Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Răzvan Burleanu este vechiul și noul președinte al Federației Române de Fotbal, după desfășurarea de ieri a  Adunării generale a Federației. Burleanu a fost reales în funcție, pentru a patra oară cu un scor zdrobitor obținut în fața contracandidatului său Ilie Drăgan. Alegerile au semănat cu perioada de tristă amintire când Nicolae Ceașescu era votat în funcția de Secretar general al PCR.

A fost pâine și circ la alegerile pentru funcția de Președinte al Federației de Fotbal la care au intrat în cursă doar doi candidați. Este vorba de Răzvan Burleanu și Ilie Drăgan, managerul general al clubului 3 Kids Sport din București, cel care a candidat și în urmă cu opt ani. A câștigat cu un scor zdrobitor, 258 la 5, Burleanu care va domni peste fotbalul românesc și în următorii 4 ani.

Ce-i drept, acum Răzvan Burleanu a avut măcar un contracandidat, ceea ce nu s-a întâmplat la precedentele alegeri din 2022 când a concurat de unul singur. A fost ceva mai palpitant în 2018, când Burleanu l-a învins la un scor mai strâns pe membrul Generației de aur, Ionuț Lupescu, care era sprijinit atunci de multe personalități din lumea fotbalului, cum ar fi actualul selecționer, Mircea Lucescu.

Mașina de vot din care fac parte cu un servilism feroce, cluburile din SuperLigă, cluburile din ligile inferioare, asociațiile județene de fotbal, și reprezentanți ai fotbalului feminin, futsal și alte structuri afiliate, a funcționat fără emoții și acum. 

Procentajul obținut ieri de vechiul și noul președinte, adică peste 98 la sută, ne duce cu gândul la perioadele de tristă amintire când  Nicolae Ceașescu era reales în funcția de secretar general al Partidului Comunist. Acum, celebra scandare „ Ceașescu reales la al țînșpelea congres” a fost înlocuită cu „Burleanu reales la al țînșpelea congres”.

Ceea ce s-a întâmplat ieri la Casa Fotbalului a semănat oarecum cu alegerile de la Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român din noiembrie 1979, când Gheorghe Pârvulescu, un comunist vechi, membru fondator al partidului, cu multă autoritate morală în interiorul regimului, a făcut un gest extrem de curajos: l-a criticat public pe Ceaușescu chiar în timpul congresului.

Nu s-a întâmplat la fel ca în 1979, pentru că Pârvulescu a fost lăsat atunci să ia cuvântul la prezidiu. Contracandidatul lui Burleanu, Ilie Drăgan nu a avut acestă șansă. De la balcon i s-a oprit microfonul, iar când a coborât la prezidiu dorind să ia cuvântul, doi dintre oamenii de securitate l-au blocat cu mâinile şi aproape l-au imobilizat, încercând să îl evacueze cu forţa din sala de alegeri.

Ce-i drept Drăgan a avut același tratament ca Pârvulescu acum 47 de ani din partea celor prezenți în sală, care au avut o reacție ostilă, mulți huiduindu-l sub presiune. Spiritul de turmă a funcționat perfect, astfel că după a făcut o criză de nervi în sală strigînd: "Nu se poate aşa ceva, asta nu e democraţie, asta este dictatură”, Ilie Drăgan şi-a citit afară discursul, însă doar în faţa reprezentanţilor mass-media.

Lui i s-au alăturat la alegeri, Adrian Mititelu, patron la FCU Craiova și din fața televizoarelor, Gigi Becali, patron la FCSB, Sorin Răducanu, fost jucător și foștii arbitrii Adrian Porumboiu și Ion Crăciunescu. Fiecare are motivele sale pentru a fi împotriva celui care stă de 12 ani la cârma Federației.

Mititelu are echipa suspendată din toate competițiile, Becali nu e de acord cu regula U21, Răducanu nu a fost lăsat să candideze, iar foștii arbitrii sunt împotriva actualului șef al arbitrilor Kyros Vassaras. Toți reclamă faptul că Burleanu nu ar mai fi avut dreptul să mai candideze, pentru că se află la conducerea FRF din 2014, fiind la cel de-al patrulea său mandat consecutiv în funcția de președinte al instituției, cu unul mai mult decât prevede statutul federației.

