păsări, vidre, reptile, amfibieni și peste 100 de specii de insecte, dintre care 49 protejate prin lege.

Asociația Parcul Natural București a deschis zona publicului cu un traseu tematic de aproape un kilometru, iar statutul de arie protejată primit oficial în 2025 de la Consiliul Municipiului București oferă cadrul legal pentru dezvoltarea unui plan care va proteja natura și va susține vizitarea responsabilă, încurajând recreerea, informarea și voluntariatul.

Protejarea Pajiștii Petricani face parte dintr-un efort mai amplu de salvare a ultimelor oaze de natură din București – împreună cu Delta Dâmboviței, Pădurea Băneasa și salba lacurilor Colentina, așa că nu ezita să vizitezi aceste zone care însumează aproape 1.000 de hectare de spații verzi.

Jurnal de știri

România intră oficial în situaţie de criză pe piaţa petrolului, dar Bogdan Ivan, ministrul energiei, dă asigurări că nu se pune problema limitării cantităţilor de carburanţi (ZF) - Băluță împarte bani de benzină, în Sectorul 4. Cui îi dă, cât de des și în ce condiții (SpotMedia) - Anatomia unui eșec: Spitalele regionale la pământ. Iași și Cluj n-au turnat un metru de beton (Cotidianul) - Cum scăpăm de graffiti? Primarul Ciucu spune că este nevoie de câteva luni doar pentru avize (HotNews)

Partidul condus de Ilie Bolojan a transmis luni seară, 23 martie, după ședința Biroului Politic Național de la Vila Lac, că „dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, PNL nu va mai putea fi în Coaliție cu PSD”, formată în iunie 2025. Totuși, liberalii nu au explicat ce înțeleg prin „criză guvernamentală”, din moment ce nici acum nu există stabilitate cu partenerii de la PSD, informează Libertatea.

Partidul premierului Ilie Bolojan a spus că România trece printr-o perioadă dificilă: context internațional complicat, deficit mare, probleme cu fondurile din PNRR și o economie fragilă. De aceea, spun liberalii, este nevoie de un guvern stabil și de predictibilitate.

PNL a cerut partidului condus de Sorin Grindeanu „să revină la o atitudine responsabilă” și „să respecte acordul de coaliție și partenerii de guvernare”.

Situația politică din coaliția PSD-PNL-USR-UDMR este extrem de complicată. PSD este principalul adversar al premierului Ilie Bolojan, iar președintele partidului, Sorin Grindeanu, a recunoscut încă din ianuarie că vrea ca Bolojan să plece, argumentând atunci că premierul PNL este inflexibil

Deocamdată însă nu este clar dacă PSD vrea cu adevărat să iasă de la guvernare sau doar să îl determine pe Bolojan să plece singur din fruntea Guvernului.

Azi va fi adoptată o Ordonanţă de Urgenţă prin care să fie declarată situaţia de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere şi să fie stabilite măsuri de protejare a economiei şi a populaţiei pe durata acestei crize.

Intrarea în situaţia de criză îi permite Guvernului să introducă măsuri speciale de protecţie, fiscale sau care ţin de structura pieţei, scrie ZF.

Oficial, Bogdan Ivan, ministrul energiei, a spus ieri că România nu are o criză de lichiditate pe piaţa carburanţilor şi că nu se pune problema limitării cantităţilor.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat, într-o conferință de presă, că va acorda – vreme de jumătate de an – ajutoare de 200 lei pentru carburant unora dintre cetățenii pe care îi reprezintă.

Estimarea inițială a instituției arată că circa 30.000 de familii din sector ar putea beneficia de acest sprijin, aflăm de pe pagina SpotMedia.

“Ajutorul pentru carburant se va da 6 luni de zile, o lună da, una nu, pentru cei care locuiesc în sectorul 4 de mai mult de 1 an, au loc de muncă și dețin vehicule cu capacitate cilindrică sub 2000 cm cubi. Și care au salariul (per membru de familie - n.red.) sub 5.000 lei”, a declarat Daniel Băluță.

