Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Criza ecologică de pe râul Nistru pare să se amelioreze – indicatorii de poluare revin la normal, livrările de apă sunt reluate în raioanele de nord ale Republicii Moldova, cele care au fost afectate cel mai mult și au avut apa oprită timp de o săptămână. Totuși, încă câteva zile apa din robinete nu este recomandată pentru consum. Nistrul alimentează cu apă 80 la sută din populația Republicii Moldova, iar bombardamentele rusești în Ucraina au dus la deversarea în râu a unor cantități mari de produse petroliere. Concentrația substanțelor petroliere în apa râului Nistru era în momentul critic de 40 de ori mai mare decât norma. România s-a mobilizat exemplar pentru a ajuta Republicii Moldova, spune premierul moldovean Alexandru Munteanu. Autoritățile dau asigurări că parametrii de calitate sunt monitorizați permanent, în timp ce pe Nistru continuă intervențiile pentru limitarea efectelor poluării. Un reportaj de la Bălți, semnat de Denis Chirtoca și Cătălin Volconovici.

- Ministerul de Interne de la București avertizează cetățenii moldoveni, cu domiciliul în România, la o adresă cu 10 persoane, că riscă să rămână fără cartea de identitate. Se întâmplă după ce în spațiul public au apărut informații legate de așa-zise verificări suplimentare pentru cetățenii din R.Moldova, Ucraina, Federația Rusă și alte state din spațiul ex-sovietic, care dețin cetățenia română și vor să obțină sau să preschimbe cartea electronică de identitate. Valeria Vițu vine cu detalii.

- Democrația din Europa este în pericol. O spune fără ocolișuri Consiliul Europei, care indică și un motiv, dezinformarea. Altfel zis, cetățenii cred în știrile false, iar apoi sunt ușor de păcălit. Pentru a salva democrația, statelor europene li s-a propus un Nou Pact Democratic. Centrul dezbaterilor este astăzi la Chișinău. De ce? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Invitații de astăzi ai Moldova Zoom sunt jurnaliștii Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, autorii filmului Drumul Războiului, care documentează practic din primele zile războiul din Ucraina. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie.

- Un dezastru pe Nistru a fost prevenit datorită intervenției specialiștilor din România, care au ajutat la instalarea filtrelor absorbante și la protejarea stațiilor de captare a apei. Aceștia lucrează în continuare la curățarea Nistrului.

- Consiliul European condamnă cu fermitate atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene, care au dus la contaminarea principalei surse de apă potabilă a Republicii Moldova.

- Aproape 300 de școli și grădinițe din Republica Moldova vor fi echipate cu tehnologii digitale de ultimă oră.

Concentrația substanțelor petroliere în apa râului Nistru a fost de 40 de ori mai mare decât norma admisibilă în momentul depistării poluării, a declarat directorul adjunct al Administrației Naționale „Apele Moldovei”, Radu Cazacu, la o dezbatere organizată de IPN. Oficialul a recunoscut că autoritățile au acționat cu întârziere, iar substanțele petroliere au pătruns totuși în apă, ceea ce a dus la decizia de a sista alimentarea în raioanele Bălți, Soroca și Florești. Un dezastru a fost prevenit datorită intervenției specialiștilor din România, care au ajutat la instalarea filtrelor absorbante și la protejarea stațiilor de captare a apei.

„Pe 7 martie a avut loc un atac masiv al Rusiei asupra complexului energetic Novodnestrovsk din Ucraina”, a reamintit Radu Cazacu. Concentrația poluantului din apă era de 40 de ori mai mare decât norma admisibilă. Constatând că filtrele instalate inițial nu sunt suficiente, autoritățile moldovene au apelat la colegii din România, care au reacționat rapid.

„I-am sunat pe colegii din România, care au experiență în acest sens și care ne-au ajutat să instalăm filtre absorbante”, a spus oficialul. Pentru îmbunătățirea calității apei a fost adus de la Iași cărbune activat, care este adăugat în procesul de filtrare.

Și premierul de la Chișinău Alexandru Munteanu a subliniat contribuția României la depășirea crizei ecologice.