Burleanu a găsit însă o ”portiță” specifică celor care nu vor să lase ciolanul din mână: deși statutul FRF prevede o limită de trei mandate, regula a fost introdusă în timpul primului său mandat, care nu se ia astfel în considerare.

Ca circul să fie complet, după ce a fost ales pentru a patra oară președinte la FRF, Răzvan Burleanu le-a mulțumit membrilor afiliați pentru susținere și a afirmat încă o dată că este pregătit să construiască viitorul, uitând să menționeze adevăratele probleme ale fotbalului românesc, un fotbal care nu mai performează aproape deloc.

Burleanu a avut însă din nou o replică acidă la adresa celor care pierd la alegeri în fața sa. Dacă acum 8 ani le-a aruncat celor care l-au susținut pe Lupescu celebra frază, “Un fleac i-am ciuruit”, acum a citit un așa zis mesaj primit de la fetița sa referitor la contracandidatul său Ilie Drăgan: "Cine e măscăriciul ăsta?".

Este o evoluție în replici. La fel cum a evoluat fotbalul românesc în ultimii ani!

Uniunea Europeană își extinde aria acordurilor comerciale. Este un răspuns la politicile protecționiste, impredictibile, adoptate de Casa Albă, de la revenirea lui Donald Trump. Următorul partener privilegiat care se profilează pentru Europa este Australia.

Uniunea Europeană și Australia urmează să încheie discuțiile privind un acord comercial la începutul săptămânii viitoare. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri că va efectua o vizită în această țară în perioada 23-25 ​​martie.

Ea se va întâlni cu prim-ministrul australian Anthony Albanese la Canberra. Comisarul pentru comerț, Maroš Šefčovič, este, de asemenea, așteptat să se alăture delegației, deși planurile s-ar putea schimba din cauza perturbărilor zborurilor în Orientul Mijlociu.

Negocierile euro-australiene n-au fost lipsite de obstacole. La sfârșitul anului 2023, discuțiile se blocaseră, pe fondul dezacordurilor privind cotele pentru carnea de vită și miel sau taxa australiană pe mașinile de lux.

Dar negocierile au fost relansate imediat după ce Donald Trump a impus anul trecut tarife comerciale ridicate pentru toate statele lumii.

După cum comentează Politico, prin consolidarea legăturilor sale cu Australia, UE încearcă să se apropie de blocul comercial CPTPP, centrat pe Pacific.

Din acord fac parte Australia,  Brunei,  Canada,  Chile,   Japonia,  Malaesia, Mexico,  Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Vietnam. Marea Britanie a aderat, la rândul ei, acum trei ani.

Într-o scrisoare adresată liderilor UE, von der Leyen a declarat că  acordul va facilita și accesul la materii prime critice - cum ar fi litiul, cobaltul, elementele de pământuri rare și hidrogenul - și va consolida prezența Europei într-una dintre cele mai dinamice regiuni economice din lume

Uniunea Europeană și Australia doresc, de asemenea, să încheie un parteneriat de securitate și apărare, al cărui text este finalizat.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, va semna acordul însă nu se așteaptă să facă parte din actuala delegație.

După cum comentează Euronews, un acord cu Australia ar avea o importantă greutate geopolitică într-o regiune în care rivalitatea cu China se intensifică.

Acest acord ar constitui o nouă deschidere pentru UE după înțelegerile încheiate în ultimele luni cu India, Mexic, Elveția,  Indonezia sau blocul Mercosur.

De la schimbarea politicii comerciale a Washingtonului, UE și-a diversificat rapid partenerii, Comisia subliniind că 83% din comerțul exterior al UE se desfășoară cu alte țări decât Statele Unite.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Huzureală în instituția care păzește democrația. Plimbări cu mașina de la stat, exces de șefime și sute de concedii medicale – INTERVIU (Cotidianul) - Încă o reformă blocată în Coaliție: comasările de instituții au rămas o vorbă-n vânt, partidele își numesc sinecuriști în fruntea lor. „Fiecare vrea să comaseze de la ceilalți” (Libertatea) - Pe mâinile cui sunt rezervele strategice de combustibil ale României: firme mari, mici sau în faliment (Europa Liberă)

Liderii partidelor din coaliția de guvernământ se reunesc, joi, de la ora 10.00, în biroul lui Sorin Grindeanu de la Camera Deputaților, într-o nouă încercare de a ajunge la o poziție comună în ce privește bugetul de stat pe anul 2026. Tensiunile din coaliție s-au amplificat în a doua zi de dezbateri din comisiile reunite de buget ale Parlamentului, în care PSD nu a reușit să impună amendamentul legat de pachetul de solidaritate pe care l-a promovat.

