Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Peste 150.000 de persoane au manifestat sâmbătă la Praga împotriva noului guvern al lui Andrej Babis. Protestele au vizat retragerea de către guvernul eurosceptic a sprijinului militar pentru Ucraina. De asemenea, a fost invocat un controversat proiect de lege menit a pune sub control societatea civilă. Legea ar obliga entitățile și persoanele cu legături străine să se înregistreze la stat. Criticii compară acest proiect lu legile privind „agenții străini” adoptate în țări precum Rusia și Ungaria.

Controversatul proiect de lege ar obliga entitățile cu finanțare străină, parteneriate sau alte legături internaționale să își dezvăluie activitățile într-o bază de date publică supravegheată de Ministerul Justiției, relatează Euractiv. Nerespectarea acestei legi ar putea duce la sancțiuni financiare semnificative.

Propunerea a fost elaborată de parlamentari legați de coaliția de guvernare condusă de prim-ministrul Andrej Babiš– formată din partidele de extremă dreapta ANO și SPD respectiv partidul populist Motoriștii. Această coaliție a fost formată după alegerile parlamentare din 2025.

Susținătorii coaliției de guvernare descriu propunerea ca un instrument de transparență modelat pe Legea americană privind înregistrarea agenților străini (FARA), care impune persoanelor care fac lobby sau acționează în numele guvernelor sau entităților străine să își dezvăluie activitățile.

Criticii resping însă comparația, deoarece propunerea cehă s-ar aplica oricui are finanțare sau legături străine - nu doar celor care acționează direct în numele unei puteri străine.

După cum explică fostul ministru de externe Jan Lipavský - acum deputat al opoziției – potrivit legii americane, o conexiune străină generală nu este suficientă. „O persoană trebuie să acționeze în numele unei puteri străine clar definite”, a spus el.

În schimb, proiectul ceh ar declanșa obligații de înregistrare bazate pur și simplu pe finanțare externă – inclusiv granturi, burse sau donații., prin urmare, măsura ar afecta categorii largi ale societății.

Ar putea intra aici, de exemplu, cercetătorii care primesc finanțare UE, studenții cu burse internaționale sau persoanele implicate în dezbateri publice cu legături cu instituții străine.

Astfel că universitățile și instituțiile de cercetare s-au alăturat, criticilor.

Universitatea Masaryk a avertizat că, deși operațiunile de influență străină prezintă riscuri reale, proiectul de lege „nu numai că nu reușește să abordeze aceste amenințări, ci, dimpotrivă, creează un risc nejustificat de interferență gravă a statului în drepturi și libertăți”.

Universitatea  se teme că stigmatizarea parteneriatelor străine ar putea dăuna mediului științific din Republica Cehă.

După cum amintește Euractiv, și alte state s-au confruntat cu provocări juridice legate de acte normative asemănătoare.

Legea privind transparența ONG-urilor din Ungaria a fost anulată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 2020, în timp ce o legislație comparabilă din Slovacia a fost anulată de curtea constituțională a țării în 2025. Un proiect de lege similar a provocat deja proteste la scară largă în Georgia.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Iranul a lansat rachete balistice asupra unei baze militare americane și britanice din Oceanul Indian. Israelul declară că atacurile Iranului „se vor intensifica semnificativ”, în timp ce Trump vorbește despre o „reducere” a forțelor armate din Orientul Mijlociu. Presa internațională analizează evenimentele.

După cum observă NBC News, ”distanța la care s-a aflat tentativa de atac ar putea indica faptul că Iranul are capacități pentru lovituri la distanță lungă pe care le-a negat anterior, baza fiind la aceeași distanță de Iran ca o mare parte din Europa Centrală. Nu este clar, însă, dacă rachetele transportau o sarcină utilă sau cât de departe ar putea ajunge cu adevărat un astfel de atac, deoarece niciuna dintre rachete nu și-a atins ținta”.

Le Figaro notează că simplul fapt că Iranul a încercat să atace la o asemenea distanță confirmă faptul că aceasta deține rachete balistice capabile să lovească mult dincolo de sfera sa de influență regională.