Chiar dacă livrările de apă cu fost reluate, locuitorii din nordul Republicii Moldova sunt îndemnați să folosească apa de la robinet doar în scopuri menajere în următoarele 48 de ore. Cisternele vor continua să aducă apă potabilă în următoarele zile.

***

Portalul Zona de Securitate anunță că specialiști din România continuă eforturile de curățare a râului Nistru. Aceștia au ajuns la Hidrocentrala de la Dubăsari pentru instalarea unor capcane de protecție împotriva produselor petroliere. Pentru protejarea stației se pregătește un baraj plutitor de aproximativ 100 de metri. Acesta va fi instalat în zona camerelor de admisie ale hidroagregatelor centralei de la Dubăsari, deoarece în prezent apa trece doar prin acestea — celelalte ecluze sunt închise. Măsura are un caracter preventiv: pata de ulei nu a ajuns încă în zona hidrocentralei.

***

Consiliul European condamnă cu fermitate atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene, care au dus la contaminarea râului Nistru, principala sursă de apă potabilă a Republicii Moldova, se spune în concluziile reuniunii Consiliului European care a avut loc joi la Bruxelles. Uniunea Europeană este pregătită să acorde asistență Republicii Moldova în vederea atenuării efectelor asupra mediului, inclusiv prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE. În acest context, Consiliul European salută sprijinul imediat acordat Moldovei de statele membre.

***

Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al R. Moldova, Alexandru Balan, cercetat în România pentru trădare de patrie, a fost plasat în arest la domiciliu, printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Curtea a mai dispus ca Balan „să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”.

Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova a fost reținut pe 8 septembrie de către organele de drept din România. Acesta este acuzat că ar fi transmis informații secrete unei rețele de spionaj din Belarus, de natură să pună în pericol securitatea națională a României.

Ziarul de Gardă notează că Alexandru Balan nu a comentat deocamdată acuzațiile procurorilor români. Balan a devenit director adjunct al SIS în martie 2016, în perioada în care instituțiile statului erau controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

***

Aproape 300 de școli și grădinițe din Republica Moldova vor fi echipate cu tehnologii digitale de ultimă oră, o investiție de peste 15 milioane de lei moldovenești, finanțată de Banca Mondială. Reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării afirmă că noile tehnologii vor aduce lecții mai atractive și mai eficiente în instituțiile de învățământ.

Investițiile urmăresc extinderea accesului la tehnologii educaționale moderne atât în mediul urban, cât și în cel rural, contribuind la dezvoltarea unui sistem de învățământ competitiv și adaptat cerințelor actuale.

***

Șapte din zece respondenți ai unui sondaj spun că sunt îngrijorați de starea mediului în Republica Moldova. În același timp, doar 30% colectează deșeurile separat. Datele se regăsesc în Barometrul opiniei publice în domeniul tranziției verzi, lansat la Chișinău.

Someșul Inferior, porțiunea de râu care traversează municipiul Satu Mare pe circa 238 de hectare, reprezintă un coridor ecologic important între două situri Natura 2000, deși nu beneficiază el însuși de statut de arie protejată. 

Malurile sale, mărginite de plopi și sălcii seculare, sunt deja folosite intens de locuitorii orașului pentru plimbări, alergare, pescuit sportiv și caiac, existând chiar două asociații active pe apă. 

Potențialul ariei rămâne însă nevalorificat la adevăratul său nivel, astfel că Societatea Carpatină Ardeleană propune protejarea oficială a zonei și eliminarea speciilor invazive, pentru a transforma acest fragment de natură urbană într-un spațiu verde de calitate, la îndemâna sătmărenilor.

Fostul premier Florin Cîțu consideră că bugetul de stat pe 2026 este timid. El observă că discuția despre marile reforme lipsește.

Florin Cîțu, despre bugetul pe 2026: ”Este un buget care încearcă să garanteze supraviețuirea politică a Guvernului. Un buget timid, într-o economie fragilă. Discuțiile despre reforme, despre lucruri mari nu mai există”.