În cursul dimineții de miercuri, amendamentul PSD de alocare a unui ajutor unic pentru pensionari a avut susținerea UDMR, însă parlamentarii AUR fie nu au votat, fie s-au opus. În condițiile în care PNL și USR s-au opus și ele, amendamentul a căzut la vot.

Motivul nemulțumirii PSD a fost că amendamentul a fost socotit drept respins deși obținuse 23 de voturi favorabile, față 19 împotrivă și o abținere. În schimb, președintele de ședință, liberalul Bogdan Huțucă a spus că amendamentul nu a obținut jumătate plus unu din numărul parlamentarilor prezenți, astfel că a anunțat respingerea propunerii.

AUR a refuzat să susțină propunerea social-democraților, întrucât Sorin Grindeanu nu s-a angajat să sprijine un amendament al AUR legat de reîntregirea burselor pentru elevi și studenți și a sporului de doctorat.

Nervozitatea din coaliție este arătată de o postare pe Facebook a lui Sorin Grindeanu în care a scris că PSD „nu va ceda șantajului” și că nu renunță la amendament. „Dacă noua majoritate USR-PNL-AUR-POT, creată ad-hoc în Parlament, vrea să conducă România sacrificând pensionarii și copiii cu dizabilități atunci le urăm drum bun împreună!”, a scris liderul PSD citat de HotNews.

Sute de concedii medicale pe an, angajați care foloseau mașina de serviciu în interes personal, exces de șefi comparativ cu nevoile instituției. Sunt doar câteva nereguli descoperite de Adrian Țuțuianu, noul președinte al Autorității Electorale Permanente. Pe scurt, AEP pare o Românie în miniatură, în care să fii angajat la stat nu este o datorie, ci un prilej să muncești puțin, să iei salariu peste medie și să fentezi cât poți regulile.

În interviul acordat Cotidianul, Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a dezvăluit ce nereguli de neînchipuit a găsit.

AEP are în total 575 de angajați. După evaluare, Adrian Țuțuianu a ajuns la concluzia că poate să funcționeze la fel de bine cu 361. Cu 37% mai puțin, peste o treime.

Comasările de instituții ale statului, anunțate cu mare vervă în vara anului trecut pentru a „îndulci” majorările de taxe, au bătut pasul pe loc, iar după ce partidele și-au împărțit în coaliție conducerile, proiectele de fuziuni au fost abandonate cu totul, arată surse politice pentru Libertatea.

„Toate comasările de instituții s-au blocat după ce partidele din coaliție și-au distribuit conducerile acestora. Fiecare vrea să comaseze de la ceilalți”, au spus surse politice pentru Libertatea. 

„Proiectul a fost abandonat, acum se lucrează la numiri”, a mai spus sursa. 

„Niciodată nu au fost discuții serioase pe această temă, nu s-a depășit stadiul de idee”, spune o altă sursă. 

Contactată de Libertatea, Ioana Dogioiu – purtătoarea de cuvânt a Guvernului – a refuzat să comenteze oficial situația și a cerut o solicitare în baza Legii 544/2001 privind informațiile publice.

România ar trebui să aibă o rezervă strategică de combustibili de 2 milioane de tone echivalent petrol. Ministerul Energiei susține că în depozite ar fi, de fapt, chiar mai mult combustibil.

Doar 2% din rezerva strategică e gestionată însă de stat, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

Restul ar trebui să fie în depozitele a 18 operatori privați. Unele dintre firmele private care depozitează carburant din rezerva strategică a României sunt în insolvență sau faliment.

56,86% din stocuri sunt în țară. Restul – în țări ale Uniunii Europene.

Integral pe pagina Europei Libere.