”Cu alte cuvinte, Teheranul poate viza baze occidentale chiar și în zone foarte îndepărtate, departe de Orientul Mijlociu”.

După cum relatează Times of Israel, ”rachete cu o astfel de rază de acțiune ar plasa cea mai mare parte a Europei Occidentale în raza de acțiune a arsenalului de rachete al Iranului.

Iranul a declarat până acum că are o limită autoimpusă pentru programul său de rachete balistice de  2.000 de kilometri.

Cu toate acestea, oficialii americani au susținut de mult timp că programul spațial al Iranului i-ar putea permite să construiască rachete balistice intercontinentale”.

După cum transmite Euronews, Diego Garcia este cea mai mare insulă din arhipelagul Chagos, baza de aici fiind amplasată strategic în Oceanul Indian.

”Deși teritoriul se află sub suveranitate britanică, baza este operată de SUA și are o infrastructură critică, inclusiv o pistă lungă pentru a găzdui bombardiere mari și un port natural adânc, potrivit pentru submarine nucleare și nave de război.

Baza găzduiește o prezență militară semnificativă, subliniind rolul său în securitatea globală. Statele Unite staționează permanent acolo bombardiere strategice B-52 și B-1 și găzduiește, de asemenea, Escadrila 15 de Supraveghere Spațială pentru monitorizare prin satelit.

Citeste siSurpriza și îndrăzneala Iranului. De ce ar trebui să fie îngrijorată Europa (Interviu)

Prezența britanică, deși limitată ca număr, menține autoritatea administrativă și supravegherea juridică internațională asupra tuturor operațiunilor lansate de pe atol”.

Iranul ar putea „destabiliza” Marea Roșie și Strâmtoarea Bab al-Mandab dacă SUA atacă Insula Kharg, a declarat o sursă militară, transmite BBC.

Strâmtoarea Bab al-Mandab - cunoscută și sub numele de Poarta Lacrimilor - este un canal lat de 32 km care se află între Yemen, pe Peninsula Arabică, și Djibouti și Eritreea, pe coasta africană. Traseul duce până la Canalul Suez.

Iar ziarul libanez L’Orient-Le Jour constată că în actualul context, Țările din Golf sunt împinse să exploreze noi alianțe și rute comerciale.

Arabia Saudită și-a activat astfel conducta petrolieră Est-Vest, care leagă Golful de Marea Roșie prin portul Yanbu, permițându-i să ocolească complet Strâmtoarea Hormuz.

Acest coridor ar putea deveni o axă strategică care leagă Oceanul Indian de Marea Mediterană, transformând echilibrul geopolitic și economic.

Cum arată tăierile Guvernului Bolojan în cea mai mare universitate din România. Rector: „În administraţie s-au făcut concesii pentru că puterea primarilor e mai mare” (HotNews) - Cum își rotunjesc veniturile încasate de la buget șefii din Ministerul Agriculturii și soțiile lor. Ministrul Florin Barbu încasează chirie pe o proprietate neidentificată (Libertatea) - Mirabela Grădinaru ajunge la Washington înaintea lui Nicușor Dan. Partenera președintelui participă la un summit, la invitația Melaniei Trump (Adevărul)

Conform economiştilor şi datelor statistice, România este în recesiune din 2024 dar nu ştiam noi, iar recesiunea de la finalul anului trecut  - trimestrul III şi trimestrul IV pe minus – a fost doar confirmarea oficială a acestei situaţii.

După ce ar fi trecut efectul creşterii taxelor şi a preţurilor, în frunte cu energia, economia şi investiţiile private ar fi trebuit să-şi revină.

Creşterea economică de 1%, cât a fost prognozată în acest an dar înainte de izbucnirea războiului din Iran, nu cred că mai este valabilă, pentru că motoarele creşterii economice s-au gripat unul câte unul, comentează jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

Situaţia din economia românească nu este cea mai bună în acest moment, dar nici cea mai rea.