În opinia sa, ”așa cum este făcut (bugetul pe 2026-n.r.), pare că orice mișcare îl va deraia și atunci este foarte probabil să vedem iarăși creșteri de taxe sau să crească deficitul peste cel estimat”.

Despre scumpirea carburanților: ”Cel mai bun lucru ar fi să nu intervii ca de obicei cum intervine Guvernul României, dar majoritatea, prin plafonări de prețuri sau intervenții de genul ăsta. Cel mai simplu era la începutul anului să scazi TVA-ul și acciza. Aș merge pe această variantă, pe reducere de TVA și de acciză, este cea mai bună variantă pentru cetățeni”.

Jurnal de știri

Înainte ca naționala de fotbal să întâlnească Turcia în barajul pentru Cupa Mondială, a venit o veste excelentă pentru sportul românesc. „Tricolorii” au câștigat deja prima confruntare cu turcii, dar nu la fotbal ci la triatlon. Președintele Federației de triatlon, Vlad Stoica a vorbit despre competiție și despre Congresul “Europe Triathlon” care a avut loc la București.

Triatlonul este un sport complex, care include trei discipline: înot, ciclism și alergare. Totul fără întrerupere. Federația română de triatlon a înregistrat cu puțin timp în urmă un mare succes. A organizat Gala Europeană a Triatlonului, reușind o victorie simbolică uriașă: a învins Turcia la o diferență de doar un punct, și a câștigat titlul de „Federația Emergentă a Anului”.

„Mă bucur că au venit atât de multe țări, 42 de țări s-au bucurat de ospitalitatea noastră. Federația Emergentă a Anului e un premiu care presupune, pe lângă rezultatele sportive, și mai multe aspecte, participare, partea administrativă și așa mai departe. Și am reușit să-l câștigăm la un punct față de turci, care au o federație mult mai mare. Înseamnă foarte mult, dar și o bucurie personală că în sfârșit ne-a ieșit” – Vlad Stoica, președintele Federației Române de Triatlon

Triatloniștii le-au dat astfel un exemplu de ambiție fotbaliștilor noștri care au de trecut un test greu la barajul de calificare la Cupa Mondială, săptămâna viitoare, la Istanbul, demonstrând că nicio forță nu este de neînvins atunci când ai o structură solidă.

În plus, în același timp, Federația Română de Triatlon a organizat cea de a patra ediție a Congresului  „Europe Triathlon” la care au participat și Marc D’hooge, președintele Federației Europene de Triatlon și Antonio Arimany, președintele Federației Internaționale. Lecția de management a românilor a fost aplaudată la scenă deschisă de oficialii europeni care au recunoscut că România a devenit cea mai mare forță din Balcani și are toate șansele să găzduiască în curând chiar și o Cupă Mondială.

Președintele Federației Europene de Triatlon spune că succesul are un „motor”: Vlad Stoica. Acesta e cel care a transformat România în cea mai mare forță din Balcani.

„Vlad Stoica este o persoană foarte importantă pentru triatlonul din Europa de Est și din regiunea Balcanilor. Nu doar în România, ci și pentru că, de câteva luni, este motorul din spatele Asociației Balcanice de Triatlon, un nou grup format din 12 țări care colaborează pentru a dezvolta și a face triatlonul mai mare și mai puternic în fiecare țară. E o inițiativă foarte frumoasă, pe care o susțin pe deplin” – Marc D’hooge, președintele Federației Europene de Triatlon.

În timp ce suporterii români numără zilele până la duelul de pe gazon cu Turcia pentru Campionatul Mondial de fotbal, șeful triatlonului mondial, Antonio Arimany, a confirmat că țara noastră are toate șansele să găzduiască în curând chiar și o Cupă Mondială.

„România devine acum o țară de referință pentru Balcani. Se dezvoltă mult și vedem tot mai mulți sportivi români apărând în competiții. Cred că este doar o chestiune de a aduce împreună toți factorii implicați: guvernul, orașele, Comitetul Olimpic Național, federația și sponsorii. Putem avea cu siguranță o Cupă Mondială aici” – Antonio Arimany, președintele Federației Internaționale de Triatlon.

