Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Un raport OCDE arată, pe de o parte, decalajele care separă România de statele dezvoltate, iar, pe de altă parte, oferă recomandări pentru îmbunătățirea performanțelor economiei locale. Analiza arată câte schimbări sunt de făcut în economia și societatea românească.

De obicei, rapoartele instituțiilor de specialitate referitoare la România sunt extrem de amănunțite, dar concentrate pe anumite domenii. De exemplu, analizele agențiilor de rating se referă la indicatorii macroeconomici și financiari.

Există o excepție și anume raportul prezentat la începutul acestei săptămâni de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Organizația surprinde în analiza sa întreaga societate românească, de la indicatorii macroeconomici, la cei sociali și de la analiza sistemului de sănătate, până la indicatorii demografici. Fără a omite regimul fiscal. Este o analiză exhaustivă a economiei și societății românești realizată cu ajutorul indicatorilor consacrați, dar și prin comparații sugestive cu statele OCDE. Doar raportul de țară al Comisiei Europene își propune să fie la fel de cuprinzător.

Ca o observație generală, trebuie spus că raportul OCDE este un „duș rece” pentru economia și societatea românească. Nu prin dorința de a critica situația în care se află România, ci, dimpotrivă, prin analiza obiectivă care arată prin cifre și comparații, nu prin comentarii, zonele în care România este fie rămasă în urmă față de media statelor OCDE, fie lipsită de performanță.

Mesajele cheie ale OCDE pleacă de la expansiunea fiscală (creșterea deficitului bugetar) care creează riscul unei traiectorii nesustenabile a datoriei publice. Soluțiile pentru corectarea dezechilibrelor fiscale sunt eficientizarea cheltuielilor și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, se spune foarte clar că deciziile privind politica monetară nu trebuie să scadă dobânda-cheie până când inflația nu va ajunge la ținta BNR.

Există și constatarea că tinerii, femeile și persoanele în vârstă cu calificare scăzută sunt prezenți în număr redus pe piața oficială a muncii. Soluțiile pentru creșterea ocupării sunt o educație mai bună, îngrijirea copiilor la prețuri accesibile, politici incluzive privind forța de muncă și performanțe mai bune ale sistemului de sănătate. În plus, recomandarea este ca România să încurajeze dezvoltarea inovării și să adopte tehnologiile digitale.

Dincolo de mesajele generale, analiza OCDE se extinde în multe domenii. Și de cele mai multe ori, ele nu avantajează România. Totuși, convergența veniturilor cu țările OCDE a fost accentuată. Dar, o problemă este nivelul NEET, adică tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu sunt incluși în nicio formă de învățământ și nici nu lucrează. La acest capitol, România este mult peste media OCDE fiind pe primele locuri alături de Turcia și Columbia. România a făcut progrese semnificative în integrarea în economia globală, datorită, în primul rând, investitorilor străini care au venit în țară.

Rata inflației rămâne ridicată, iar creșterile de salarii au început să se tempereze în comparație cu nivelul ridicat din anul 2024. Salariile în termeni reali au crescut mai rapid decât productivitatea și chiar dacă rămân la un nivel redus față de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, ritmul de creștere a fost accentuat. De exemplu, în anul 2024, salariile în sectorul public au crescut cu 18,5%, iar salariul minim cu 30%.

Raportul OCDE arată că veniturile bugetare au stagnat, iar cheltuielile au crescut. Analiza compară cheltuielile bugetului României, ca procentaj din PIB, față de media OCDE. Astfel, România cheltuiește mai mult decât media OCDE pentru transport și ordine publică, mai puțin pentru educație, sănătate și protecție socială și practic egal pentru apărare.

De exemplu, salariile din sectorul public reprezintă o pondere relativ mare din totalul cheltuielilor guvernamentale, respectiv 25,7% față de media OCDE de 20%. Ceea ce arată că există un potențial de reducere a cheltuielilor cu salariile din sectorul public. Desigur, analiza OCDE dedică un capitol sistemului fiscal (care trebuie reconfigurat), dar și sistemului de sănătate sau politicii privind forța de muncă. Prin analizele sale, OCDE pune o oglindă în fața economiei și societății românesti. Se uită cineva cu atenție?

 Autoritatile sustin ca se gandesc la solutii dar deocamdata nici una nu se desprinde. Printre variantele discutate în coaliția de guvernare se numără reducerea temporară a accizei, acordarea unui sprijin pentru transportatori și agricultori sau diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol. 