România mai poate să reziste: bugetul statului are bani pentru a trece următoarele luni pentru că Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu 4,7 miliard de euro exact înainte să izbucnească războiul din Iran; BNR are suficientă rezervă valutară pentru a calma presiunile pe cursul valutar leu/euro (de când a izbucnit războiul din Iran BNR vinde valută pentru a nu lăsa cursul să crească în această perioadă.

Nimeni nu ştie cum vor evolua lucrurile în Iran, în Orientul Mijlociu (şi să nu uităm că există în continuare război în Ucraina), nici măcar Trump nu ştie ce să facă mai departe şi cum să iasă cu faţa curată din Iran.

Problema este că dacă partidele de la guvernare continuă să se joace de-a politica, aşa cum se joacă cu această guvernare şi cu bugetul statului pe 2026, din recesiune ne vom trezi că intrăm în criză economică, criză financiară – creditorii îşi reduc expunerea pe România şi nu ne mai împrumută -, criză politică – niciun partid nu vrea să se asocieze cu o scădere economică -, şi criză socială – oamenii ies în stradă cerând altceva, iar acel altceva sau altcineva se va trezi în faţa aceleiaşi situaţii economice şi financiare.

Dacă cele patru partide care formează Guvernul – PSD, PNL, USR şi UDMR – nu strâng acum rândurile şi nu arată public acest lucru, criza este mai aproape de noi decât credem.

Situaţia geopolitică este mult prea tensionată pentru ca liderii politici de la putere să fie în opoziţie toată ziua, aşteptând ca economia să crească de la sine, companiile private să-şi reia investiţiile, iar salariile să crească din nou.

Ministrul agriculturii Florin Ionuț Barbu încasează o chirie pe o proprietate de neidentificat, iar firma familiei secretarului de stat Zoltán József Mihály a încheiat contracte cu DSVSA Mureș pe când în conducerea acesteia era chiar demnitarul. Un alt secretar de stat, are interese în domeniul viticol, iar ceilalți au lucrat aproape toată viața doar la stat. Soțiile acestora sunt și ele bugetare sau au interese în firme cu interese la stat.

Pe larg în Libertatea.

Universitatea din București trebuie să taie în acest an aproximativ 25 de milioane de lei, iar întregul sistem universitar pierde 418 milioane de lei din finanțare. În acest context, rectorul celei mai mari universităţi din România explică, într-un interviu pentru publicul HotNews, cum gestionează reducerile din bugetul instituţiei – de la burse și investiții, până la reorganizarea unor servicii interne.

Marian Preda spune că universitatea a ajuns să analizeze fiecare cheltuială și să taie inclusiv din zone considerate până acum fixe. De exemplu, instituția și-a creat propriul serviciu de deratizare, dezinfecție și dezinsecție, pentru a reduce costurile de la milioane de lei către firme private la câteva sute de mii de lei pe an: „Suntem prima instituţie publică din România care s-a acreditat să facă asta. Am cumpărat containere, materiale, am trimis la instruire oamenii”. 

Marian Preda semnalează o situație „foarte gravă” cu care se confruntă Universitatea București: nu a putut face angajări în acest an. „Avem 2.500 de salariaţi titulari şi încă 1.500 asociaţi. Ne pleacă aproximativ 100 de cadre titulare pe an și trebuie să le înlocuim cu asistenţi, lectori. Însă putem face o angajare doar la 15 ieşiri din sistem. Neputând angaja, am dat banii aceștia la plata cu ora și am făcut nişte economii. Dar am creat nişte disfuncții”, afirmă rectorul Universității din București.

Mirabela Grădinaru a fost invitată în SUA de prima doamnă a Americii, Melania Trump. Partenera de viață a președintelui Nicușor Dan va participa, alături de reprezentați ai 45 de țări, la „Summitul Coaliției Globale – Pregătind viitorul împreună”, care se va desfășura la Washington pe durata a două zile, 24-25 martie 2026, informează Adevărul.