Proiectarea şi execuţia drumului expres care va face legătura între Autostrada A0 Bucureşti Nord şi viitorul Terminal 2 al aeroportului Henri Coandă-Otopeni va fi scoasă la licitaţie, o investiţie estimată la peste 400 mil. lei, deşi pentru noul terminal nu se vede niciun progres. Nici măcar nu  fost încă desemnat un câştigător la licitaţia pentru proiectarea lui, un contract uriaş de 40 de mil. euro.

De altfel, proiectului noului terminal bate pasul pe loc  de anul trecut, când au fost lansate mai multe termene pentru depunerea ofertelor  în cadrul licitaţiei, în unul din cele mai mari contracte de proiectare.  Într-un final, nouă companii din domeniul ingineriei şi proiectării s-au înscris la licitaţia pentru proiectarea noului terminal de la aeroportul Henri Coandă (Otopeni), care nu are încă un câştigător, scrie ZF.

Din Asia până în Europa, criza energetică determinată de blocarea Strâmtorii Ormuz ridică o întrebare: nu cumva dependența de hidrocarburi a devenit prea periculoasă? Alternativele nu au fost nicicând mai avantajoase, sunt de părere comentatorii.

Criza energetică se simte acut în India, relatează Nikkei Asia:

”India se numără printre cele mai vulnerabile țări asiatice în cazul în care conflictul și blocada maritimă vor continua. Aproximativ 50% din importurile sale de țiței tranzitează această strâmtoare, și circa 89% din aprovizionarea sa cu gaz petrolier lichefiat”.

Potrivit revistei Time, ”analiștii au avertizat că Pakistanul riscă pierderi economice și mai mari dacă își continuă războiul cu Afganistanul, pe fondul perturbărilor energetice continue cauzate de războiul din Orientul Mijlociu.

Pakistanul a încercat să-și stabilizeze economia în ultimii ani prin reforme în cadrul unui program de salvare de 7 miliarde de dolari al Fondului Monetar Internațional, dar obligațiunile țării denominate în dolari se îndreaptă spre cea mai abruptă scădere lunară din ultimii trei ani”.

Dar va duce războiul din Iran cu adevărat la o reorientare globală către energia regenerabilă? – întreabă The Independent:

”Comisarul pentru energie al Uniunii Europene, Dan Jørgensen, a anunțat o strategie de investiții în energie curată de 75 de miliarde de euro, solicitând UE să își ia în propriile mâini viitorul energetic.

În India, care, împreună cu restul Asiei de Sud, depinde în mod special de importurile de energie din Orientul Mijlociu, prim-ministrul Narendra Modi a descris criza ca pe o lecție pentru cea mai populată națiune a lumii despre necesitatea de a fi independentă”.

În acest context, editorialistul ziarului The Indian Express consideră că Asia nu mai trebuie să trăiască sub amenințarea crizelor energetice:

”Costurile alternativei nu au fost niciodată mai mici. Argumentul pentru amânare nu a fost niciodată mai slab. Ceea ce lipsește nu este tehnologia, nici finanțele și nici dovezile. Ceea ce lipsește este voința politică de a înceta să mai tratăm următoarea criză ca pe ceva temporar și să punem capăt definitiv acestui ciclu. Amenințarea nu va dispărea de la sine”, notează editorialistul indian.

Iar un reportaj Euronews arată cum ”revoluția energiei regenerabile din Spania menține facturile la energie scăzute chiar și în condițiile în care prețurile la gaze cresc vertiginos.

Spania nu folosea deloc energie pe bază de cărbune în august 2025. O diferență considerabilă față de acum doar 10 ani, când cărbunele reprezenta un sfert din energia Spaniei.

Spre deosebire de turbinele eoliene și panourile solare, care se cumpără și se instalează o singură dată, petrolul și gazele trebuie achiziționate continuu, prețurile fiind supuse unor șocuri imprevizibile, cum ar fi războiul. Astfel că facturile la energie din Spania sunt printre cele mai mici din Europa”.

Comisia Europeană a prezentat ieri noul regim legal pentru companiile europene, un program denumit EU Inc. Acesta este punctul de plecare de la care se va crea ceea ce se numește al 28-lea regim juridic al Uniunii Europene.