Cu două premii europene în vitrină și cu planuri pentru un Campionat European la Mamaia în 2027, Vlad Stoica a concluzionat: „Suntem în termen, suntem în schemă pentru Jocurile Olimpice din 2028!”.

Votul pentru bugetul din 2026 nu salvează miraculos situația economică a României. Noi negocieri, vineri, între Guvern și Comisia Europeană (Europa Liberă) - Lia Savonea crește salariile unor categorii de magistraţi / Cel puţin 700 de magistraţi vor câştiga la salariul lunar 12-13.000 de lei net (G4Media) - Viața la umbra bazei aeriene NATO Câmpia Turzii: „Dacă pică racheta la ei în curte, o pot vinde cu jumătate de preț” (Adevărul) - Scenariul de coşmar. Dacă se ajunge la stocurile minime de petrol şi carburanţi, cine este alimentat primul şi cine este tăiat de pe listă (Ziarul Financiar)

Senatul și Camera Deputaților s-au reunit joi seara, de la ora 21:00, în ședință comună de plen, pentru dezbaterea proiectelor bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026. Ședința s-a prelungit până aproape de ora 03:00.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat în ședința de plen că a construit un buget care le spune oamenilor adevărul și anume că banii pe care îi producem nu ne ajung. Prin urmare, a arătat el, trebuie să decidem ce alegem – confortul pe baza datoriilor sau sănătatea viitorului.

Bolojan a încheiat spunând că știe că pentru mulţi români nu este o perioadă uşoară şi apar nemulţumiri, dar nu este corect să le răspundem cu soluţii pe termen scurt care mai târziu ne vor costa mai mult pe toţi.

La rândul său, Sorin Grindeanu susținut că toată "încrâncenarea absurdă" din ultimele zile s-a iscat pentru doar 0,04% din PIB, adică un miliard de lei. El a continuat atacurile la adresa partenerilor din coaliție și a avertizat că răbdarea social-democraților a atins o limită. Românii n-au nevoie să fie certaţi în fiecare zi, ci încurajaţi, a mai spus el.

George Simion, l-a atacat pe președintele PSD, spunând că acesta nu mai ştie dacă este în opoziţie sau la putere,. După un schimb de replici cu liderul AUR și cu liberalul Florin Roman, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a părăsit plenul, locul său fiind luat de vicepreședinta Camerei, Natalia Intotero.

Parlamentarii nu au reușit să voteze toate anexele puse în dezbatere, așa că vor continua dimineață, de la ora 10:00, informează SpotMedia.

Tot astăzi este programat votul final pe proiectele legii bugetului de stat și legii asigurărilor sociale de stat.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru va discuta azi la Bruxelles cu reprezentanții CE despre banii din PNRR.

La discuții va merge și vicepremierul responsabil de reforma companiilor de stat din România, Oana Gheorghiu.

„Astăzi se va discuta inclusiv despre a cincea cerere de plată din PNRR. Ce este foarte important pentru România este să avem un buffer (rezervă – n.r.) de bani cash, ar fi vorba despre trei miliarde de euro din fonduri europene pe care vrem să le primim în luna aprilie”, explică pentru Europa Liberă șeful Fondurilor Europene.

Publicația atrage atenția că relația dintre finanțatorii statului și Guvern rămâne complicată din cauza neîncrederii piețelor în capacitatea Bucureștiului de a păstra disciplina cheltuielilor și în următorii ani, spun aceleași surse.

Şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Lia Savonea, a semnat două ordine cu impact major asupra veniturilor magistraţilor.

Primul ordin se referă la „sporul SIIJ”. Procurorii care au activat la fosta Secţie Specială (SIIJ sau Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie) în perioada octombrie 2018 – martie 2022 au beneficat de un spor sau o diurnă de 2 %.

Ulterior, judecătorii care judecau dosarele SIIJ s-au considerat discriminaţi şi au cerut şi ei acest spor argumentând că îndeplinesc condiţiile de a activa la SIIJ, adică au vechime de 18 ani şi grad de Curte de Apel, aşa că trebuie să primească şi ei acest spor.