În plan național, Mirabela Grădinaru a promovat proiectul „România în lumină”, încă de la preluarea mandatului de președinte de către Nicușor Dan. E vorba despre un proiect social menit să aducă în atenția publică teme precum sănătatea, educația, bunăstarea copiilor, tinerilor, femeilor și categoriilor vulnerabile, proiect asumat de Administrația Prezidențială. Primul eveniment a avut deja loc în noiembrie anul trecut, sub patronajul Mirabelei Grădinaru.

Într-o mulțime de informații economice importante, despre prețul țițeiului, tariful gazului natural sau despre inflația care amenință economia europeană, o știre atrage atenția. Este un articol care, pe de o parte, dă un răspuns la întrebarea: „ce se va întâmpla cu locurile de muncă?” și, pe de altă parte, oferă o imagine asupra felului în care va arăta economia următorilor ani.

Așadar, profit.ro a publicat o analiză realizată cu ocazia prezentării la Paris de către Renault a planului strategic al grupului. Astfel, președintele director general al grupului Renault a anunțat că în următorii ani vor fi „angajați” 350 de roboți umanoizi Calvin-40 în fabricile companiei. Șeful Renault a dat și o serie de detalii legate de zonele de producție în care vor lucra roboții, dar și fabricile în care aceștia vor fi introduși în prima etapă.

În primul rând, roboții vor fi folosiți în zonele cu muncă dificilă, dar și cu operațiuni repetitive. Reprezentantul Renault, citat de profit.ro, a oferit și câteva exemple. Roboții vor fi implementați în procese de producție care presupun ridicarea și transportul de piese cu greutate mare, cum sunt anvelopele sau pe liniile de fabricație pe care se asamblează caroseriile. De exemplu, roboții industriali pot transporta greutăți de 40 de kilograme pe distanțe mari.

În al doilea rând, roboții vor prelua activitățile repetitive. Sunt încă multe locuri în fabrici în care salariații duc o piesă „din punctul A în punctul B”, după cum spune chiar reprezentantul constructorului francez.

Desigur, declarațiile oficiale nu fac legătura în mod direct între introducerea roboților și reducerea locurilor de muncă. Dar, lucrurile sunt evidente. Creșterea gradului de automatizare merge mână în mână cu restructurarea salariaților. În cel mai bun caz, poate avea loc o schimbare de pondere, respectiv o reducere a numărului de posturi de execuție fără calificare înaltă și o creștere a numărului de angajați specializați în domeniul cercetării-dezvoltării, marketingului sau noilor tehnologii. Este, însă, clar că reducerile nu vor fi egale cu angajările, ci balanța se va înclina în favoarea unor reduceri de costuri.

De altfel, fabrica de la Mioveni a aplicat, inclusiv anul acesta, o metodă „soft” de reducere a numărului de locuri de muncă. Este vorba despre un program de plecări voluntare, prin intermediul căruia au fost disponibilizați aproximativ 900 de salariați primind în schimb între 5.000 și 40.000 de euro, în funcție de criteriile stabilite de companie.

Care sunt uzinele în care vor fi introduși roboții? Reprezentantul constructorului auto francez a explicat că primele fabrici în care vor lucra roboții vor fi cele deja automatizate, respectiv uzinele din Europa de Vest și din Coreea de Sud. În pasul următor, vor fi incluse în program și fabricile din România, Turcia și Maroc.

Renault nu este singurul producător auto care va introduce roboți umanoizi pe fluxurile de producție. Astfel de investiții au anunțat și BMW, Mercedes, Hyundai sau Tesla.

Președintele director general al grupului Renault a explicat în cadrul evenimentului de la Paris și obiectivele operațiunii de implementare în fabrici a 350 de roboți umanoizi. Grupul francez va reduce la jumătate timpii de întrerupere din uzine, va scădea cu 25% consumul de energie și va obține o diminuare a costurilor de producție cu 20%. Toate aceste creșteri de eficiență se vor face nu doar prin utilizarea roboților, ci și prin folosirea inteligenței artificiale.