Aflate în mai toate programele politice din ultimele două decenii, construirea de la zero a cel puțin trei spitale regionale întârzie și noile termene-limită au fost mutate în decembrie 2028, în cel mai bun caz cu putință.

2020 și 2024 sunt doar două dintre termenele promise pentru terminarea spitalelor regionale de urgență. Am ajuns în martie 2026, iar până la finalizarea lor mai este drum lung, fiind puse doar primele cărămizi.

Stadiul cel mai avansat este la SRU Craiova.

Înghețul e de vină la Iași pentru blocarea lucrărilor.

Dintre cele trei spitale regionale, cele mai mari probleme sunt la Cluj Napoca. 

Pe larg în Cotidianul.

Opt membri ai partidului AUR condus de George Simion au dat în judecată partidul, în 2025, pentru a-și recupera banii pe care i-au cheltuit în campania pentru europarlamentarele din 2024, potrivit documentelor din justiție. Ei nu au obținut mandatele de europarlamentari și nici n-au mai primit înapoi banii cu care au contribuit în campania electorală. Cinci dintre ei sunt datori câte 2,3 milioane de lei fiecare la Maricel Păcuraru, patronul de facto al postului Realitatea Plus. Tribunalul Ilfov le-a respins acțiunile pe motiv că litigiul invocat de ei este inadmisibil și i-a trimis să se judece „pe drept comun”, potrivit deciziilor consultate de G4Media.

Curățarea clădirilor monument istoric de graffiti sau de afișele lipite ilegal, este în acest moment extrem de greoaie, fiind nevoie de proiect de arhitectură, aviz de la Ministerul Culturii și autorizație, a declarat luni primarul general, Ciprian Ciucu, în cadrul dezbaterii „Graffiti, o boală grea a Bucureștiului, cum o tratăm”.

Primarul a propus un regulament prin care proprietarii să fie obligați să curețe clădirile, iar Primăria să plătească 80% din costurile intervenției. Dar, spun autoritățile, pe actuala legislație, intervenția este foarte dificilă pentru că este îngreunată de birocrație.

Continuarea pe pagina HotNews.

Subiectul este și în atenția publicației Cultura la dubă.

“Graffiti/tagging-ul dau senzația de spațiu public degradat, abadonat. Acesta atrage mizerie și sărăcie. O zonă degradată nu mai atrage afaceri, afceri care ar putea investi în clădirile care să fie introduse în circuitul economic ca hoteluri-butic, restaurante etc.

Cer o soluție! Ministerul culturii, Parlamentul, sistemul de justiție, cu toții au un rol important să dezlege mâinile primarilor și să ne lase să facem treabă!” – a scris Ciprian Ciucu pe pagina sa oficială de facebook.

Într-un reportaj realizat de Cultura la dubă în 2020, unii dintre cei mai cunoscuți artiști stradali din România, membri ai Sweet Damage Crew vorbeau despre viziunea lor asupra acestei mișcări artistice de stradă.

Sweet Damage Crew realizează proiecte artistice majore, legale, unele chiar în parteneriat cu instituții publice. De exemplu, câteva tramvaie pictate de ei circulă în prezent sau au circulat prin București.

“Nu poți să ai o capitală europeană în care să nu existe graffiti. Fără graffiti, orașul ăla e mort.”

“Tricolorii trebuie să prindă o zi de excepție pentru a elimina Turcia la baraj”, spune fostul internațional Ciprian Marica, prezent la ultima victorie a României la Istanbul, acum 14 ani. Marica este de părere că viitorul selecționer, Gheorghe Hagi, are nevoie de timp pentru a crea o Națională de succes. Un interviu realizat de Tudor Furdui.

Rep: Cum ar trebui să joace tricolorii pentru a obține calificarea la Istanbul în acest meci de baraj?