Un al doilea ordin semnat de Lia Savonea pe 18 martie 2026 se referă la majorarea în 2023 a salariilor magistraţilor cu 25 %, prin majorarea unui indice, VRS (valoare de referinţă sectorială), de la 484 de lei la 605 lei.

„După tăierea pensiilor magistraţilor, Savonea le majorează salariile. Asta se întâmplă”, a explicat un fost magistrat pentru G4Media.ro.

Ordinele Liei Savonea pot fi atacate în Contencios-Administrativ, potrivit surselor G4Media.ro.

În ciuda unor știri alarmiste, la câteva sute de metri de Baza Aeriană 71 Câmpia Turzii, viața curge surprinzător de calm. Pentru localnici, perspectiva unei rachete iraniene care să lovească baza NATO este mai degrabă un motiv de glume, decât de îngrijorare.

Reporteri „Adevărul” au fost în satul clujean lipit practic de Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” – Călărași Gară – localitate în care trăiesc peste 100 de familii ale căror case sunt la circa 500 de metri distanță de gardul bazei NATO.

Citiți reportajul în ziar.

Stocurile de urgenţă menţinute pe teritoriul României pot asigura consumul intern pentru aproxi­mativ 45 de zile, iar stocurile menţinute în extern, prin delegare, o perioadă de timp similară, totalul fiind de 90 de zile. 18 companii au avut obligaţia de a realiza aceste stocuri pentru perioada 2025-2026. Circa 50% din cantităţile stocate, petrol şi produse petroliere, nu sunt pe teritoriul României. Mai mult, nu toate cantităţile sunt fizice.

ZF scrie că în cazul unei crize, este o ordine a celor care vor avea acces la aceste rezerve. Primul şi cel mai semnificativ efect al războiului din Orientul Mijlociu este legat de alimentarea cu cantităţile necesare de petrol, produse petroliere şi gaze. Apoi vine preţul. Transporturile, producătorii de îngrăşăminte chimice, de plastic, de medicamente, petrochimia sunt în prima linie ca impact. Strict pentru România, nota de plată pentru importurile de petrol creşte cu 1 mld. $, la o medie de 120 de dolari pe baril faţă de nivelul de dinaintea crizei. În 60-90 de zile, această factură ajunge la consumator.

Extrem de interesant articolul recent apărut în revista franceză Le Grand Continent. Titlul ne provoacă, de la bun început: ”Erezia americană: ar trebui Peter Thiel ars pe rug?”

Autorul articolului din prestigioasa revistă franceză este părintele Paolo Benanti, profesor la Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma, specializat în robotică, etică digitală și implicațiile acestora. El este consilierul Papei Leon pentru inteligență artificială.

Articolul, lung și bazat pe o documentare vastă, analizează teoria socială a lui Peter Thiel, mogul tehnologic apropiat de Donald Trump, o teorie potrivit căreia modelul democrației este terminat.

Pentru cine nu știe, Peter Thiel este patron al companiei Palantir, care dezvoltă platforme de integrare și analiză a datelor pentru agenții guvernamentale, armată și corporații. Produsele sale emblematice sunt Gotham (pentru informații și apărare) și Foundry (pentru uz comercial și civil).

Thiel a jucat un rol decisiv în apariția PayPal, finanțarea Facebook, lansarea LinkedIn și a susținut ambițiile lui Elon Musk.

Iar consilierul pontifical vorbește despre Mafia PayPal: un grup mic de indivizi cu legături puternice și o viziune comună, care reușesc să exercite o influență disproporționată asupra întregului sistem.

Ce propun ei pentru lume?

Să înlocuiască actuala democrație liberală, bazată pe vot și instituții democratice, cu o lume în care oamenii sunt controlați prin intermediul inteligenței artificiale, unde până și dorințele și aspirațiile ajung la dispoziția unui mic grup de moguli tehnologici.

O ordine bazată pe controlul datelor, predicția algoritmică și gestionarea tehnocratică a maselor.

O lume SF, înfiorătoare, care – spune părintele Benanti - nu are în ea nimic creștin. De fapt, este o erezie.