Planul strategic al grupului Renault ne dă un răspuns și la întrebarea pe care o auzim destul de des și anume: care va fi viitorul uzinei Dacia din Pitești? Din dorința de a crește productivitatea și competitivitatea, fabrica de la Mioveni va continua să fie tot mai tehnologizată. Deci, uzinele Dacia nu se vor închide, ci se vor moderniza.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu reaprinde îngrijorările privind creșterea prețurilor alimentelor la nivel global, pe fondul perturbărilor din piețele de energie, îngrășăminte și transport maritim, arată o analiză publicată săptămâna trecută de S&P Global.

Tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz, un punct strategic pentru comerțul mondial cu petrol, gaze naturale și îngrășăminte, au dus deja la majorarea prețurilor energiei și la scumpirea transportului maritim, factori care se transmit rapid în costurile inputurilor agricole.

În scenariul unui conflict prelungit, până la o treime din comerțul global cu îngrășăminte ar putea fi afectat, ceea ce ar putea reduce marjele de profit ale fermierilor și ar putea influența deciziile de plantare în sezoanele următoare, orientând producătorii către culturi cu consum mai mic de inputuri.

Potrivit estimărilor S&P Global, suprafața cultivată cu porumb în Italia ar putea scădea până la aproximativ 480.000 de hectare în anul de comercializare 2026-2027, de la 541.000 de hectare în anul precedent. Polonia, Franța și Spania ar putea înregistra scăderi ale suprafețelor cultivate cu 9%, 3% și, respectiv, 11%.

Impactul imediat asupra diversificării producțiilor agricole este așteptat să fie limitat, deoarece mulți fermieri din emisfera nordică au făcut deja achizițiile de inputuri pentru campania de primăvară. Totuși, dacă tensiunile persistă, costurile mai ridicate ale energiei, îngrășămintelor și transportului ar putea influența producția agricolă și evoluția prețurilor alimentelor în perioada următoare, afectând relativa stabilitate care începuse să se profileze după perioadele de volatilitate generate de întreruperile lanțului de aprovizionare din Marea Neagră, cauzate de războiul din Ucraina.

Comisia Europeană a lansat un nou instrument de inteligență artificială (IA), TraceMap, care oferă o trasabilitate mai bună la nivel transfrontalier, detectează mai rapid fraudele alimentare și alimentele contaminate și accelerează retragerea produselor nesigure de pe piață. „Este un progres care va revoluționa capacitatea Uniunii Europene de a reacționa la crizele în materie de siguranță alimentară și de a combate frauda alimentară. Va permite detectarea mai rapidă a fraudelor și a celor care încearcă să eludeze condițiile noastre de import”, a declarat Olivér Várhelyi, comisar european pentru sănătate și bunăstare animală.

Platforma IA utilizează date din sistemele europene de siguranță alimentară și este accesibilă acum autorităților naționale din toate statele membre. Aceasta le permite să direcționeze mai eficient controalele și să efectueze investigații mai detaliate fără a necesita resurse suplimentare, potrivit unui comunicat al Executivului european. Instrumentul are și un rol preventiv, ajutând la identificarea rapidă a modelelor comerciale și a fluxurilor de producție, precum și la detectarea operatorilor suspecți.

O versiune pilot a fost deja folosită în retragerile recente de lapte praf pentru sugari, produs cu ingrediente contaminate din China.

Peste o sută de milioane de euro se vor investi în șapte proiecte strategice selectate recent de Comisia Europeană, cu finanțare în cadrul programului LIFE. Acestea vor contribui la consolidarea stabilității economice, a sistemelor alimentare și a ecosistemelor naturale, anunță Executivul european într-un comunicat de presă.

Proiectele se derulează în Finlanda, Franța, Grecia, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia și Spania și vor sprijini punerea în aplicare a politicilor europene în domeniul mediului și al climei, cu accent pe reziliența climatică și a resurselor de apă, refacerea naturii, economia circulară și utilizarea durabilă a terenurilor. Se preconizează că aceste inițiative vor mobiliza investiții publice și private naționale suplimentare.