Ciprian Marica: În primul rând, cu încredere. Avem o șansă. E mică, într-adevăr, însă e șansa noastră și pentru asta trebuie să fim dispuși să ne sacrificăm. Vom avea de suferit. Vor fi multe momente ale jocului în care vom fi dominați și va trebui să rezistăm. Sigur că trebuie să se alinieze și planetele, trebuie să fie seara noastră, mai puțin a lor. Nu știu dacă inspirația lui nea Mircea ar fi cheia, dacă experiența jucătorilor, pentru că avem și noi o serie de jucători care deja au acumulat ceva experiență internațională și joacă de ceva ani buni la echipa națională, cert e că valoarea grupului întodeauna bate valoarea individuală a jucătorilor. Ei au individualități. Noi trebuie să fim o echipă.

Rep: Te-a surprins lotul convocat de Mircea Lucescu?

Ciprian Marica: E clar că nea Mircea a trebuit să facă improvizații. Suntem în situația în care avem jucători suspendați, avem jucători mulți accidentați. Practic atacăm doar cu Bîrligea. Restul sunt jucători care n-ar fi fost la echipa națională dacă n-ar fi fost situația asta, hai să o spunem pe aia dreaptă! Dar s-au mai văzut cazuri ca jucătorii care au venit motivați, cu ambiție, au reușit să îi depășească pe cei care i-au înlocuit.

Rep: Cheia unde va fi? Apărarea noastră contra atacului lor, care este foarte bun? Au jucători la echipe senzaționale din Europa.

Ciprian Marica: Cheia va fi să fim uniți, echipă scurtă, să avem o juma de ocazie și să dăm două goluri, iar pe faza defensivă să ne apărăm cu toată echipa. Va fi foarte important să nu le dăm spații turcilor. Au calitate individuală, să ne desfacă și să pătrundă ușor. Îmi aduc aminte de vorba dlui Iordănescu, care spunea dab-dab-dublu marking.

Rep: Ce însemna asta?

Ciprian Marica: Să ne dublăm unul pe altul. Să îl depășești pe unul și să vină celălalt. Ei bine, așa va fi și cu Turcia. Trebuie să reușim să avem capacitatea încât să distrugem atunci când atacă ei și să fim suficient de creativi atunci când construim noi.

Rep: Presiunea publicului cred că va fi imensă. Crezi că se vor auzi și cele câteva sute de suporteri români care vor fi acolo?

Ciprian Marica: Publicul cu siguranță îi va împinge pe turci de la spate. Nu mă gândesc că ne vom face simțită prezența în tribune, însă și această atmosferă ostilă nu face altceva decât să ne motiveze mai mult, nu ne face altceva decât să ne ambiționeze mai mult, să demonstrăm că suntem mai buni ca ei. Fiecare pe postul lui, individual, să își câștige duelul.

Rep: Sunt 28 de ani de când România n-a mai fost la un Campionat Mondial. Se poate prelungi cu încă patru ani? Cine ar trebui să fie la conducerea fotbalului românesc sau a echipei naționale? Sau ce ar trebui să se întâmple pentru ca România să fie acolo, prezentă din nou la un turneu final?

Ciprian Marica: Din păcate, oricât de optimiști am dori să fim, trebuie să fim și realiști. Și realitatea spune că din spate nu prea vine nimic convingător, așa cum se întâmpla odată și nu demult. Din păcate, continuăm să folosim ochiul. Îl văd eu, știu eu când deja afară oamenii lucrează după statistici, după lucruri foarte clare și bine puse la punct. Cine va veni? Va trebui ca noi, în primul rând, să avem răbdare, pentru că nu se poate construi nimic peste noapte, Iar cel care a reușit să facă lucrul acesta și a demonstrat-o este Gheorghe Hagi. Fără doar și poate, că Gică Hagi a demonstrat că știe să construiască o echipă și să o ia de la cel mai jos nivel și s-o ducă la campioană. Gică ar fi principalul om care ar putea să facă lucrul ăsta. Acuma, sigur, repet, vorbim de un proiect pe termen mediu și lung. Trebuie să avem răbdare, pentru că nu se poate construi nimic peste noapte.