Si, e important de spus, avem un prim amendament PSD la buget, trecut cu voturile AUR în comisiile parlamentare. Si reprezentanti ai grupului PACE au votat pentru. Parlamentul este așteptat să dea joi un vot final. In acest context incordat, atât PSD, cât și PNL au anunțat consultări interne cu privire la posibilitatea de a ieși de la guvernare.        

Ministrul israelian al Apărării, Katz, asigura ca asa stau lucrurile. După eliminarea liderului suprem Ali Khamenei, Larijani era ”liderul de facto al regimului de la Teheran.

Budapesta anunta ieri că va continua să blocheze acordarea împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și noile sancțiuni împotriva Rusiei, atât timp cât fluxurile de petrol prin conducta amintita rămân suspendate.

Jurnal de știri

Dezbaterea legii bugetului este însoțită de o confruntare politică acerbă între PSD și premierul Ilie Bolojan. Politicieni și comentatori vorbesc chiar despre un plan al PSD de înlăturare a șefului guvernului. Dar care ar fi consecințele în plan european ale unei crize politice la București? Am discutat cu europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan, membru al grupului PPE. Siegfried Mureșan este raportorul Parlamentului European pentru bugetul multianual al Uniunii Europene.

”O eventuală destabilizare a prim-ministrului ar deteriora imediat relațiile României cu toți partenerii internaționali, cu cei care creditează România cu Comisia Europeană. Costurile vor fi imediate.

România se va împrumuta în condiții mai dificile, la o rată mai mare a dobânzii. Și aceste lucruri le vom simți imediat, pentru că fiecare dintre noi ar trebui să rambursăm mai multă datorie publică.

Dobânda va fi mai mare în cazul în care actori politici extremiști sau actori politici presupuși a fi pro-europeni, dar cu comportament extremist anti-sistem în momentul de față, ar destabiliza țara.

Cred că s-a făcut un mic exces din noțiunea de stabilitate în România în ultimii ani și ca pretext, câteodată, pentru decizii politice în anul 2020, în anii 2023 2024.

Dar în momentul de față, de stabilitatea politică a Guvernului depinde stabilitatea economică și financiară a României”.

Dar sunt în pericol fondurile europene pentru Românie?

Nu imediat, spune Siegfried Mureșan. Însă pagubele colaterale pot fi resimțite destul de repede, chiar în cazul fondurilor rămase din PNRR:

”Riscul imediat al pierderii de fonduri europene nu există. Însă, dacă criza politică ar fi generată de actori politici care doresc o creștere a deficitului, care doresc să sporească cheltuielile fără acoperire bugetară, atunci nu ne-am mai încadra în țintele de deficit asumate de Comisia Europeană față de Comisia Europeană.

Am pierde încrederea Comisiei Europene și am risca reînceperea unei proceduri de suspendare de fonduri europene. Aceasta ar dura, însă am fi din nou într-o situație de defensivă, cu riscul chiar și pe absorbția din alte categorii de fonduri europene.

Ne aflăm aproape de finalizarea PNRR-ului și avem nevoie de un guvern care să își îndeplinească angajamentele asumate față de Comisia Europeană pentru a absorbi cele 10 miliarde de euro care încă ne stau la dispoziție până la finalul lunii august.

Un guvern care cheltuiește prea mult acum pierde încrederea Comisiei Europene și riscă reînceperea unei proceduri de infringement pe fonduri europene”, spune europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, spune la RFI că măsurile de austeritate ale Guvernului nu au funcționat. El speră că amendamentele PSD la bugetul de stat pe 2026 vor trece de Parlament, în ciuda opoziției PNL și USR.

Daniel Zamfir, despre bugetul pe 2026: ”Noi ne dorim foarte tare ca bugetul să treacă în Parlament cu amendamentele pe care le-am propus (...). Aceste măsuri nu au neapărat o conotație ideologică, aceste măsuri sunt absolut necesare, în primul rând, pentru că există o mare categorie a populației și aici vorbim de vreo 3,5 milioane de oameni, care sunt într-o situație dificilă, din cauza măsurilor de austeritate care nu și-au făcut efectele”.

Despre disputele din coaliție: ”PSD nu va depune moțiune împotriva Guvernului din care face parte. PSD, dacă partidul va decide să nu continue în această formulă, coaliție de guvernare și mai ales cu acest prim-ministru, PSD se va retrage din coaliția de guvernare și urmează ulterior pașii care urmează să fie făcuți”.