Finanțarea celor șapte proiecte face parte dintr-un buget mai mare, de 5,43 miliarde de euro, alocat programului LIFE pentru perioada 2021-2027. În propunerile Comisiei pentru perioada post 2027 sunt incluse acțiuni LIFE integrate în diferitele componente ale viitorului cadru financiar multianual, în special în domeniul „tranziției curate și decarbonizării” al Fondului european pentru competitivitate, precum și în „mecanismul UE” din cadrul planurilor și programelor naționale și regionale.

O inițiativă europeană finanțată prin programul Horizon Europe arată cum tehnologiile digitale pot transforma viața în comunitățile rurale. Proiectul AURORAL a dezvoltat o infrastructură digitală deschisă, care permite diferiților operatori locali, de la agricultură și transport școlar până la energie, să partajeze date în siguranță și să funcționeze mai eficient, se arată într-un material publicat pe platforma Comisiei Europene.

Tehnologia a fost testată în șapte regiuni rurale europene și poate fi adaptată pentru numeroase servicii. Un exemplu vine din Laponia, unde o aplicație de transport școlar îi ajută pe părinți să verifice rapid dacă elevii au ajuns la școală, iar șoferii de autobuz primesc notificări automate dacă un copil lipsește sau trebuie preluat din alt loc. Sistemul este folosit în două localități finlandeze pentru peste 200 de elevi și a înlocuit metodele tradiționale, precum listele pe hârtie sau mesajele WhatsApp. Platforma digitală utilizează tehnologii avansate de conectivitate și analiză a datelor pentru a optimiza traseele și a reduce deplasările inutile. Potrivit coordonatorilor proiectului, acest lucru poate reduce consumul de energie și emisiile cu aproximativ 25% pe an.

În nordul Italiei, producătorii de lactate utilizează sistemul pentru a monitoriza sănătatea și producția de lapte a efectivelor lor de bovine, prin schimbul de date în condiții de siguranță cu fermele învecinate. În Catalonia, tehnologia ajută la transformarea deșeurilor viticole în biomasă pentru energie regenerabilă.

Proiectul a reunit 25 de organizații din 10 țări europene, combinând expertiza cercetătorilor, a dezvoltatorilor de tehnologie și a autorităților locale, și urmărește să stimuleze dezvoltarea unor „comunități inteligente”, care folosesc instrumente digitale pentru a sprijini economia locală și tranziția verde.

Ali Mouhoub ocupă funcția de atașat pentru cooperare educațională și este coordonator al Alianțelor Franceze din România. Vom discuta cu el, despre francofonie, dar și despre viața sa de zi cu zi și despre ce înseamnă să înveți o limbă străină.

Jurnal de știri

Cu trei luni intarziere, nenumarate sedinte tensionate si amenintari privind ruperea Coalitiei, Parlamentul a dat votul final pe bugetul de stat. Imediat după vot, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat din nou „încrâncenarea” premierului și a declarat că sunt multe motive ca Ilie Bolojan să fie schimbat din funcție. AUR a anuntat ca va contesta bugetul la Curtea Constitutionala.  

Romania, alaturi de alte 9 state, a cerut oprirea politicilor verzi in timp ce alte state doresc accelerarea sistemului. În contextul crizei energetice provocate de războiul din Iran, statele cer amânarea eliminării alocărilor gratuite, avertizând că politicile climatice actuale riscă să distrugă nucleul industrial al Europei.

Duminică are loc turul 2 al scrutinului pentru a-i desemna pe primarii următorilor 6 ani. Dacă în 95% din cele circa 35.000 de comune franceze edilii au fost aleşi din primul tur, mai sunt aproape 1.600 de comune în care oamenii sunt chemati din nou la urne. Este vorba mai ales de oraşe mari şi medii.

Despre Colecta Națională de Alimente (20-22 martie) discutăm azi cu doamna Lăcrămioara Rediu, director fundraising și comunicare, Federația Băncilor pentru Alimente din România și cu Beniamin Graur, președinte al Asociației ”Graurii”

Jurnal de știri