Diplomații din Uniunea Europeană caută căi pentru a exclude Ungaria din discuțiile sensibile, de teama scurgerilor de informații către Rusia. Mișcarea vine după ce ziarul american The Washington Post a dezvăluit că ministrul de externe ungar ar fi transmis ani la rând către Moscova informații din discuțiile cu ușile închise. Una dintre soluții o reprezintă grupurile închise de discuții. Acestea există de mai mult timp în Uniunea Europeană.

După apariția dezvăluirilor din The Washington Post, premierul polonez Donald Tusk a declarat că bănuia de mult timp jocul dublu al Budapestei, astfel că în reuniunile formale ale Consiliului European s-a limitat să vorbească strictul necesar și doar în momentele în care era absolută nevoie.

Chestiunile sensibile rămân, așadar, a se discuta în formate mai restrânse, bazate pe încredere între parteneri.

Cum ar fi E3, cunoscut și sub numele de „triumviratul UE”. Denumirea se referă la cooperarea trilaterală dintre Franța, Germania și Italia. Acest format a apărut în 2003, în negocierile cu Iranul privind activitățile sale nucleare.

De atunci, E3 a evoluat pentru a aborda o gamă mai largă de probleme internaționale, inclusiv Siria, Africa și regiunea indo-pacifică.

Un alt format este Triunghiul de la Weimar – între Germania, Franța și Polonia, numit după orașul german în care a avut loc prima întâlnire de acest gen, în 1991. Grupul a căpătat noi valențe odată cu aderarea Poloniei la Uniunea Europeană.

Însă, potrivit unei analize Euractiv, scânteia care a provocat explozia subgrupurilor europene a venit pe 6 noiembrie 2024, a doua zi după ce Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA pentru a doua oară.

Citeste siSzijjarto-Lavrov: trădare sau ceva normal?

În aceeași zi, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, s-a grăbit să-l vadă pe omologul său francez, Sébastien Lecornu, la Paris, bântuit de perspectiva unui președinte american imprevizibil și de impactul asupra arhitecturii de securitate a Europei.

Li s-au alăturat miniștrii apărării din Italia, Marea Britanie și Polonia – și așa a apărut Grupul celor Cinci (G5). Adică grupul statelor europene care alocă cel mai mult pentru apărare. Doar două săptămâni mai târziu, s-au alăturat Spania și diplomația UE, lansând ceea ce este acum cunoscut sub numele de „Weimar Plus”.

Subgrupurile au continuat să se înmulțească de atunci.

Așa-numita Coaliție a Voluntarilor a apărut ca un grup de aproximativ 30 de membri axat pe securitatea postbelică a Ucrainei.

La scurt timp a apărut un cvartet informal  fără un nume oficial (dar cunoscut informal ca E4), care cuprinde Germania, Franța, Marea Britanie și Polonia.

Să nu uităm nici Formatul Celor Opt Nordici-Baltici (NB8) care a jucat un rol semnificativ în integrarea statelor baltice în Uniunea Europeană.

În ce măsură aceste grupuri informale – dar bazate pe încredere – contribuie la consolidarea Europei sau mai curând la fragmentarea ei rămâne de discutat.

Să remarcăm însă absența României din toate aceste micro-formate – cu excepția cadrului mai larg al Coaliției de Voință pentru Ucraina.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Președintele Donald Trump a amânat cu cinci zile ultimatumul adresat Teheranului. El a invocat discuții ”productive” cu partea iraniană. Piețele s-au liniștit pentru moment, dar scopul precis al Washingtonului rămâne în ceață, sunt de părere comentatorii.