Despre un eventual Guvern cu AUR: ”Toate speculațiile în legătură cu un Guvern cu AUR sunt excluse, am spus-o, a spus-o și președintele partidului de nenumărate ori, nu vrem să facem nici un Guvern cu AUR”.

Ambasadorului rus, convocat la MAE pentru o notă de protest, i s-a pus în față o sticlă cu apă poluată cu petrol din Nistru. Uniunea Europeană și România trimite asistență de urgență Republicii Moldova pentru curățarea râului Nistru, poluat după bombardamentele Rusiei în Ucraina. La Chișinău, o organizație neguvernamentală, Asociația Promo-LEX, a depus un denunț la Procuratura Generală privind poluarea masivă a râului.

- Iașiul a trimis în această dimineață zeci de cisterne cu apă pentru locuitorii din Bălți. Nistrul alimentează cu apă mai multe orașe și localități, în total aproximativ 80% din populația țării. Alimentarea cu apă a fost oprită pentru mai multe localități din nordul Republicii Moldova, în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei. Cum se descurcă însă locuitorii din Bălți, care stau a cincea zi fără apă la robinete? O relatare semnată de Denis Chirtoca.

- Autoritățile de la Chișinău luptă pe două fronturi: încearcă să curețe apa din Nistru, dar luptă și în uriașul război hibrid. Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Miniștrii UE se reunesc la Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene, la Bruxelles, pentru a discuta extinderea Uniunii, bugetul pe termen lung și răspunsul la războiul din Orientul Mijlociu.

- Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgențe al Uniunii Europene (ERCC) a activat serviciile de imagistică satelitară pentru a sprijini monitorizarea scurgerilor de petrol din Nistru.

- O dronă a survolat în această noapte teritoriul Republicii Moldova.

- Invitatul Moldova Zoom este istoricul Virgiliu Bărlădeanu, cu care a stat de vorbă la Bălți Denis Chirtoca, despre campania Cultură, Memorie și Recunoștință a Ministerului Edicației, menită să readucă în discuțiile publice experiențele istoriei recente ale Republicii Moldova, de la războiul de pe Nistru din 1992 la deportările și foametea organizate de regimul sovietic.

Miniștrii UE se reunesc astăzi la Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene, la Bruxelles, pentru a discuta extinderea Uniunii, bugetul pe termen lung și răspunsul la războiul din Orientul Mijlociu.

Potrivit Politico, UE oferă statelor candidate, printre care Ucraina și Republica Moldova, acces mai devreme la cerințe și pași de aderare, chiar dacă negocierile oficiale sunt blocate sau încetinite.

Ideea, denumită „front-loading”, urmărește să le ofere celor două state candidate un avans în negocierile de aderare, în pofida demersurilor continue ale premierului ungar Viktor Orbán de a bloca procesul.

„Mesajul este clar”, a declarat publicației un diplomat european de rang înalt. „Ucraina și Republica Moldova avansează decisiv pe drumul lor european, iar viitorul lor este în Uniunea Europeană.”

***

România este implicată activ în eforturile de curățare a râului Nistru din Republica Moldova, afectat de scurgeri de produse petroliere după bombardamentele Rusiei în Ucraina. O echipă mixtă moldo-română instalează filtre în apropiere de orașul Soroca din nord, pentru a preveni scurgerea poluanților spre sud, dar și în zona stației de pompare care asigură cu apă capitala Chișinău.

Ministrul Mediului din Republica Moldova, Gheorghe Hajder, subliniază că „vinovatul exclusiv pentru poluarea fluviului este Federația Rusă”. Acesta a spus că România a acordat asistență din primele ore ale episodului de poluare.

Ministra Mediului de la București, Diana Buzoianu, a declarat că a fost dată o decizie a Consiliului Național pentru Situații de Urgență, pentru a mobiliza materialele necesare curățării râului Nistru. „Vom continua ajutorul cu oameni și cu resurse materiale”, a declarat Diana Buzoianu.

***

Guvernul de la Chișinău a instituit stare de alertă pe Nistru și a cerut activarea Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene.