Obiectivele declarate ale acestui program sunt, pe de o parte, reducerea fragmentării juridice care frânează creșterea start-up-urilor și mișcarea fluxurilor de capital pe piața unică europeană și, pe de altă parte, simplificarea expansiunii transfrontaliere a companiilor.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a explicat situația actuală: „antreprenorii europeni care doresc să se extindă la nivelul Uniunii se confruntă cu 27 de sisteme juridice și cu peste 60 de forme de societăți naționale. Prin noul program orice antreprenor va putea înființa o companie în termen de 48 de ore, oriunde în Uniunea Europeană și în întregime online. Obiectivul este clar: o Europă, o piață, până în 2028”.

Programul va da posibilitatea înființării unei societăți cu răspundere limitată a cărei validitate juridică va acoperi întreaga Uniune Europeană. Noul regim juridic nu va înlocui reglementările naționale, ci va fi o variantă complementară. Adoptarea noului statut european va permite înființarea unei companii în 48 de ore, fără limită de capital sau mai precis chiar și cu un capital social de un euro, în plus, vor fi eliminate taxele notariale și complexitatea structurilor naționale.

Fragmentarea actuală generează costuri substanțiale. Pentru a opera la nivel european, o companie trebuie să înființeze numeroase filiale, pentru că statele membre au reglementări specifice. Proiectul EU Inc depășește acest obstacol prin faptul că firmele înființate pe baza acestui program vor avea recunoaștere automată în toate cele 27 de state membre. De asemenea, aceste companii vor putea angaja și vor putea semna contracte comerciale oriunde în Uniunea Europeană.

Procesul de înființare al companiilor este complet digital, termenul limită este de două zile, iar, în plus, barierele de intrare sunt mai puține, respectiv un capital social minim de un euro.

Mecanismul introduce și instrumente standardizate pentru fluxurile de capital. Programul numit EU-Fast simplifică posibilitatea finanțării companiilor de tip start-up și vine cu o standardizare la nivel european pentru fondurile de capital de risc. Mai exact, modelul contractual de finanțare va fi identic la Paris, la Berlin, la Varșovia sau la București.

În prezent, acordarea de acțiuni angajaților din mai multe state membre este un coșmar fiscal. Statutul de societate comercială europeană va permite integrarea angajaților sub un model unic, prin programul EU-Esop, inclusiv în ceea ce privește oferirea de acțiuni.

Așteptările sunt mari. De exemplu, inițiativa celui de-al 28-lea regim juridic își propune să facă mai simplu accesul companiilor europene la capitalul global și, bineînțeles, la cel local. Uniunea Europeană speră să transforme dinamica investițiilor și să elimine obstacolele asociate cu extinderea geografică a afacerilor. De fapt, Europa vrea să vorbească pe o singură voce juridică.

Mecanismul își propune să reducă decalajul care desparte companiile europene de cele americane în materie de dezvoltare a start-up-urilor și de acces la finanțare.

Sunt câteva condiții tehnice necesare pentru implementarea acestui program, cum ar fi de exemplu interoperabilitatea registrelor naționale ale comerțului. De asemenea, este de așteptat ca noul regim să fie bine primit de antreprenori.

Practic, în următoarele luni, Parlamentul European și Consiliul European vor trebui să aprobe detaliile tehnice ale programelor care construiesc al 28-lea regim juridic de la nivelul Uniunii Europene, iar înregistrarea efectivă a companiilor este așteptată să aibă loc înainte de sfârșitul acestui an. Trebuie spus că regimurile fiscale rămân naționale, dar experții de la Bruxelles lucrează la o legislație comună, absolut necesară, privind insolvența. În concluzie, piața unică va avea un vehicul economic pentru extinderea afacerilor la nivel european.

Deputata liberală Alina Gorghiu respinge speculațiile legate de o posibilă ieșire a partidului din guvern, generate de amendamentele PSD la buget si spune că PNL nu va părăsi coaliția. Reprezentanţii PSD şi cei ai PNL şi USR s-au certat în comisiile comune de buget-finanţe din cele două Camere,  după ce amendamentul social-democratilor, care cuprinde măsurile din pachetul social, în valoare de 1,1 miliarde lei, nu a trecut la vot.  Parlamentarii AUR au fost prezenti la sedinta dar de aceasta data nu au mai votat alaturi de PSD. 