Mesajul lui Trump a fost „probabil cel mai conciliant de la începutul Operațiunii Epic Fury”, observă BBC. Totuși, „câteva întrebări importante rămân fără răspuns”, iar ”scopul precis” al discuțiilor invocate ”rămâne necunoscut”.

„Nu este clar ce fel de discuții ar putea avea loc sau cine ar putea juca rolul de mediator”, adaugă The New York Times.

Anunțul a liniștit temporar piețele și „i-a oferit președintelui un respiro, deoarece conflictul a trimis unde de șoc în economia globală (...) Președintele Trump are acum timp până vineri - un termen limită care ar putea fi probabil prelungit - pentru a găsi o modalitate de a redeschide Strâmtoarea Ormuz (...) Și dacă negocierile eșuează”, va avea la dispoziție resurse militare suplimentare prin desfășurarea a mii de pușcași marini aflați în drum spre Orientul Mijlociu.

Citeste siApariția USS Tripoli, semnul că Trump declanșează invazia terestră în Iran?

Potrivit Le Monde, președintele SUA a relatat luni pe rețeaua sa de socializare, TruthSocial, că discuțiile dintre Statele Unite și Iran au fost „foarte bune și productive”, fără a specifica detaliile acestora.

De cealaltă parte agenția iraniană de știri Tasnim, se bucură că „Donald Trump a dat înapoi în fața credibilității amenințărilor militare iraniene împotriva infrastructurii vitale”.

Un înalt oficial iranian din domeniul securității a spus, potrivit agenției, că „de la începutul războiului și până acum, au fost trimise mesaje de la anumiți mediatori către Teheran, la care răspunsul clar a fost că țara va continua să se apere până când va obține descurajarea necesară”.

Turcia, Egiptul și Pakistanul au transmis mesaje între Statele Unite și Iran în ultimele zile, într-un efort de dezescaladare a conflictului, relatează Axios, citând o sursă americană.

Înalți oficiali din cele trei țări au purtat discuții separate cu trimisul Casei Albe, Steve Witkoff și cu ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat sursa.

O sursă informată despre planurile de război ale Israelului a declarat pentru Reuters că Washingtonul a ținut Israelul la curent cu discuțiile sale cu Teheranul și că Israelul este probabil să urmeze exemplul Statelor Unite în suspendarea atacurilor asupra centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene.

Această evoluție vine după ce președintele american Donald Trump a declarat că va amâna atacurile planificate asupra siturilor energetice ale Iranului cu cinci zile, în urma a ceea ce a descris ca fiind discuții productive cu Teheranul.

Guvernul are un plan pentru protecția companiilor și populației în fața crizei energetice. Constrângerile bugetare sunt clare, iar măsurile anunțate vor utile doar pe jumătate. Mai mult decât nimic.

Ieri, ministrul energiei a vorbit despre măsurile pe care guvernul le va adopta pentru a proteja economia și populația pe durata crizei țițeiului. S-au spus multe în ultimele zile pe tema acestui subiect: fie că este foarte târziu și că alte state au aplicat deja o serie de măsuri, fie au fost propuse măsuri precum reducerea taxelor sau accizei ori plafonarea prețurilor carburanților.

Nu putem fi siguri că variantele ministrului Bogdan Ivan vor fi și cele agreate de guvern, dar suntem obligați să lucrăm cu „materialul clientului”, mai exact cu declarațiile ministrului energiei.

Trebuie spus mai întâi de toate că nicio soluție nu este perfectă, pentru că fiecare variantă are avantaje și dezavantaje. Propunerile de soluții sunt atât de diferite, pentru că ele reflectă interesele actorilor economici implicați.