Ca răspuns la acest demers, Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgențe al Uniunii Europene (ERCC) a activat serviciile de imagistică satelitară ale Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA) pentru a sprijini autoritățile din Republica Moldova în detectarea și monitorizarea scurgerilor de petrol din râul Nistru, anunță Delegația UE la Chișinău, într-un comunicat citat de Moldova 1.

Deși inițial autoritățile au anunțat că volumul produselor petroliere ajunse în râu ar fi de aproximativ o tonă și jumătate, ministrul Mediului spune că volumul ar putea fi și de zeci de ori mai mare decât estimarea inițială.

***

„Împreună cu statele noastre membre, Comisia Europeană este pregătită să ofere sprijin prin mecanismul de protecție civilă al UE.”, a scris pe platforma X Comisara pentru Extindere, Marta Kos. „Atacul Rusiei asupra hidrocentralei Novodnistrovsk din Ucraina a poluat Nistrul, o sursă vitală de apă potabilă pentru majoritatea cetățenilor din Moldova. Acest lucru ne reamintește că războiul Rusiei nu se oprește la granițele Ucrainei. Suntem solidari cu Republica Moldova”, a mai scris Marta Kos.

Iar Înalta reprezentată a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a declarat la Bruxelles într-o conferință de presă că Rusia continuă să-și extindă războiul asupra vecinilor. „Atacurile Rusiei asupra hidrocentralei ucrainene amenință să contamineze aprovizionarea cu apă a Moldovei. Sprijinim Moldova cu ajutor pentru echipamente și imagini prin satelit”, a declarat Kaja Kallas.

***

Ministerul de Externe de la Chișinău l-a convocat în  această dimineață pe ambasadorul desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov, pentru a-i înmâna o notă de protest în legătură cu poluarea râului Nistru, în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina. Ambasadorului i s-a pus în față, în loc de apa obișnuită de la protocol, o sticlă de apă din Nistru poluată cu produse petroliere.

„Au fost puse în pericol în mod inadmisibil securitatea resurselor noastre naturale și alimentarea cu apă a cetățenilor. Rusia poartă întreaga responsabilitate. Condamnăm ferm atacul asupra Complexului Hidroenergetic „Novodnestrovsk” din Ucraina”, au comunicat autoritățile moldovene ambasadorului rus.  

***

Poliția de Frontieră anunță că, în această noapte, în jurul orei 01:30, o dronă de tip Shahed a survolat Republica Moldova în zona localității Olănești, pe direcția Iaskî (Ucraina) – Crocmaz (Republica Moldova). „Zona este monitorizată de către autoritățile competente, iar până la acest moment nu au fost identificate obiecte sau elemente care să prezinte pericol pentru securitatea cetățenilor”, precizează Poliția de Frontieră.

Acum câteva zile, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat neautorizat de un alt obiect aerian, posibil o dronă de tip Shahed, care ar fi dispărut de pe radare în regiunea Cimișlia, în apropierea localității Troițcoe, o localitate din centrul țării.

***

Ministerul Energiei anunță că Republica Moldova continuă să-și asigure aprovizionarea cu carburanți în regim normal, stocurile actuale fiind suficiente pentru 22 de zile la benzină și 11 zile pentru motorină. Importurile prin Portul Giurgiulești și prin punctele vamale terestre de la Leușeni și Ungheni au crescut semnificativ, subliniază oficialii moldoveni.

Pădurea Verde – Behela Bega este o pădure urbană valoroasă din Timișoara care înconjoară malurile canalului Bega și adăpostește arbori, arbuști și o diversitate bogată de plante și animale, oferind locuitorilor un refugiu verde în mijlocul orașului.

Inițiativa Asociației Bio-Team își propune să protejeze această zonă de dezvoltări dăunătoare și să o transforme într‑un spațiu natural urban conectat cu orașul, cu poteci, locuri de observare a naturii și oportunități de recreere și educație ecologică. 

Dacă ești prin Timișoara, fă o plimbare prin Pădurea Verde – Behela Bega, descoperă trilurile păsărilor și liniștea copacilor și susține protejarea acestui colț de natură urbană.

Jurnal de știri

De ce planul PSD de a-l da jos pe Bolojan este o idee proastă / Există o soluție mai bună pentru a lua înapoi voturile AUR (G4Media) - Dezmățul primarilor pe bani publici continuă. Edilii vor toca 18 miliarde de lei în 2026, deși Curtea de Conturi le-a găsit nenumărate nereguli (Libertatea) - Raportul OCDE despre România 2026: între festivismul guvernamental și nota de plată a realității (Economedia)

Permisiunea acordată avioanelor americane de a folosi bazele aeriene din România a atras atenția Teheranului. Specialiștii consultați de „Adevărul” analizează acum posibilele represalii ale Iranului.