Citeste siCompaniile care se îmbogățesc vertiginos de pe urma politicii migratorii a lui Trump

Potrivit autorului, ceea ce a început ca o ambiție economică - crearea de monopoluri pentru a scăpa de concurență - a devenit o problemă politică pe măsură ce aceste platforme au atins proporții globale.

Și aici apare adevărata lor dimensiune politică: dacă ființele umane sunt mașini imitative, dacă comportamentele pot fi induse și supravegheate, atunci cine controlează algoritmii controlează societatea.

Și este cu atât mai înfiorător cu cât, pentru mulți adepți ai extremei drepte din lume și din România, Donald Trump și cei din jurul său ar fi niște adevărați salvatori ai creștinătății în fața decadenței societăților liberale.

Consilierul Papei Leon spune nu doar că lucrurile stau exact pe dos, dar și că teoria mogulilor tehnologici grupați în jurul lui Donald Trump este prin excelență păgână.

Întregul articol poate fi consultat aici.

În urma atacului israelian asupra masivului zăcământ de gaze South Pars al Iranului, Teheranul a lansat miercuri atacuri de represalii împotriva infrastructurii din Qatar și Arabia Saudită. Războiul din Orientul Mijlociu intră astfel într-o fază și mai periculoasă, potrivit presei internaționale.

„Escaladarea atacurilor asupra infrastructurii petroliere și gaziere din Golful Persic aruncă războiul [din Orientul Mijlociu] într-o nouă fază periculoasă, care ar putea agrava criza globală a aprovizionării cu energie”, rezumă The Wall Street Journal.

Potrivit analizei Financial Times, amploarea exactă a repercusiunilor economice va depinde de răspunsurile la patru întrebări complexe:

- Cât va dura această pauză?

- Vor reveni rapid livrările la volumul lor obișnuit după reluarea producției?

- Vor fi rezervele strategice ale țărilor suficiente până atunci?

- Și în ce măsură vor putea alte țări producătoare să compenseze absența gazului lichefiat qatarez? ”

Vorbind despre pericolele unui ”război al gazelor”, Le Monde notează că șase țări, inclusiv Franța și Regatul Unit, declară că sunt „gata să contribuie” la securizarea Strâmtorii Ormuz.

Citeste si"Singura țară care câștigă extraordinar din acest război este Rusia" (Interviu)

Pe lângă Paris și Londra, Germania, Italia, Olanda și Japonia au condamnat joi atacurile Iranului asupra infrastructurii energetice din Golf și au declarat că sunt „gata să contribuie la eforturile necesare pentru a garanta securitatea trecerii prin strâmtoare”, potrivit unei declarații comune.

Time vorbește despre impactul războiului asupra consumatorilor americani: 

”Având în vedere numărul limitat de rute alternative disponibile, economia globală se confruntă cu un scenariu de rezerve în scădere și prețuri din ce în ce mai ridicate.

Suferința de la pompă este doar începutul. Familiile americane care își planifică vacanța de primăvară și de vară se vor confrunta cu un șoc atunci când vor căuta zboruri.

La magazinul alimentar, daunele se vor resimți de două ori: mai întâi mai rapid, urmare a creșterii prețurilor la motorină și apoi, luni mai târziu, pe măsură ce șocul prețurilor la îngrășăminte își face loc în lanțul de aprovizionare agricolă. Pentru familiile americane obișnuite, impactul războiului din Iran nu va fi o singură creștere a prețurilor, ci mai degrabă o serie continuă de șocuri care le vor lovi portofelele la fiecare pas”.

”Va însemna această criză o întoarcere la Rusia?” – întreabă CNN.

Criza actuală a determinat unele apeluri către Uniunea Europeană de a reconsidera interdicția totală a importurilor de gaze naturale prin conducte din Rusia, care urmează să intre în vigoare anul viitor. O astfel de mișcare pare însă puțin probabilă.

Totuși, războiul se află acum în a treia săptămână, iar strâmtoarea Ormuz probabil nu se va redeschide în viitorul apropiat. Chiar și o „întrerupere relativ scurtă” a strâmtorii, care durează patru săptămâni, ar putea face ca prețurile europene ale gazelor naturale să crească cu aproximativ 20% , transmite CNN, citând o firmă de analiză a datelor.