Putem compara situația în care se află guvernul cu cea a unui jongler care trebuie să țină trei mingi în aer fără să scape niciuna pe jos. O minge este interesul Executivului de a lua decizii de protejare a economiei și populației. Cei care își doresc cu ardoare o reducere a taxelor sau accizelor fac abstracție de situația bugetului. România este în continuare sub procedura de deficit excesiv și trebuie să reducă deficitul. În anul 2024, anul de vârf al deficitului, risipa a fost majoră. Dacă atunci, deficitul nu ar fi fost depășit atât de grosolan, acum, când România are nevoie de bani ar fi putut să folosească fonduri bugetare pentru a diminua efectele crizei energetice.

A doua minge este cea a companiilor din domeniul energetic. Este nevoie de adoptarea unui set de măsuri, dar acesta nu ar trebui să arunce companiile din domeniu energetic în pierdere. Percepția publică este că firmele sunt bogate și trebuie „penalizate”, dar nimeni nu ar avea de câștigat dacă firmele din domeniu ar ajunge să înregistreze pierderi semnificative în următoarele luni.

A treia minge este cea a consumatorului care își dorește, desigur, prețuri cât mai mici ale carburanților, dar, care trebuie să înțeleagă contextul complicat și limitările pe care le au măsurile de protejare a economiei și populației.

Așadar, va putea guvernul să jongleze cu cele trei mingi fără să scape vreuna pe jos? Deocamdată, propunerile prezentate sunt cu jumătăți de măsură. Adică, este prevăzută o plafonare a adaosului comercial, ceea ce pare a avea ca sursă de inspirație produsele alimentare. Să reamintim că de câțiva ani se aplică o plafonare a adaosului comercial la unele produse alimentare de bază, dar nu se poate spune că rezultatele au fost vizibile. În cazul carburanților, plafonarea adaosului va fi și mai complicat de aplicat, pentru că se impune regula ca adaosul să nu depășească 50% din media de anul trecut. Deci, trebuie făcute calcule și eventual controale pentru a vedea dacă firmele aplică în mod corect schema de plafonare impusă de guvern.

Eliminarea obligativității ca benzina sau motorina să aibă în componență minimum 8% combustibili de proveniență bio este utilă. Logica renunțării la această impunere este de a ușura producătorii și de a scădea costurile de fabricație.

De asemenea, mai există un anunț important și anume că dacă încasările bugetare vor fi mai mari din motive legate de creșterile de prețuri ale carburanților, banii încasați în plus vor fi alocați pentru compensarea consumatorilor. Foarte bună ideea, dar este neclară, în sensul că guvernul va trebui să elaboreze norme precise care să arate funcționarea schemei de compensare. Deocamdată, nu este decât o declarație de bune intenții. La fel cum se întâmplă și cu asigurările ministrului energiei referitoare la specularea creșterilor de prețuri. Nici în acest caz nu este clar cum se va defini și eventual amenda specula. Sunt, după cum se poate vedea, destule complicații în planul guvernului, iar rezultatele sunt și ele incerte.

Guvernul va declara maine stare de urgenţă pe piaţa ţiţeiului şi a produselor petroliere. Măsurile vor fi valabile 6 luni. Cat ajuta aceste solutii sau dac doar asta isi permite sa faca Romania in acest moment, ne lamurim imediat. 

Donald Trump anunță că SUA și Iranul au avut „discuții foarte constructive” și amână atacurile asupra infrastructurii energetice. Un anunt dupa care bursele revin pe plus. Totusi, Teheranul dezminte că ar avea loc discuţii cu americanii. 

âÎn urma turului 2 al municipalelor desfăşurat duminică în peste 1.500 de comune, candidaţii socialişti sau ecologişti se impun la Marsilia, Lyon şi, mai ales, la Paris. Emmanuel Grégoire este numele viitorului prim edil al capitalei franceze. 

Un proiect major al dreptei de tipul Alianței Dreptate și Adevăr s-ar putea contura în vederea alegerilor din 2028, spune la RFI vicepreședintele PNL Alexandru Muraru. Liderul PNL Iași precizează că există discuții informale în acest sens, de câteva săptămâni. Cu cine discuta liberalii va spunem mai tarziu.