Primarul general al Capitalei a anunțat rezultatele unei întâlniri de lucru cu primarul Sectorului 4,  în cadrul căreia au fost stabilite mai multe proiecte comune de infrastructură și mobilitate urbană. Discuțiile au vizat realizarea de piste pentru biciclete, modernizarea zonei Piața Unirii, investiții în transportul public, dar și proiecte din educație și sănătate. 

Aceasta va fi a patra vizită a liderului ucrainean în Spania de când președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei în februarie 2022. Deplasarea are loc cu o zi înainte de reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, la care liderul de la Kiev va participa.

De aici pornește discuția unui nou un eveniment public inițiat de Asociația Activity, "Active Parenting Meet-Up", subiect care stârnește multe întrebări și, uneori, chiar controverse în rândul părinților. Dezvoltăm acest subiect cu Daniela Gavankar, psiholog specialist și consilier de dezvoltare personală și, de la Asociația Activity, Andrei Mocanu, psihoterapeut cognitiv-comportamental.

Într-o lume în continuă schimbare, părinții se află între două modele aparent opuse: disciplina bazată pe autoritate și control, specifică parentingului tradițional cu care au fost crescuți, și abordările moderne centrate pe emoții, conectare și dezvoltare relațională, la care sunt expuși constant prin Social Media. Evenimentul marca Activity, Active Parenting Meet-Up, își propune să aducă claritate, echilibru și soluții practice pentru părinții care își doresc să crească copii responsabili, echilibrați și autonomi, fără a renunța la limite și structură, înțelegând totodată și efortul imens pe care îl depun părinții din zilele noastre.

Evenimentul va avea loc joi, 19 martie 2026, ora 18:30, la Cărturești Verona.

Într-un spațiu cald și prietenos, ne vom întâlni pentru o conversație sinceră și aplicată alături de invitații speciali:

Daniela Gavankar - psiholog specialist și consilier de dezvoltare personală

Consuela Colțan - profesor pentru învățământ primar

Andrei Mocanu - psihoterapeut cognitiv-comportamental

„Tot mai des, părinții trăiesc sentimente contradictorii sau de epuizare pentru că fug de metodele cu care au fost crescuți și cad pradă perfecționismului de pe internet. Mereu spun că este important să găsim calea de mijloc. Ce funcționa din ceea ce făceau părinții noștri și ne ajuta? Limitele clar stabilite și fermitatea. Ce ne ajută din ceea ce spun specialiștii în parenting de astăzi? Conectarea cu copilul, manifestarea afecțiunii. Astfel, ajungem la echilibru, la calea de mijloc, la fermitate și blândețe.” - Andrei Mocanu.

Discuția va fi moderată de Sorina Mincu, fondatoare a platformei „Știu de la Sorina”. Participarea este gratuită, însă locurile sunt limitate, așa că trebuie să confirmați prezența completând formularul online: https://forms.gle/tiPQ69fBj5BPGsds7

Eveniment organizat de: Asociația Activity și Tatăl Activ

Într-o perioadă în care acționează crize suprapuse dialogul între administrație și mediul de afaceri este esențial pentru a găsi căi de creștere a economiei și idei bune pentru viitor. Platforma de dialog a revistei “The Economist” garantează calitatea dialogului și a participanților.

- Dan Stratan, CEO RCI Holding, partener oficial al The Economist Romania Government Roundtable 2026 pentru România și Moldova;

- Adriana Record, Director Executiv CCIFER , partener comercial al The Economist Romania Government Roundtable 2026;

- Oana Marinescu, Managing Director OMA Vision.

Cum au devenit parcurile publice instrumente ale modernizării României? Răspunsuri în volumul „Parcuri publice din România. Ipostaze ale modernizării urbane (1831–1918)”. De la influențele occidentale, la adaptările din București, Iași și Craiova, volumul arată cum spațiul verde a devenit un proiect cultural, social și politic. Dezvoltăm subiectul cu autorul acestei cărți, Alexandru Mexi și, de la Editura ACS, Anca Dină.