Orice lansare de rachete, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, este depistată prin sistemul satelitar militar al NATO, al SUA. Informația ajunge prima dată la comandamentul operațional aerian al NATO de la Rammstein. În următoarele 1-2 minute, se stabilește traiectoria și ținta probabilă. În următoare 3-5 minute se dă comanda pentru doborâre.

Ca atare, conchide Bălăceanu, „probabilitatea ca una sau două sau trei rachete să ajungă în spațiu aerian al României, survolând Marea Neagră, este extrem de scăzută, este către limită, se duce către imposibil.” 

La rândul lui, comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, cu peste două decenii de experiență în intelligence, susține pentru „Adevărul” că era de așteptat o reacție a Iranului după anunțul privind folosirea bazelor românești în scopuri logistice de avioanele americane.

Comandorul susține că România nu este singurul stat care și-a deschis bazele pentru avioanele americane. „În fond, toate statele care au acorduri cu Statele Unite au acceptat prezența trupelor americane pe teritoriul lor.”

Dorin Toma, fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, este de părere că declarațiile purtătorului de cuvânt al MAE iranian nu au o foarte mare relevanță, în contextul în care statele din Golf au fost atacate de Iran fără nicio declarație prealabilă.

PSD pare mai departe convins că premierul Ilie Bolojan este marea lor problemă. În continuare, liderii partidului plănuiesc cum ar putea scăpa de el cât mai repede. Potrivit surselor G4Media, pesediștii iau în calcul mai multe variante: de la retragerea miniștrilor din guvern, dacă valul de amendamente la proiectul de buget pică în Parlament, până la chiar o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern. Sorin Grindeanu nu știe însă ce vrea președintele Nicușor Dan. De la Cotroceni n-a venit, se pare, niciun semnal.

Ideea răsturnării premierului Bolojan este proastă din mai multe motive. A declanșa acum o criză politică, cu două războaie în desfășurare — unul la graniță, în Ucraina, și celălalt în Orientul Mijlociu — ar fi o probă de iresponsabilitate politică. Populația este îngrijorată, pe bună dreptate, de prețurile la carburanți, la energie și se teme mai mult ca niciodată pentru ziua de mâine. Partidul care aruncă acum țara în haos va plăti un preț politic mare.

Guvernul a întâmpinat noul raport al OCDE (16 martie 2026) cu reflexul deja consacrat al auto-felicitării. Încă o confirmare că România a făcut progrese, că se apropie de standardele occidentale, că șantierele se văd, că economia duduie și că reformele sunt ca și făcute. Numai că, citit cu atenție, documentul nu este o medalie, ci o radiografie a unui suferind. Iar radiografiile serioase nu aplaudă, ci arată fisurile. OCDE recunoaște explicit că România a recuperat masiv din decalajele de venit și productivitate, dar tocmai această parte pozitivă este urmată îndeaproape de avertismente de luat în seamă,  precum creștere economică încetinită, inflație încă ridicată, deficit bugetar exploziv, datorie publică în urcare, competitivitate erodată de salarii care au crescut mai repede decât productivitatea, absorbție întârziată a fondurilor europene și o administrație care continuă să funcționeze fragmentat și impredictibil. Cu alte cuvinte, raportul spune că România a urcat mult, dar a început să urce strâmb.

Continuarea, în Economedia.

După ce a majorat taxele în două rânduri pentru românii de rând pentru a salva deficitul bugetar, Guvernul continuă să aloce bani pentru investițiile primarilor și lucrări îndoielnice.

Proiectul de buget al României pe anul 2026, analizat de Libertatea, arată pentru acest an finanțări masive, în valoare totală de 18,2 miliarde de lei, pentru autoritățile locale, prin intermediul bugetului Ministerului Dezvoltării. Acesta este condus de către Cseke Attila de la UDMR.

Anul trecut, Curtea de Conturi a devoalat faptul că 87% din bugetul Ministerului Dezvoltării se ducea pe programe de dezvoltare locală.

Instituția recomanda atunci auditarea acestor programe și instituirea unor criterii clare de acordare a banilor. În plus se cerea terminarea investițiilor deja începute înainte de a demara altele noi.