A fost săptămâna băncilor centrale. Întâmplarea a făcut ca în aceeași săptămână patru bănci centrale importante reprezentând trei mari economii și o zonă economică de anvergură să aibă programate ședințe de politică monetară. Este clar că deciziile privind dobânzile cheie sunt în acest moment importante și oferă, alături de analizele care le însoțesc, repere față de evoluția economiei.

Ieri, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis menținerea dobânzilor la aceleași niveluri, respectiv rata dobânzii la facilitatea de depozit, rata dobânzii de refinanațare și rata dobânzii la facilitatea de creditare rămân nemodificate, respectiv 2%, 2,15% și 2,40%. BCE vede că marea problemă a acestui an este războiul din Orientul Mijlociu, care a crescut gradul de incertitudine și generează riscuri în sensul creșterii inflației și încetinirii creșterii economice. Banca Centrală Europeană scrie în raportul de ieri că implicațiile pe termen lung vor depinde de intensitatea și durata conflictului, cât și de modul în care prețurile produselor energetice vor afecta prețurile de consum și economia. În zona euro, inflația a ajuns în jurul valorii de 2%, dar presiunile care vin dinspre Orientul Mijlociu sunt vizibile.

Tot ieri, Banca Angliei a luat decizia să păstreze dobânda de politică monetară la 3,75%, în condițiile unei inflații de 3%. Comunicatul Băncii Angliei vorbește încă de la început despre situația tensionată din Orientul Mijlociu. Organizați cum îi știm, englezii comunică situația economiei pe parcursul a 33 de paragrafe. Ce este de reținut? Că prețurile energiei și alimentelor sunt importante în formarea așteptărilor inflaționiste ale gospodăriilor. De altfel, se spune în raportul Băncii Angliei, că întreprinderile și gospodăriile sunt sensibile la șocurile inflaționiste, mai ales că recent au mai trecut printr-o situație de acest gen. Analiza remarcă și faptul că este posibil să existe un comportament care să nu facă nimic altceva decât să inducă inflație. Să remarcăm, totuși, că în acest moment dobânda de politică monetară este mai mare decât inflația ceea ce face ca dobânzile în general să fie real pozitive, ceea ce nu se întâmplă în toate statele. Aceasta este situația în România, unde inflația navighează în jurul ratei de 10%, în timp ce dobânda-cheie, stabilită de banca centrală, este de 6,5%.

Banca centrală a Japoniei a păstrat rata dobânzii la 0,75% și este ușor de remarcat nivelul scăzut, dar acesta este reflexul unei economii mai deosebite, în sensul că inflația este la un nivel scăzut de numai 1,5%.

La mijlocul acestei săptămâni, Comitetul Federal pentru Operațiuni de Piață Deschisă din cadrul Rezervei Federale americane a anunțat menținerea dobânzilor în intervalul 3,50%-3,75% anunțând că implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei americane sunt incerte.

Înainte de declanșarea conflictului din Iran, Rezerva Federală anunțase că până la sfârșitul acestui an va mai opera cel puțin o reducere a dobânzii. Acum, însă, este dificil de făcut o prognoză privind deciziile în viitor ale băncii centrale americane.

În schimb, prognoza privind inflația s-a modificat, în sensul că a crescut la 2,7% de la 2,4%. Vestea bună pare a fi cifra de creștere economică, 2.4%, mai mult față de estimarea din decembrie 2025 care era de 2,3%.

După cum se poate vedea toate cele patru mari bănci centrale din patru mari economii: SUA, zona euro, Japonia și Marea Britanie au păstrat neschimbate ratele dobânzilor. Ceea ce înseamnă că toate aceste bănci centrale au dat un semnal de prudență, respectiv așteaptă să vadă unde se duce inflația. Dacă va crește, este posibil să crească și dobânzile, așa cum s-a întâmplat în Australia. Dacă inflația va depăși momentul de incertitudine de azi, atunci și băncile centrale își vor continua scăderea dobânzilor. Dar, evoluția inflației depinde de războiul din Orientul Mijlociu, mai exact de durata și intensitatea acestuia.