Volumul „Parcuri publice din România. Ipostaze ale modernizării urbane (1831–1918)” este o lucrare interdisciplinară ce reunește mai multe domenii: istorie, filologie, geografie, urbanism și arhitectură peisageră. Cartea se bazează pe surse diverse, inclusiv documente de arhivă, în mare parte inedite, provenite atât din România, cât și din arhive europene (Paris, Londra, Viena).

Cartea apare într-un moment de tensiune reală: pe de o parte, dezvoltarea imobiliară adesea „dereglementată”, iar pe de altă parte, nevoia tot mai acută de a păstra natura și aerul curat în orașe. În acest sens, cercetarea capătă și o dimensiune actuală, invitând la reflecție asupra modului în care sunt gestionate astăzi spațiile verzi urbane.

Primul capitol reprezintă o analiză a evoluției și rolului parcurilor publice în Occident, oferind cadrul de referință necesar pentru înțelegerea transferului de modele urbane către spațiul românesc. În acest context, sunt discutate ipostazele modernizării în spațiul extracarpatic, evidențiind modul în care ideile occidentale au fost adaptate realităților locale.

Capitolul dedicat evoluției și rolului parcurilor publice din România urmărește apariția primelor grădini publice și dezvoltarea acestora ca infrastructură urbană esențială, cu accent pe orașe precum București, Iași și Craiova. Parcursul istoric este completat de analiza tranziției de la grădinile publice timpurii la conceptul de parc național, subliniind importanța acestor spații ca elemente definitorii ale orașului modern.

În final, parcurile publice sunt abordate ca instrumente active ale modernizării României, reflectând transformările sociale, politice și culturale ale perioadei studiate. Volumul se încheie cu un „semnal de alarmă”, dar și cu un motiv de speranță, invitând la o reevaluare contemporană a acestor spații și la asumarea responsabilității față de patrimoniul verde urban.

Anexele, bibliografia, indexul și sursele foto completează cercetarea, oferind cititorului un instrument de lucru riguros și o bază solidă pentru aprofundarea subiectului. În ansamblu, cartea lui Alexandru Mexi contribuie la consolidarea unui domeniu de studiu încă insuficient explorat în spațiul românesc și propune o perspectivă solid argumentată asupra rolului parcurilor publice în configurarea orașului modern.

„Începând cu secolul al XIX-lea, parcurile publice au devenit un fenomen global care s-a răspândit rapid și a fost nu doar adoptat, ci și adaptat în diverse colțuri ale lumii. Cunoscut sub denumirea de The Park Movement sau Mișcarea pentru Parcuri Publice, acest curent – aparent simplu, prin amenajarea unor spații cu alei, mobilier și vegetație – s-a dovedit a fi complex. Deși concepute ca spații deschise tuturor categoriilor de public și devenite astăzi indispensabile peisajului urban, parcurile publice nu au fost, la origine, gândite și amenajate în forma și cu funcțiile pe care le asociem în prezent. Inițial, ele au constituit instrumente urbane prin care administrațiile au urmărit, în mod disimulat, atingerea unor obiective politice și economice clare și dificil de atins prin alte mijloace, precum gentrificarea și creșterea valorii funciare a unor terenuri, obținerea unui capital politic mai mare etc.”

Alexandru Mexi, extras din Introducere

Alexandru Mexi este peisagist, master și doctor în studii culturale, specialist atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării monumentelor istorice și membru în Consiliul Științific comun al ICOMOS și IFLA pentru Peisaje Culturale (ISCCL). Este cercetător științific în cadrul Institutului Național al Patrimoniului – Secția Patrimoniu Mondial UNESCO și cadru didactic asociat la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București – Secția Peisagistică, unde predă Istoria grădinilor și peisajelor și restaurare peisageră. Este implicat în proiecte de cercetare, conservare și restaurare dedicate patrimoniului cultural imobil, construit și peisager. A elaborat lucrări de prezervare a grădinilor istorice și peisajelor culturale din România și din străinătate și a activat în comisii de specialitate ale Ministerului Culturii și ale Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. Din 2018, face parte din Comitetul Executiv al Consiliului European al Școlilor de Arhitectură Peisagistică (ECLAS) și deține, în prezent, funcția de Secretar General. A inițiat Școala de vară la Domeniul Cantacuzino în 2019 – prima școală de vară internațională de restaurare și management a grădinilor istorice din România.

Jurnal de știri